Economie
Alarmă. Peste 70% din canalele de desecare nu sunt funcționale
* construită în anii 60-70, rețeaua de desecare a județului Brăila are o lungime de 4.833 km canale, pentru o suprafață amenajată de 268.100 hectare * rețeaua dispune de 87 stații funcționale * în luna iunie a.c. 43 stații au fost repornite non-stop, din care 18 în regim ISU, iar trei sunt la Vădeni * rrist dar adevărat, peste 70% din canalele de desecare ale județului NU SUNT FUNCȚIONALE, din cauza gradului foarte mare de colmatare!
Ne-ar trebui pagini întregi să prezentăm perioadele dramatice de după 1990 prin care a trecut ANIF Brăila. Unitatea a fost confruntată nu doar cu schimbări de denumire, ci mai ales cu ceea a însemnat: furturi, distrugeri, decapitalizare și înstrăinări de utilaje; externalizări și lipsa banilor pentru energia electrică; decimarea schemei de personal și lipsa specialiștilor etc. etc. Până la urmă, din 2010-2012 , prin unirea și ambiția oamenilor și cu sprijin venit chiar cu greutate, situația s-a redresat. Au început și modernizările, investițiile – nu cât ar fi fost necesar – iar prin comparație, județul Brăila a devenit în ultimii ani “number one” la nivel de țară în materie de irigații. Se anunță însă alte schimbări și teorii controversate privind “energia verde”, dar între timp a apărut marea problemă a schimbărilor bruște/dramatice și neprevăzute de climă. Iar după frigul și seceta din primăvară, după ce canalele de irigat au fost preventiv umplute cu apă, a apărut un alt aspect , de regulă luat în seamă odată la 5 sau 7 ani : DESECAREA culturilor agricole. Și ceea ce nu s-a făcut zeci de ani în acest domeniu strategic (!), se răzbună acum.
Frig, ploi și vijelii nemaiîntâlnite!
Așa s-a caracterizat clima în primăvara lui 2021, chiar în luna iunie. “Și au început necazurile, ne declara ing. Mihaela Bordei, directorul ANIF Brăila. De exemplu, precipitațiile din luna iunie au fost între minimum 170 l/mp și maximum 300 l/mp. În toate zonele din județ, pe suprafețe diferite și căzute în foarte scurt timp, sub formă de aversă. Pământul nu a mai putut prelua atâta puhoi de apă și pe 20 iunie s-a trecut la pornirea a 43 stații de desecare, din care 18 în regim ISU, iar trei la Vădeni. Practic era imposibil să se preia imediat atâta apă, de pe circa 2000 de hectare, cât revenea fiecărei stații. Oricum, pe 24 iunie mai rămăseseră 1000 de hectare cu luciu de apă, context în care evacuarea continuă și acum în diverse zone din județ. În eforturile noastre am fost foarte mult ajutați de către ISU, UAT-uri, fermieri și OUAI , pentru depășirea situației. Le mulțumesc pe această cale, mai ales că au fost afectate și gospodării ale oamenilor”.
Cea mai grea situație, la Vădeni !
“A contribuit la acest lucru cantitatea foarte mare de apă din ploi (de exemplu, pe 20 iunie, între orele 6,45 -7,30, a plouat torențial – între 87 și 270 l/mp!), dar cel mai mare necaz s-a datorat atitudinii inconștiente, condamnabile a unor cetățeni, care au obturat încă de anul trecut canalele, prin realizarea de “podețe”, mai exact dopuri din pământ pentru crearea unei rezerve de apă și traversarea canalelor. Mai mult, și la fel de grav : au aruncat în canale tot felul de gunoaie, baloți de paie, dejecții animaliere etc. Și astfel apa strânsă pe câmp a ajuns până la brâu”, a adăugat Mihaela Bordei.
Probabil unii au uitat de inundațiile catastrofale din anii 70, când apele Siretului au acoperit tot BDS-ul iar lăzile pentru legume, de la fermele fostului IAS Dunărea pluteau până la marginea Brăilei. Au uitat și de sinistrații din Vădeni care și-au găsit adăpost la rudele și oamenii de bine din Brăila. ăștia suntem…
“Nu putem trece de atitudinea unor cetățeni de la Vădeni, unde, ilegal, pentru crearea unei rezerve de apă în canalele de desecare, și potrivit principiului de a face fiecare ce vrea, au fost sparte (!) canalele de irigat –periclitându-se siguranța acestora, a subliniat directorul ANIF. “Și alt aspect : o dnă fermier, în loc să se ajute singură, a reclamat peste tot că nu i s-a scos apa dintr-o băltoacă pe care o putea dirija printr-un șanț făcut, către desecare. Ce să mai comentezi…Acum, situația este sub control, grație implicării ISU și a dnei primar Stanca Coman; ba chiar și a șoferului de pe microbuzul pentru elevi”, a mai spus Mihaela Bordei.
