ADMINISTRAȚIE
Afacerea «Muzeul» ajunge la ANI
• social democratul Ionel Avram este acuzat că, în perioada 2016-2019, în timp ce era consilier judeţean, a activat în calitate de cenzor în cadrul unei societăţi private care a încheiat 5 contracte cu Consiliul Judeţean, în valoare de peste 400.000 lei • contactat telefonic, Avram a precizat că acuzaţiile sunt forţate, că un cenzor al unei societăţi nu încheie contracte şi că va contesta decizia • Avram a precizat totuşi că ar fi vorba despre societatea “Paper Print” SRL, cunoscută pentru faptul că tipăreşte cărţile publicate de editura “Istros” a Muzeului Brăilei “Carol I” • numele acestei societăţi nu apare prima dată în spaţiul public, fiind menţionată şi în scandalul achiziţiilor directe şi a contractelor “pe prietenii” de la muzeu, la finele lui 2018
Scandalul apărut la nivelul Consiliului Judeţean la finele anului trecut privind achiziţiile directe de la Muzeul Brăilei “Carol I”, contractele şi colaborările “pe prietenii”, a revenit în spaţiul public. De această dată, nu prin acuzaţiile consilierului judeţean PNL Ovidiu Nechita, care între timp a fost înlăturat de la nivelul Consiliului de Administraţie al Muzeului, ca urmare a faptului că a sesizat la vremea respectivă opinia publică în privinţa unor nereguli de la nivelul muzeului, ci direct prin cele ale Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Mai exact, inspectorii ANI au emis, recent, un comunicat de presă prin care îl acuză pe PSD-istul Ionel Avram că, din 2016 până în 2019, s-a aflat în stare de incompatibilitate. Asta pentru că, în timp ce ocupa un fotoliu în Consiliul Judeţean Brăila, activa şi în cadrul societăţii “Paper Print” SRL, în calitate de cenzor, firma respectivă fiind cunoscută pentru faptul că tipăreşte cărţile lansate de editura “Istros” a Muzeului Brăilei “Carol I”. Astfel, exact în perioada în care îl avea cenzor pe Avram, „Paper Print” ar fi semnat pentru încheierea a 5 contracte cu CJ, în valoare de peste 400.000 lei (4 miliarde lei vechi).
Ionel Avram afirmă că acuzaţiile i se par forţate, deoarece nu este treaba cenzorului unei societăţi private să stabilească participarea la licitaţii publice sau să încheie contracte. Avram a precizat că va ataca în instanţă, în momentul în care va primi oficial decizia ANI.
Consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita a profitat de ocazie pentru a reveni pe subiect şi a preciza pe reţelele de socializare că se dovedeşte încă o dată că acuzaţiile sale de la finele lui 2018 nu au fost nefondate, în ciuda faptului că şeful CJ Brăila, Francisk Chiriac, a acuzat la rândul său că la Muzeu, dacă au existat nereguli, acestea au fost înfăptuite de PNL-işti.
“Consilierul judeţean PSD Avram e cenzor la firma abonată de cel puţin 10 ani la banii Consiliului Judeţean Brăila, prin Muzeul Brăilei, expertul în achiziţii, fost membru PSD se “OCUPA” de achiziţiile muzeului….şi «DISTINSUL» preşedinte Chiriac (…) acuza în gura mare că la Muzeul Brăilei sunt afacerile PNL-ului!!!”, a postat, printre altele, Nechita chiar la secţiunea comentarii a cotidianului “Obiectiv”.
Ce spune Agenţia Naţională de Integritate
Inspectorii ANI au emis, marţi, un comunicat de presă care îl vizează pe social-democratul Ionel Avram, alături de alţi 11 aleşi locali din ţară. După cum am precizat, Avram este acuzat că în perioada 2016-2019 ar fi fost în stare de incompatibilitate, după ce societatea unde activa în calitate de cenzor a încheiat 5 contracte cu CJ Brăila, deşi ocupa la vremea respectivă un fotoliu în cadrul instituţiei.
“În perioada exercitării mandatului de consilier judeţean (2016 –2019), o societate comercială în cadrul căreia persoana evaluată (n.r. – Ionel Avram) exercita funcţia de cenzor, a încheiat 3 contracte de prestări servicii şi 2 contracte de achiziţie directă (facturi) cu Consiliul Judeţean Brăila, în valoare totală de 462.067 lei. Astfel, persoana evaluată a încălcat dispoziţiile art. 90, alin. (1) din Legea nr. 161/2003 şi dispoziţiile art. 91, alin. (3), teza I din acelaşi act normativ”, se arată în cadrul comunicatului ANI.
Inspectorii precizează şi prevederile legii în baza cărora şi-au lansat acuzaţiile: art. 90 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.”;
respectiv art. 91, alin. (3), teza I din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie”.
