Social Media

Economie

Afacerea «Voltin». Soţii Vădeanu se apără cu acuzaţii

Timp de citire: 6 minute

• Adriana şi Tarquinius Vădeanu, care au condus clubul “Voltin” timp de 16 ani până în 2016, au transmis punctul lor de vedere vizavi de acuzaţiile de înşelăciune şi delapidare de fonduri europene pe care actualul preşedinte al ONG-ului le-a formulat împotriva lor • cei doi soţi au ales să răspundă acuzaţiilor tot cu acuzaţii, spunând că aşteaptă ca instanţa de judecată să se pronunţe vizavi de vinovăţia sau nevinovăţia lor
 
După aproximativ o săptămână de la publicarea articolului “Acuzaţii grave la adresa soţilor Vădeanu. Afacerea «Voltin», din data de 1 noiembrie 2018, în cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei”, soţii Adriana şi Tarquinius Vădeanu au transmis, prin e-mail, un document numit “drept la replică” prin care se apără în faţa unora dintre acuzaţiile aduse de actualul preşedinte al Clubului “Voltin”, Nicolae Lintas. Menţionăm că, înaintea publicării materialului, Adriana Vădeanu a fost contactată de redactorii noştri, însă nu a dorit să comenteze acuzaţiile de înşelăciune şi deturnare de fonduri europene care i s-au adus, ci doar a precizat sursele de finanţare pentru ONG. Astfel, considerăm că principiul “Audiatur et altera pars” (a se asculta şi cealaltă parte) a fost respectat, fapt pentru care documentul remis redacţiei nu întruneşte condiţiile dreptului la replică. Însă, pentru informarea corectă a cititorilor, am ales să publicăm fragmente din textul redactat de soţii Adriana şi Tarquinius Vădeanu.
Actualul preşedinte al clubului “Voltin”, Nicolae Lintas, i-a acuzat, în baza unor rapoarte contabile extrajudiciare, pe soţii Vădeanu – cei care au condus ONG-ul de la înfiinţare şi până în urmă cu 2 ani – de delapidare de fonduri europene şi de înşelăciune. În rapoartele contabile extrajudiciare erau menţionate plăţile taxelor de studii ale copiilor celor doi soţi, alocaţii de voluntariat de mii de euro, multe aparate foto profesionale, creme antirid înregistrate în contabilitate ca “medicamente” plus alte deplasări în străinătate decontate, însă fără documente justificative. Mai mult, Lintas a mai acuzat fosta conducere de faptul că nu a dorit să-i predea bunurile ONG-ului. Soţii Vădeanu consideră, însă, că toate aceste acuzaţii sunt nefondate şi au spus că le vor demonta în instanţă, ba chiar au ales să se apere formulând şi ei, la rândul lor, acuzaţii către Nicolae Lintas. Chiar şi aşa, cei doi soţi nu au explicat de ce apar taxele de studii şi alocaţiile de mii de euro ale copiilor în actele ONG-ului. “Domnul Lintas, care nu cunoaşte activitatea anterioară a asociaţiei, încearcă, prin deschiderea a numeroase procese, prin depunerea de plângeri penale la diverse instituţii, să ne acuze de lucruri total neadevărate. Şi face toate aceste lucruri pentru a ascunde procesul de devalizare a asociaţiei pe care l-a început imediat după preluarea acesteia, proces pe care l-am stopat pe moment prin sesizarea organelor abilitate să cerceteze astfel de situaţii. Toate acţiunile dânsului sunt de natură «revanşardă». În plus, doreşte să mai obţină de la noi «fonduri» pentru asociaţie deoarece, în cei 2 ani de când o conduce, nu numai că n-a reuşit să aducă fonduri în asociaţie, ci a acumulat datorii imense (57.729 ron deficit aferent anului fiscal 2017, datorii scadente sub 1 an de 42.407 ron – date cu caracter public, extrase de pe site-ul Ministerului de Finanţe), care au adus asociaţia în pragul falimentului. În aceste activităţi ale dânsului împotriva noastră, comite permanent nenumarate ilegalităţi în privinţa excluderii noastre din asociaţie pentru a nu-i putea verifica acţiunile şi a nu-l putea împiedica să mai comită şi alte devalizări şi ilegalitati. «Nu vă priveşte pe voi ce fac eu în  asociaţie», este replica lui Lintas, ramasă deja celebră”, au scris Adriana şi Tarquinius Vădeanu.
 
