Economie
Afacerea şeicilor în Insula Mare
• se confirmă zvonurile potrivit cărora firma care exploatează cele 57.000 ha de teren arabil din IMB va intra în proprietatea unui şeic din Emiratele Arabe Unite • în exclusivitate, Constantin Duluţe, patronul “Agricost”, ne-a declarat, ieri, că s-a decis să facă tranzacţia, că negocierile sunt aproape de final şi că, până la sfârşitul săptămânii, e convins că se vor semna documentele • Duluţe spune că va rămâne acţionar minoritar la firmă şi dă asigurări că toţi angajaţii actuali îşi vor păstra locurile de muncă, ba chiar ar urma să se mai facă angajări, în urma investiţiilor masive pe care arabii ar intenţiona să le facă aici
Zvonurile apărute încă de la începutul acestui an, potrivit cărora SC “Agricost” SA, firma care exploatează terenul arabil din Insula Mare a Brăilei, va fi preluată de un şeic arab se adeveresc. După ce, în urmă cu câteva luni, afirma că nu are de gând să vândă pachetul majoritar de acţiuni, actualul proprietar al “Agricost”, omul de afaceri bârlădean Constantin Duluţe, ne-a confirmat, ieri, că a decis până la urmă să facă această tranzacţie. Totodată, Duluţe dă asigurări că şi după ce va intra în portofoliul firmei Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, deţinută de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, “Agricost” SA îşi va păstra actualii salariaţi şi chiar va face angajări noi. Asta deoarece arabii ar intenţiona să facă investiţii masive, menite să aducă un plus de eficienţă în exploatarea terenurilor arabile din Insula Mare. Terenurile rămân în continuare în proprietatea statului român, “Agricost” SA păstrându-şi concesiunea încheiată pe o perioadă de 20 de ani, începând cu 2012.
“Da, intenţionez să vând, discuţiile sunt foarte avansate, dar încă se mai negociază anumite condiţii. Apreciez că suntem undeva la 90% şi până la sfârşitul săptămânii cred că vom finaliza. Aveam nevoie de această infuzie de capital, pentru că trebuia să ne dezvoltăm, iar singuri nu aveam cum să facem asta. Ei vor avea pachetul majoritar de acţiuni, iar eu rămân cu un pachet minoritar. Dar păstrez locul în Consiliul de Administraţie. În ceea ce priveşte salariaţii, vă asigur că nu vor fi modificări nici la nivelul conducerii societăţii, nici în schema de personal. Ba chiar, planurile noastre prevăd ca în scurt timp să facem noi angajări pentru că vor fi investiţii mari, importante şi vom avea nevoie de oameni. În ceea ce priveşte contractele în derulare, obligaţiile către statul român, relaţia cu ADS (Agenţia Domeniilor Statului n.n.), cuantumul redevenţei, nu se va schimba nimic. Toate aceste responsabilităţi, drepturi şi obligaţii sunt ale firmei, iar firma şi le va respecta ca şi până acum. Singura modificare va fi în structura acţionariatului. Atât. Vă asigur că pentru Insula Mare a Brăilei este un pas extrem de important, că vor fi multe beneficii. Şi nu numai pentru Insulă. Sunt convins că întreg judeţul Brăila va avea de câştigat, pentru că discutăm despre un investitor extrem de puternic, potent financiar, dornic şi capabil să investească şi care are deschidere spre o piaţă extraordinară, cea a Orientului. De fapt, asta ne-a şi determinat să luăm decizia acestei asocieri – dorinţa de dezvoltare, pentru că trebuie să rămânem competitivi, şi o piaţă mai mare pe care să ne valorificăm producţia. Avem multe proiecte, sunt convins că vom reuşi să le implementăm şi să avem beneficii şi noi ca societate, şi salariaţii, şi judeţul Brăila în general”, a declarat în exclusivitate pentru “Obiectiv – Vocea Brăilei”, Constantin Duluţe, patronul Agricost, concesionarul terenului din Insula Mare a Brăilei.
În ceea ce priveşte subvenţiile acordate de Uniunea Europeană şi statul român, Duluţe a explicat că beneficiar este firma “Agricost”, aşa că în continuare vor fi respectate toate clauzele şi condiţiile şi, deci, va primi mai departe sumele cuvenite, exact ca orice fermier din România. Totodată, a subliniat că firma “Agricost” este cu plata la zi a redevenţei, inclusiv prima rată pe 2018, către ADS, proprietarul terenului din Insula Mare.