Avram spune că sunt acuzaţii forţate şi că va contesta decizia ANI
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, PSD-istul Ionel Avram a precizat că societatea la care se referă ANI este probabil “Paper Print” SRL, unde într-adevăr a ocupat poziţia de cenzor până acum un an şi jumătate, când a demisionat. Cu toate acestea, consilierul judeţean s-a arătat surprins de acuzaţiile ANI, precizând că nici măcar nu ştia că a fost emis comunicatul. Mai mult, acesta a punctat că nu a încheiat personal contracte cu CJ, că nu este treaba cenzorului unei societăţi private să facă acest lucru, iar dacă s-a întâmplat, a fost fără ştiinţa sa, deoarece nu avea cum să împiedice administratorul societăţii să participe la astfel de proceduri.
“Cenzorul, dacă vă uitaţi pe Legea 31 a Societăţilor Comerciale, are anumite atribuţiuni: verifică gestiunea, vizează bilanţul contabil anual. Sunt precizate foarte clar acolo. În niciun caz nu încheie contracte şi nu întocmeşte facturi pentru anumite livrări de produse, executări de lucrări sau prestări de servicii. Faptul că o societate comercială cu capital privat, unde eu am îndeplinit funcţia de cenzor – că de vreun an şi jumătate nu mai sunt cenzor acolo -, în virtutea calităţii de expert contabil, a participat la o procedură de achiziţie publică, prin sistemul electronic de achiziţii publice şi a adjudecat o ofertă pentru livrarea unor produse la o instituţie din subordinea Consiliului Judeţean, unde eu îndeplineam funcţia de consilier judeţean, s-a făcut independent de voinţa mea. În niciun caz, nu eu am semnat contracte sau am întocmit factură. Şi chiar dacă mă opuneam, nu aveau cum să facă asta, pentru că era o societate comercială cu capital privat, care participa la licitaţie. Normal au fost două licitaţii, s-a adjudecat oferta. S-a făcut independent că voiam eu sau nu. Nu s-a făcut cu ştirea mea şi a fost independent de voinţa mea”, a declarat Avram, surprins de faptul că ANI a emis un comunicat de presă care îl vizează.
Sursa citată a afirmat că a lucrat în mai multe societăţi comerciale de-a lungul vremii, însă în acest caz cel mai probabil inspectorii au făcut referire la societatea “Paper Print”. Avram a adăugat că aşteaptă decizia oficială din partea ANI, iar apoi o va contesta.
“E o societate care are ca şi obiect de activitate tipografie. Probabil că instituţiile respective au achiziţionat de la această societate imprimante, formulare, ce foloseau ei în activitatea lor. Probabil că la asta se referă. Iar eu acolo am îndeplinit funcţia de cenzor din 2016 până în 2018, când mi-am dat demisia şi am plecat. Anul trecut am discutat la telefon cu un inspector de integritate şi mi se pare că i-am şi dat un punct de vedere. Dar aştept să primesc în mod oficial şi o să contest în instanţă. Pentru că în jurisprudenţa care există – şi se poate consulta şi pe internet -, au fost cazuri de genul ăsta unde s-a respins acuzaţia de incompatibilitate. Una este să fii administrator, să ai drept de decizie în societatea respectivă şi alta e să fii cenzor, să te duci o dată pe trimestru, să verifici casa, să întocmeşti un raport privind gestiunea. Nu ai nicio treabă cu contracte, cu facturi. Este o chestiune forţată! Nu este corect aşa ceva”, a precizat consilierul judeţean.
Mai mult, Avram a precizat că mai sunt câteva luni până la alegerile locale şi că nu are de gând să mai candideze pe funcţia de consilier judeţean, în contextul în care poziţia de director economic la CUP Dunărea nu îi mai permite să ocupe simultan şi un fotoliu în CJ Brăila, în baza noilor prevederi legale.
“Oricum mai sunt câteva luni şi se termină mandatul şi între timp s-a modificat din nou legea şi nu mai poţi să fii şi consilier judeţean şi director la o societate de interes local cum este CUP Dunărea. Din 2020 nu mai aveam de gând să candidez pentru că nu îmi mai dă voie legea. Dar pentru imaginea mea şi dacă primesc o decizie de la ANI, o voi contesta în Tribunal”, a conchis PSD-istul, subliniind că deşi inspectorii ANI precizează că nu le-a oferit un răspuns, el le-a transmit un punct de vedere pe e-mail, iar aceştia i-au confirmat primirea documentului.
«Afacerea Muzeul» din nou pe tapet
Reamintim că la finele anului 2018 la Consiliul Judeţean Brăila a izbucnit un scandal monstru în privinţa faptului că la Muzeul Brăilei s-ar fi descoperit o serie de nereguli care încearcă să fie acoperite. Consilierul liberal Ovidiu Nechita, membru la vremea respectiv în Consiliul de Administraţie, a fost cel care a ridicat problema în şedinţele publice şi a declanşat o serie de controale, care în cele din urmă nu au scos la lumină prea multe, însă potrivit acestuia, doar pentru că s-au verificat doar chestiunile ştiute ca fiind în regulă. Cert este că totul a pornit de la un control realizat de Auditul CJ Brăila, care a semnalat sute de achiziţii directe fără licitaţii care totalizau milioane de lei (zeci de miliarde de lei vechi), contracte pentru prestări servicii cu sume exorbitante, colaborări pe mai multe segmente cu firme conduse de persoane care au diferite grade de rudenie, editări de cărţi “pe prietenii”, posturi create special pentru unii angajaţi, salariaţi fără fişă a postului şi personal salarial cu legături familiale la Muzeul Brăilei “Carol I”. A urmat însă un control al Camerei de Conturi Brăila, care nu a mai descoperit aceleaşi probleme.
