Politică
Alegeri locale şi europarlamentare 2024. HAI LA VOT!
* duminică au loc atât alegerile locale, cât şi cele pentru Parlamentul European * urnele se vor deschide dimineaţa, la ora 07.00, şi se vor închide seara, la ora 22.00 * brăilenii vor primi cinci buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consilieri municipali, unul pentru preşedinte CJ, unul pentru consilieri judeţeni şi unul pentru alegerea europarlamentarilor români * opt candidaţi s-au înscris în cursa pentru Primăria Brăila, iar alţi şapte candidaţi se „bat” pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean * la Parlamentul European cetăţenii au la dispoziţie 16 opţiuni, 12 partide şi patru candidaţi independenţi
Duminică, 9 iunie, brăilenii sunt aşteptaţi la vot! Sunt două scrutine importante, unul pentru alegerea primarului şi consilierilor locali, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean şi consilierii judeţeni, iar cel de-al doilea pentru desemnarea membrilor României în Parlamentul European. În total s-au organizat
284 secţii de votare, 140 în municipiu şi 144 în judeţul Brăila.
La alegerile locale, la startul „cursei” electorale se află șapte candidaţi pentru fotoliul de primar al Municipiului Brăila şi opt candidați se luptă pentru conducerea Consiliului Județean Brăila. De asemenea, opt partide propun echipe pentru CJ Brăila, în timp ce pentru CLM Brăila sunt nouă propuneri de liste din partea partidelor și una din partea unui candidat independent.
În ceea ce privește scrutinul pentru Parlamentul European, sunt 12 formațiuni politice/alianțe electorale înscrise și patru candidați independenți.
Mandatul aleşilor locali este de patru ani, iar cel al europarlamentarilor de 5 ani.
Cine poate vota pe 9 iunie?
La alegerile locale şi europarlamentare de duminică pot vota cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
În schimb, nu pot participa la vot debilii sau alienații mintal (puși sub interdicție) sau persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Unde se poate vota pe 9 iunie?
Cele două scrutine au reguli diferite în legătură cu locul în care se poate exercita dreptul la vot. Astfel, la alegerile locale, potrivit Legii 115/2015, votul se poate exercita la secţiile la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, adică trebuie să fie prezenţi în comuna, orașul sau municipiul din buletin. Pentru a afla care este secția la care vă puteţi exprime opțiunile electorale puteţi consulta Registrul Electoral.
În ceea ce priveşte scrutinul pentru Parlamentul European, legea stabilește că cetăţenii pot vota la secția de care aparțin cu domiciliul sau reședința sau la orice secţie din ţară sau străinătate, fiind înscris în listele electorale suplimentare.
5 buletine de vot
Pentru că cele două alegeri, locale şi europarlamentare, se desfăşoară simultan, alegătorii vor primi un set de cinci buletine de vot, după cum urmează:
– pentru alegerea reprezentanţilor români în Parlamentul European
– pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean
– pentru alegerea Consiliului Judeţean
– pentru alegerea primarului
– pentru alegerea Consiliului local Municipal
Secţiile se deschid la ora 07.00 şi se închid la ora 22.00
Marea noutate la aceste alegeri de duminică este că secţiile de vot se deschid la ora 7.00 şi se închid la ora 22.00 (la scrutinele precedente votare s-a încheiat la ora 21.00). Totuși, dacă există alegători care, la ora 22.00, se află la sediul secției de votare sau se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, aceştia vor putea să-și exercite dreptul de vot până la ora 23:59.
Votul se poate exprima doar după prezentarea unui act de identitate valabil, care poate fi:
– cartea de identitate
– cartea electronică de identitate
– cartea de identitate provizorie
– buletinul de identitate
– pașaportul diplomatic
– pașaportul diplomatic electronic
– pașaportul de serviciu
– pașaportul de serviciu electronic
– pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar.
– carnetul de serviciu militar (în cazul şcolilor militare)
La intrarea în secţia de votare, operatorul de calculator scanează actul de identitate şi apoi cetăţenii vor fi îndrumaţi către masa la care se află membrii biroului electoral, unde vor primi buletinele de vot și o ștampilă. Fiecare alegător va intra apoi singur în cabina de vot (doar în cazuri speciale i se permite să intre însoțit), aplică ștampila pe candidatul/ partidul dorit. Alegătorii pot pune ştampila pe fiecare din cele cinci buletine de vot şi vor avea la dispoziţie, pentru prima dată, o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată. Puteți să vă exercitați dreptul de vot pentru ambele tipuri de alegeri sau doar pentru unul dintre ele.
După ce veţi ieşi din cabină, veţi introduce buletinele în fiecare dintre cele cinci urne. Veţi preda ștampila iar unul dintre membrii biroului electoral aplică pe actul de identitate al alegătorului o ștampilă (autocolant) cu mențiune “VOTAT 09.06.2024”.