Tranzacţie de sute de milioane de euro
Deşi Duluţe nu a precizat valoarea tranzacţiei, potrivit unor informaţii apărute în presa centrală pachetul majoritar de acţiuni al “Agricost” ar fi fost vândut contra sumei de 200 milioane de euro, către firma Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, deţinută de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan. Totodată, compania din Emirate s-ar fi obligat să investească cel puţin 500 milioane de euro în afacerea din Insula Mare a Brăilei. Intenţiile arabilor ar fi să dezvolte sectorul zootehnic din IMB, după cum a declarat Constantin Duluţe, citat de cotidianul “Adevărul”. „Din ce mi-au prezentat, vor investi circa 500 de milioane de euro, în cinci ani, în utilaje, amenajări pentru irigaţii şi extindere în zootehnie. Pe partea cu animalele, este vorba de o dezvoltare integrată, de la creşterea animalelor- oi , la sacrificare şi procesare. Înţeleg că vor să crească 150.000 de oi în Insulă, soiuri aclimatizate. Este şi normal, la ce piaţă au ei”, a declarat acesta.
Înainte de a face această tranzacţie, bârlădeanul Constantin Duluţe se afla deja în Top 100 cei mai bogaţi români, cu o avere estimată de 60 milioane de euro. După ce îşi va consolida poziţia în rândul românilor milionari în euro, Duluţe ar fi declarat că, pe lângă faptul că rămâne acţionar minoritar al firmei care exploatează terenul arabil din IMB, intenţionează să investească masiv în achiziţionarea de terenuri agricole din întreaga ţară.
După cum se ştie, Constantin Duluţe a preluat afacerea din Insula Mare în urmă cu circa cinci ani, când a cumpărat punctul de lucru de la Brăila al “TCE 3 Brazi”, de la Culiţă Tărâţă, cu puţin timp înainte de decesul omului de afaceri din Piatra Neamţ. Ulterior, denumirea firmei a fost schimbată în “Agricost” SA, aceasta având în continuare dreptul de exploatare a celor 57.000 ha. Terenul fusese luat în concesiune de firma lui Tărâţă, începând din 2012, pe o perioadă de 20 de ani.
În ceea ce-l priveşte pe viitorul proprietar al Agricost, potrivit presei centrale acesta este emirul din Abu Dhabi, Sheik Zayed bin Sultan Al Nahyan (55 ani). Emirul este preşedinte de onoare al clubului de fotbal Al Jazeera şi de-a lungul timpului a fost de mai multe ori ministru şi chiar prim-ministru al Emiratelor Arabe Unite. Are o diplomă de licenţă în ştiinţe politice şi administraţie de afaceri, pe care a primit-o de la Universitatea Emiratele Arabe Unite. Compania prin care se face tranzacţia, Al Dahra, are activităţi în agricultură – cultivarea cerealelor, producţia şi tradingul acestora, având două divizii, de hrană pentru animale şi de alimente pentru oameni, mai exact producţia de orez, făină, fructe şi legume. Arabii aveau afaceri încă din 2015 cu Insula Mare a Brăilei, când au început să achiziţioneze de aici lucernă, utilizată la nutreţ pentru cămile.
“Agricost” o afacere profitabilă, cu subvenţii de zeci de milioane de euro
După cum v-am mai informat la vremea respectivă, începând din vara anului 2015 “Agricost” a pus în funcţiune o staţie ultramodernă pentru deshidratat şi balotat lucernă. Furajele astfel produse au avut mare succes pe piaţa orientală, astfel că în ultimii ani “Agricost” a mărit în mod constant suprafeţele destinate cultivării lucernei.
Potrivit datelor obţinute de cotidianul nostru de la Direcţia Agricolă Brăila, în actualul sezon agricol cultura de lucernă ocupă în IMB nu mai puţin de 2.289 hectare. Pe restul terenului concesionat de la stat, “Agricost” a înfiinţat culturi de grâu, pe 12.730 ha, orz, pe 6.297 ha, porumb, pe 10.000 ha, mazăre, pe 2.800 ha, floarea soarelui, pe 2.075 ha şi soia, pe 6.900 ha. Alte câteva mii de hectare nu au fost cultivate, fiind lăsate “la odihnă”, o practică uzuală în agricultura mare, destinată refacerii solului.