Rapoartele contabile extrajudiciare, nişte gunoaie…
Aceştia au adus în discuţie şi rapoartele contabile extrajudiciare, însă nu au insistat prea mult, ba chiar l-au arătat cu degetul pe actualul preşedinte “Voltin” pentru că ar fi făcut publice acele documente contabile şi l-au ameninţat cu judecata. “Vom face o singură referire la expertizele contabile extrajudiciare care stau la baza tuturor acuzaţiilor. Acestea sunt de tipul «garbage in, garbage out» (gunoi la intrare, gunoi la ieşire). Oricât de profesionist ar fi făcute expertizele, dacă documentele puse la dispoziţia expertului sunt incomplete, rupte din context, rezultatele sunt total false. Nu insistăm mai mult asupra acestui subiect. Toate acuzaţiile având la bază cele cuprinse în expertize vor fi demontate în instanţă. Este în totală contradicţie cu prevederile legale oferirea spre publicare a unor documente din dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată. Şedinţele de judecată sunt publice, dar documentele din dosarele aflate pe rol NU au acest caracter. Oferirea de către Dl Lintas a acestor expertize către redactorul dvs. încalcă prevederile legale, fiind documente aflate la dosarul cauzei. Faţă de acestea, ne rezervăm dreptul de a-l ataca în instanţă şi o vom face neîntârziat. Dat fiind faptul că sunt în  derulare mai multe acţiuni în  instanţă, nu vom insista cu argumente «dezincriminatorii» până la momentul finalizării proceselor. Menţionăm doar faptul că primele şi singurele 2 procese finalizate deja şi care au sentinţe definitive s-au încheiat cu hotărâri şi decizii judecătoreşti în favoarea noastră, instanţa consfinţind faptul că acuzaţiile aduse nouă de către Lintas sunt nefondate, iar acţiunile sale ca Preşedinte al organizaţiei, nelegale şi nestatutare. Şi suntem siguri că şi celelalte procese se vor termina cu sentinţe favorabile nouă. Cetăţenii Brăilei, pentru care am desfăşurat activităţi benefice timp de 16 ani, au dreptul la o corectă informare. Pe masură ce procesele aflate pe rol se vor finaliza, vom putea oferi presei, spre informarea tuturor, şi alte amănunte. Deocamdată, dorim să ne menţinem în cadrul legal chiar dacă, prin acţiunile întreprinse, prin oferirea ilegală spre publicare a unor documente din dosarele aflate pe rol, Dl. Lintas Nicolae ne-a cauzat un prejudiciu imens de imagine, lucru pe care-l vom sancţiona la momentul potrivit şi prin mijloacele legale potrivite. În opinia noastră, în disperare de a-şi crea imagine şi a arăta câtă activitate depune ca Preşedinte al A.N.M.R.F. Brăila, Dl Lintas demonstrează doar că nu are spiritul şi nu este un adevărat ONG-ist. Sacrifică bunul renume al asociaţiei şi destabilizează întreaga comunitate ONG brăileană, prin astfel de acţiuni în presă”, au mai scris cei doi soţi. Aceştia au mai precizat că au renunţat la conducerea ONG-ului, pentru că au ales “din motive familiale” să părăsească judeţul Brăila.

Economie

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Publicat

în

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.

Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.

Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.

Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani

Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.

Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.

În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.

Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.

De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.

Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare

Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.

În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.

Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.

Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.

Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.

Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor

O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.

Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.

Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.

Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.

Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere

În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.

Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.

Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.

Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.

Ce urmează pentru compania de stat

Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.

Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.

Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.

Citește articolul complet

Economie

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Publicat

în

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.

Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.

Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS

Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.

Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.

Astfel, față de octombrie 2025:

  • Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
  • Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
  • Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.

Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.

Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri

Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.

Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.

Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.

O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.

În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.

Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.

BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului

Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.

Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.

Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.

Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.

Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.

Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.

De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent

O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.

Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.

De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.

Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.

Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