Atenţie la cum aplicaţi ştampila de vot!
Ştampila de vot trebuie aplicată pe un singur patrulater de vot de pe buletinul de vot, în așa fel încât opțiunea alegătorului să fie clară. Votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă.
În schimb, buletinele de vot pe care nu a fost aplicată corect ștampila „VOTAT” sau pe care ștampila a fost aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor sunt declarate nule. După ce aţi votat, îndoiţi buletinele de vot astfel încât pagina goală cu ştampila de control a secției de votare să rămână în afară. Introduceţi-le apoi în urna corespunzătorare astfel încât să nu se deschidă.
Potrivit legii, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă şi constituie contravenţie.
Pe cine au aruncat în „luptă” partidele de la Brăila la alegerile locale?
Ordinea pe buletinele de vot pentru alegerea primarului municipiului Brăila:
1. Cătălin Canciu (Partidul Național Liberal)
2. Marian Dragomir (Partidul Social Democrat)
3. Florin Cârligea (Partidul Alianța pentru Unirea Românilor)
4. Dorin Bucă (Partidul Național Conservator Român)
5. Gabriel Monu Musceleanu (Partidul SOS România)
6. Marcel Gurgu (Partidul Socialist Român)
7. Nicuşor Ciocan (Alianța Dreapta Unită-USR-PMP-Forța Dreptei – Dreapta Unită)
Ordinea pe buletinele de vot pentru Consiliul Local Municipal Brăila:
1. Partidul Național Liberal (PNL)
2. Partidul Social Democrat (PSD)
3. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
4. Partidul Național Conservator Român (PNCR)
5. Partidul SOS România (SOS RO)
6. Partidul Socialist Român (PSR)
7. Alianța Dreapta Unită-USR-PMP-Forța Dreptei (Dreapta Unită)
8. Partidul România Puternică (PRP)
9. Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
10. Gălbinaș Sorin – candidat independent
Ordinea pe buletinele de vot pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brăila:
1. Alexandru Popa (Partidul Național Liberal)
2. Francisk Iulian Chiriac (Partidul Social Democrat)
3. Marian Simion (AUR)
4. Ionuț Valentin Andrei (Partidul Național Conservator Român)
5. Antoneta Ioniță (Alianța Dreapta Unită-USR-PMP-Forța Dreptei)
6. Gela Cervis (Partidul Umanist Social Liberal – PUSL)
7. Adrian Corneliu Răureanu (Partidul SOS România)
8. Neculai Fătu (Partidul Socialist Român)
Ordinea pentru funcția de consilier județean în Consiliul Județean Brăila:
1. Partidul Național Liberal (PNL)
2. Partidul Social Democrat (PSD)
3. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
4. Partidul Național Conservator Român (PNCR)
5. Alianța Dreapta Unită-USR-PMP-Forța Dreptei (Dreapta Unită)
6. Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
7. Partidul SOS România (SOS RO)
8. Partidul Socialist Român (PSR)
Opțiunile pentru Parlamentul European!
1. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) – lista este deschisă de Iuliu Winkler (actual europarlamentar)
2. Alianţa Electorală PSD- PNL – lista este deschisă de actualul europarlamentar PSD Brăila Mihai Tudose, urmat de Rareș-Ioan Bogdan din partea PNL și de senatorul Gabriela Firea, pe 3, tot de la PSD.
3. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) – lista este deschisă de Dacian Cioloș, urmat de Victoria-Ramona Strugariu și Dragoș-Nicolae Pîslaru (de asemenea europarlamentari).
4. Alianţa AUR – lista este deschisă de Vasile Tehereș-Cristian, urmat de Claudiu-Richard Târziu.
5. Partidul Umanist Social Liberal – lista este deschisă de Cristian Barbu (profesor universitar)
6. Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei – lista este deschisă de Dan-Ilie Barna (deputat USR) de Vlad Vasile-Voiculescu și de Eugen Tomac (europarlamentar PMP).
7. România Socialistă – lista este deschisă de Lucia Stanciu
8. Partidul România Mare – lista este deschisă de Dorel-Constantin Onaca (lector universitar)
9. Partidul Patrioţilor – lista este deschisă de Iulian Surgiu (administrator)
10. Partidul Alternativa Dreaptă – lista este deschisă de Dorina-Adela Mîrza (specialist marketing)
11. Partidul S.O.S. România – lista este deschisă de Diana Iovanovici Șoșoacă și Luis Lazarus
12. Partidul Diaspora Unită – lista este deschisă de Florin Călinescu (fermier)
14. Gheorghe Vlad-Dan (candidat independent)
13. Pîrvănescu Paula-Marinela (candidat independent)
15. Ștefănuță Nicolae-Bogdănel (candidat independent)
16. Șoșoacă Dumitru-Silvestru (candidat independent)
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.






