În ultimii ani, “Agricost” a investit masiv în utilaje performante, având la ora actuală un impresionant număr de tractoare, combine, semănători, instalaţii de irigat. Afacerea merge constant pe profit, datorită producţiilor mari, dar şi datorită subvenţiilor primite de la stat. În 2016, de exemplu, “Agricost” a înregistrat o cifră de afaceri de circa 387,2 milioane de lei, cu un profit net de aproape 71,1 milioane de lei, în creştere faţă de 2015 când a realizat afaceri însumate la 365,2 milioane lei, cu un profit net de 63,3 milioane lei.
Totodată, informaţiile transmise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), la solicitarea presei centrale, arată că SC “Agricost” este în topul beneficiarilor subvenţiilor plătite de stat pe 2016. Mai precis, compania a încasat în acel an cea mai mare subvenţie, în valoare de 17 milioane euro, pentru operaţiunile derulate în exploatarea agricolă din Insula Mare a Brăilei. Suma este în creştere faţă de campania anterioară, când a beneficiat de 10,3 milioane euro subvenţii de la APIA. În 2017, suma primită de la APIA cu titlu de subvenţii s-a ridicat la 9,4 milioane euro.
În ceea ce priveşte obligaţiile pe care le are în calitate de concesionar, “Agricost” trebuie să dea statului 606 kg de grâu/hectar/an şi 720 euro/ha/an pentru terenul neagricol. În total, valoarea concesiunii anuale pentru suprafaţa totală de 57.720 ha exploatată în Insula Mare a Brăilei se situează în jurul valorii de 5 milioane de euro. Pe vremea când terenul era exploatat de firma lui Culiţă Tărâţă, “TCE 3 Brazi”, existau întârzieri destul de mari la plata redevenţei. La ora actuală, potrivit lui Constantin Duluţe, plăţile au fost aduse la zi.
Ar fi rămas, totuşi, din contractul cu TCE 3 Brazi, precizează presa centrală, un rest de 20 milioane lei redevenţă neachitată, dintr-un total de 180 milioane lei datorie iniţială.
În ceea ce-l priveşte pe Duluţe: “Agricost este cu plata la zi a redevenţei, am achitat inclusiv prima rată pe 2018”.
Economie
Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR
Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.
Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.
Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS
Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.
Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.
Astfel, față de octombrie 2025:
- Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
- Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
- Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.
Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.
Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri
Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.
Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.
Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.
O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.
În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.
Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.
BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului
Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.
Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.
Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.
Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.
Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.
Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.
De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent
O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.
Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.
De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.
Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.
Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.
Economie
Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice
Românii care și-au instalat panouri fotovoltaice și livrează energie electrică în rețea vor beneficia de reguli noi privind compensarea energiei, plata surplusului și utilizarea banilor obținuți din energia produsă. Modificările au fost aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și aduc câteva avantaje importante pentru prosumatori, inclusiv posibilitatea de a folosi valoarea energiei livrate pentru achitarea facturilor aferente altor locuințe.
Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie, înlocuiește vechile reguli și pune în aplicare prevederile Legii nr. 160/2026. Schimbările sunt importante într-un moment în care numărul românilor care produc energie electrică pentru propriul consum a crescut considerabil.
Potrivit datelor prezentate de ANRE, la sfârșitul lunii august 2026, România avea aproape 386.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 4.280 MW.
Compensarea energiei se va face lunar
Una dintre cele mai importante modificări privește modul în care furnizorii calculează energia produsă și livrată în rețea de proprietarii de panouri fotovoltaice.
Începând cu energia livrată din 26 iulie 2026, compensarea se realizează lunar, prin compararea cantității de energie injectate în rețea cu cea consumată din rețea în aceeași lună, la același loc de consum.
Practic, furnizorul va compara cele două cantități și va compensa energia livrată în rețea în limita energiei consumate. Dacă un prosumator a injectat mai multă energie decât a preluat din rețea, diferența reprezintă surplusul care va fi valorificat conform noilor reguli.