“Vinovați de cele întâmplate sunt cetățenii care au umplut canalele cu gunoaie. S-a ajuns astfel la inundarea terenurilor agricole dar și a unui număr de 58 de gospodării, fiind nevoiți să folosim și 2-3 buldoexcavatoare venite în sprijin.. Oricum, vom discuta cu toți oamenii , din poartă în poartă, dându-le și notificările necesare”, a adăugat și primarul comunei Vădeni, Coman Stanca .
Alte zone , alte probleme
Potrivit spuselor directoarei Mihaela Bordei, “au fost necazuri și la Valea Encii, chiar dacă stația de aici a fost complet modernizată, și înlocuite conductele metalice de mare diametru etc – astfel fiind salvate de băltirile anuale circa 30.000 de hectare. Din păcate, din lipsa banilor, pe canalul de evacuare în lungime de 30 km, până la Dunăre, au apărut porțiuni colmatate, iar atitudinea unor cetățeni din Silistraru a fost de-a dreptul periculoasă : considerând că vor scăpa de apa strânsă pe câmp, au pompat-o (fără aprobare) direct în canalul principal. Și așa plin de apă și cu viteză de scurgere greoaie. Ca urmare, canalul a deversat și apa a inundat locul de unde venise… Bine că s-a rezolvat problema de la noianul Călmățui, Gropeni, Chiscani – unde grație canalului de 3 km decolmatat acum doi ani, apa de pe 4000 de hectare a fost ușor evacuată… Da, am primit o sesizare din zona Batogu- Ianca, însă acolo canalul de 15 km, decolmatat acum doi ani, este unul gravitațional, cu scurgerea apei în Călmățui. Așa că a fost imposibil să fie preluată rapid apa din ploile torențile : între 300 și 500 l/mp, echivalentul apei dintr-o orezărie”.
Și ajungem la SPE 24 Victoria, cunoscută sub numele “la potughezu”, unde, într- zonă foarte joasă, apa și noroiul crează probleme deosebite fermierilor și ANIF. “Știți ce jale este acolo cu terenul mlăștinos, și unde nu poți ajunge decât pe șenile. Pentru remedierea situației, pe 4 martie 2021 am depus la ANIF București un proiect necesar alocării de fonduri, doarece și stația și canalul de desecare arată jalnic. Ne lipsește un tablou electric, și nu numai… Pe 11 iunie am întrebat noi ce șanse de rezolvare sunt. Ni s-a răspuns că se cunoaște situația, și vor urma procedurile legale; inclusiv licitația, urmată de contestații etc. Deci trăim doar cu speranța și încrederea rezolvării urgente a lucrurilor de către ANIF București…”
“De unde oameni, de unde utilaje…”
Directorul ANIF Mihaela Bordei a continuat: “Cum să știi ce se întâmplă pe câmp și la stații? Să mai faci controale, îndrumări etc, când, de exemplu, la sistemul Brăila Nord (1/2 din județ) sunt numai 3 persoane care să acopere aceste probleme…? Acum s-a demonstrat gravitatea din sistemul de desecare; de zeci de ani năpădit de bălării, deponii sau arbuști crescuți acolo unde trebuie să se scurgă apa ce inundă câmpurile. Sunt, deci, necesare miliarde de lei (sperăm , acordate prin PNRR) pentru rezolvarea unui aspect cu care ne vom confrunta, probabil, an de an. Ca să nu mai vorbesc de lipsa mijloacelor de intervenție: utilaje specifice, autovehicule grele, de teren, un grup electrogen, piese de schimb, vane, chiar și electrozi etc. etc. Așa că ne ajutăm între noi: de la sistem la sistem, de la o stație la alta, sau apelând la agenții economici. Iar cu cârpeli, “sărut mâna” și utilaje închiriate pe bani grei de la sute de kilometri, cheltuielile cresc enorm și viteza de intervenție nu este cea scontată. Ca să nu mai vorbim de mașini și utilaje adecvate pentru a decolmata și curăța de vegetație canalele: excavatoare, dragline, ambarcațiuni de cosit etc. și nu doar să recurgem la clasica metodă a folosirii lanțurilor…”
Iar acest lucru ține numai de minister și ANIF, dar (spunem noi) și de necesitatea implicării majore a autorităților județene, a parlamentarilor brăileni – de a face demersuri ca Brăila (unde se dă ora exactă la irigat), să devină un centru zonal, cu utilajele și dotările necesare pentru intervenții rapide și eficace acolo și când situația o impune. Cu reduceri de costuri și în avantajul fermierilor afectați de secetă sau inundații. Și să nu uităm că irigațiile dar și desecările sunt de o importanță covârșitoare /strategică, pentru siguranța alimentară a țării!
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
