Adaugă ca sursă preferată în Google

• afaceriştii “păpuşari”, care se ascund în spatele cortinei atunci când îşi declară afacerile pe teritoriul României, forţaţi să se dea în vileag • toate firmele sunt obligate să depună la Registrul Comerţului o declaraţie privind beneficiarul real al afacerii respective, sub sancţiunea amenzii contravenţionale sau chiar a dizolvării firmei • noua regulă a intrat în vigoare odată cu Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului • pentru companiile înfiinţate până la finele lunii iulie anul trecut, termenul de depunere a acestei declaraţii expiră pe 27 iulie anul curent • preşedintele Camerei de Comerţ Brăila, Ştefan Fusea îi îndeamnă pe patronii locali să depună de pe acum declaraţia pentru a evita aglomeraţia la ghişeele Registrului Comerţului  
 
Firmele brăilene riscă amenzi usturătoare şi, în cazul extrem, chiar dizolvarea dacă nu depun, până la finele lunii iulie, o declaraţie specială la Registrul Comerţului. Excepţie de la regulă fac doar contribuabilii din categoria regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale. Mai exact, este vorba despre Declaraţia privind beneficiarul real al persoanei juridice, altfel spus indicarea cu exactitate a celor care, prin diferite construcţii juridice, încearcă să conducă din umbră afaceri pe teritoriul ţării noastre. La fel, vor fi scoşi la lumină şi politicienii care n-au renunţat la propriile afaceri şi stau ascunşi în spatele “cortinei”. Obligativitatea depunerii acestei declaraţii vine într-un pachet mult mai mare şi detaliat de reguli şi cerinţe stricte pe care agenţii economici trebuie să le îndeplinească şi să le respecte, toate izvorâte din Legea nr. 129 din 11 iulie 2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Preşedintele Camerei de Comerţ Brăila, Ştefan Fusea, avertizează oamenii de afaceri locali să nu lase pe ultima sută de metri depunerea declaraţiei pentru a evita aglomeraţia de la Registrul Comerţului din perioada dinanintea expirării termenului limită, după “bunul” obicei românesc.   
 
Cu ce se “mănâncă” noile obligaţii
 
În Monitorul Oficial nr. 589 din 18 iulie 2019 a fost publicată legea nr. 129 din 11 iulie 2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Aceasta a intrat în vigoare în termenul general de 3 zile de la data publicării. Aşa cum atrag atenţia specialiştii în domeniu, noua reglementare are un impact substanţial asupra companiilor, în privinţa obligaţiilor de raportare extinse ale anumitor operaţiuni şi tranzacţii efectuate de clienţi, a măsurilor de cunoaştere a clientelei şi a rolului acestora în implementarea legii şi a dezvoltării reglementărilor secundare pentru implementarea noilor dispoziţii.
Dar revenind la măsura care-i vizează direct pe afacerişti, prin “beneficiar real” se înţelege orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate. De asemenea, legiuitorul detaliază spunând că, în cazul societăţilor prevăzute în Legea societăţilor nr. 31/1990, precum şi  în cazul fundaţiilor, “noţiunea de beneficiar real include cel puţin persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin exercitarea dreptului de proprietate, în mod direct sau indirect, asupra unui număr de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul ori prin participaţia în capitalurile proprii ale persoanei juridice sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, persoana juridică deţinută sau controlată nefiind o persoană juridică înregistrată la registrul comerţului ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi care este supusă unor cerinţe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislaţia Uniunii Europene ori cu standarde fixate la nivel internaţional. Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deţinerii a cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune, sau participaţia în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%”. În aceeaşi categorie de interes pentru legiuitor intră şi persoana sau persoanele fizice ce asigură conducerea societăţii comerciale.
În cazul fiduciilor, noţiunea de beneficiar real se referă la constituitorul sau constituitorii acestora, fiduciarul/fiduciarii, protectorul/protectorii, beneficiarii sau categoria de persoane în al căror interes principal se constituie sau funcţionează construcţia juridică sau entitatea juridică şi, nu în ultimul rând, oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanţă asupra fiduciei prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate sau prin alte mijloace.
Ca o paranteză, potrivit legislaţiei în domeniu, Fiducia este operaţiunea juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Altfel spus, dar fără a generaliza, este situaţia în care, de exemplu, un om de afaceri îşi poate conduce business-ul din umbră – având acest interes -, prin intermediul unei construcţii juridice de tip fiducie, la butoane fiind puse de formă persoane sau entităţi care nu trezesc suspiciuni celor de ochii cărora se fereşte afaceristul. La fel de bine, în această categorie ar putea intra şi politicienii care şi-au pasat doar de formă afacerile unor terţi. 
Revenind la textul de lege, una peste alta, persoanele juridice de drept privat şi fiduciile înregistrate pe teritoriul României sunt obligate să obţină şi să deţină informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv cu privire la modalitatea prin care se concretizează această calitate, şi să le pună la dispoziţia organelor de control şi a autorităţilor de supraveghere, la solicitarea acestora.
 
Ştefan Fusea: Nu lăsaţi pe ultima sută de metri depunerea declaraţiei!
 
Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură CCIA Brăila, Ştefan Fusea, recomandă agenţilor economici locali să demareze din timp procedura depunerii declaraţiei privind beneficiarul real. “Recomand tuturor persoanelor juridice care nu au depus declaraţia privind beneficiarul real, potrivit prevederilor Legii nr. 129 din 11 iulie 2019, să se adreseze din timp Oficiului Registrului Comerţului Brăila, pentru a fi înregistraţi în Registrul beneficiarilor reali. Astfel vor putea evita aglomeraţia şi statul îndelungat la coadă şi se vor conforma noii legislaţii în timp util, pentru a nu intra sub incidenţa sancţiunilor prevăzute”, ne-a declarat sursa citată. De asemenea, acesta a explicat că termenul de depunere a declaraţiei pentru societăţile comerciale înregistrate până la 21 iulie 2019 (data intrării în vigoare a legii – n.r.), este data de 21 iulie anul curent.
Legea prevede depunerea la Oficiul Registrului Comerţului a Declaraţiei privind beneficiarul real în următoarele situaţii: la înmatricularea firmei; anual în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale; ori de câte ori intervine o modificare (în termen de 15 zile de la data la care a intervenit o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real).
“Declaraţia se poate da în faţa reprezentantului Oficiului Registrului Comerţului sau se poate depune în formă autentică. Nedepunerea de către reprezentantul legal a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarului real, anual sau ori de câte ori intervine o modificare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei”, atrage atenţia Ştefan Fusea, punctând că în cazul extrem, mai precis dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul persoanei juridice nu depune declaraţia, se poate ajunge chiar şi la dizolvarea societăţii comerciale.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, care transmite Oficiului Registrului Comerţului procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
“Consider că reprezentanţii firmelor trebuie să acorde atenţia cuvenită noii legislaţii şi să se conformeze prevederilor ei, în caz contrar, riscă amenzi şi chiar dizolvarea societăţii”, a încheiat preşedintele CCIA Brăila.
De precizat că potrivit datelor celui mai recent raport de performanţă al Administraţiei Finanţelor Publice Brăila, la nivelul judeţului nostru figurează puţin peste 15.000 de contribuabili persoane juridice dintre care circa 12.000 sunt activi fiscal, plus alte aproximativ 9.500 de persoane fizice autorizate.