Mecanismul se aplică și contractelor aflate deja în derulare, astfel că modificările nu îi vizează doar pe cei care devin prosumatori de acum înainte.
Surplusul de energie poate fi folosit pentru alte locuințe
O altă noutate importantă este introducerea mecanismului de alocare valorică între mai multe locuri de consum.
Astfel, un român care are panouri fotovoltaice instalate la o casă și produce mai multă energie decât consumă poate utiliza valoarea surplusului pentru plata facturilor de electricitate aferente altor locuințe pe care le deține.
Există însă o condiție importantă: locurile de consum trebuie să aparțină aceluiași prosumator și să se afle în portofoliul aceluiași furnizor de energie electrică.
De exemplu, o persoană care locuiește într-o casă dotată cu panouri fotovoltaice, dar deține și un apartament în altă localitate, va putea folosi valoarea energiei livrate în rețea pentru a reduce factura de electricitate a apartamentului, dacă ambele contracte sunt încheiate cu același furnizor.
Noua metodologie permite și rezervarea sumelor disponibile pentru plata unor facturi deja emise, dar care nu au ajuns încă la scadență.
Facturile la gaze naturale pot fi achitate din surplusul de energie
Pentru anumite categorii de prosumatori, modificările aduc și o facilitate suplimentară.
Persoanele fizice care au instalații de producere a energiei regenerabile cu o putere instalată de cel mult 27 kW la locul de consum pot opta pentru utilizarea valorii disponibile fie pentru plata facturilor de electricitate, fie pentru plata facturilor la gaze naturale, în condițiile prevăzute de metodologie.
Cele două destinații sunt alternative, iar opțiunea trebuie menținută pentru o perioadă de minimum 12 luni.
Este o modificare care poate fi avantajoasă mai ales pentru familiile care au investit în panouri fotovoltaice, dar continuă să aibă cheltuieli importante cu încălzirea locuinței pe timpul sezonului rece.
Ce se întâmplă cu banii pe care furnizorii îi datorează prosumatorilor
Noile reguli clarifică și situația sumelor acumulate din energia livrată în rețea și rămasă necompensată.
Pentru energia livrată până la 25 iulie 2026 inclusiv, furnizorii trebuie să păstreze o evidență distinctă a cantităților și valorilor reportate. Prosumatorii vor putea primi o situație detaliată, în care să fie precizate soldul inițial, sumele utilizate și valoarea rămasă de încasat.
Metodologia stabilește un termen de maximum 40 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare pentru plata acestor sume.
De asemenea, energia livrată în perioada 26 iulie – 12 noiembrie 2026 trebuie regularizată în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.
Prin urmare, cei care au acumulat sume de încasat de la furnizori ar trebui să urmărească modul în care acestea sunt evidențiate și achitate.
Mai puțină birocrație pentru proprietarii de panouri fotovoltaice
O altă prevedere simplifică obligațiile administrative pentru persoanele fizice care au instalații cu o putere de cel mult 27 kW la locul de consum.
Acești prosumatori nu mai au obligația să emită facturi pentru energia electrică livrată în rețea. Documentele necesare pentru achiziție și decontare vor fi întocmite de furnizorul de energie electrică.
În plus, operatorii de distribuție au obligația de a efectua lunar citirea cantităților de energie consumate din rețea și a celor livrate în rețea. În cazul în care apar probleme de comunicare cu un contor inteligent, datele trebuie recuperate prin mijloace tehnice alternative.
Ce trebuie să știe românii despre aplicarea noilor reguli
Furnizorii de energie electrică au obligația să își adapteze sistemele informatice și operaționale până la 31 decembrie 2026. ANRE precizează însă că acest termen nu reprezintă o amânare a drepturilor prosumatorilor, ci doar termenul-limită pentru finalizarea adaptărilor tehnice.
Noua metodologie stabilește și că mecanismul de compensare cantitativă pentru instalațiile cu puteri de cel mult 200 kW va continua până la 31 decembrie 2030. Începând cu 1 ianuarie 2031, energia livrată în rețea va putea fi valorificată prin mecanismul de regularizare financiară prevăzut de lege.
Pentru moment, noile prevederi aduc mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse în gospodării și stabilesc reguli mai clare pentru relația dintre prosumatori și furnizorii de electricitate.