La vremea respectivă, redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au transmis o solicitare scrisă către conducerea Muzeului Brăilei “Carol I” în speranţa că vor lămuri problema unui contract pentru prestări servicii încheiat de insitituţie, cu societatea “Paper Print” (aceeaşi din cazul PSD-istului Ionel Avram), după ce apăruseră zvonuri că aceasta ar avea legături cu SC “Rotipoprint Pliante”, care s-a ocupat de curăţenie şi supraveghere la muzeu, contra sumei de aproximativ 600.000 lei (din luna iulie a lui 2018, Muzeul a încheiat un nou contract, în urma unei licitaţii publice, cu firma Cip Avantaj SRL din Tulcea, pe o ofertă financiară de 491.430 lei). Ei bine, managerul Ionel Cândea ne-a transmis atunci un răspuns scris prin care ne-a indicat să căutăm răspunsurile pe site-ul e-licitatie.ro, lucru pe care l-am făcut.
Astfel, în ceea ce privea societatea “Paper Print Invest” şi Muzeul Brăilei, am descoperit că discutam la vremea aceea despre două contracte încheiate pentru servicii tipografice şi servicii conexe ca urmare a unei simple cereri de oferte. Unul pentru anul 2017, în valoare totală de 221.618 lei, care a avut o valoare estimată de 276.200 lei. Cel de-al doilea, încheiat pentru perioada 2017 – 2018, în valoare totală de 293.064 lei (fără tva). Ca şi la cel din 2017, obiectul contractului îl constituia prestarea de “servicii tipografice şi servicii conexe, inclusiv pregătirea formelor de tipar, tipărirea pe suportul fizic indicat în caietul de sarcini şi asigurat de ofertantul-prestator şi livrarea -, servicii de legare şi de finisare şi servicii de ambalare pentru publicaţiile nominalizate prin note de comandă, având specificaţiile tehnice detaliate în Caietul de Sarcini”. De această dată, valoarea totală estimată fusese de 301.200 lei, iar criteriul de atribuire, ca şi în 2017 “cel mai bun raport calitate-preţ”, şi s-a făcut o singură ofertă (în 2017 au existat două oferte).
Interesant este că tot la vremea respectivă redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au descoperit că, potrivit registrului comerţului, “Rotipoprint” aparţine lui Georgian Enache care mai are legături şi cu alte firme printre care şi Paper Print Invest SA (care acum se ocupa de tipărirea cărţilor la muzeu), acţionar majoritar la firma cu pricina fiind Mihalache Enache, tatăl patronului fostei firme care s-a ocupat de curăţenie la instituţia condusă de Ionel Cândea.
Tot acest episod s-a încheiat practic prin schimbarea componenţei Consiliului de Administraţie de la Muzeu şi eliminarea lui Nechita de acolo. Moment de la care nu s-a mai auzit nimic despre toată această situaţie discutabilă cel puţin din punct de vedere moral.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Condiții mai bune pentru locuitorii din Lacu Dulce
• membrii Consiliului Local Municipal Brăila au aprobat la finele lunii trecute un acord de parteneriat cu Asociația ”Creionăm viitorul” din Brăila pentru un proiect pe fonduri europene ce vizează ”Regenerare urbană zone marginale” • este vorba despre îmbunătățirea condițiilor de trai în Cartierul Lacu Dulce, un proiect pentru care municipalitatea încearcă să obțină finanțare prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, motiv pentru care s-a ajuns la acest parteneriat care crește șansele de a primi sprijin de la Uniunea Europeană
Un nou pas într-un proiect important ce vizează îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor din cartierul Lacu Dulce din Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, un acord de parteneriat între Municipiul Brăila și Asociația ”Creionăm viitorul” pentru realizarea proiectului ”Regenerare urbană zone marginale” și depunerea acestuia pentru obținerea de finanțare europeană.
Mai precis, municipalitatea încearcă să obțină finanțare în cadrul Programului Regional Sud-Est 2021-2027, Prioritatea 6 – O regiune atractivă, Acțiunea 6.1 – Dezvoltare integrată în zonele urbane prin regenerare urbană, conservarea patrimoniului și dezvoltare a turismului, Obiectiv specific RSO 5.1 – Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului sustenabil și a securității în zonele urbane, Apel PRSE/6.1/1.1/2025 – Municipii reședință de județ și Municipii.
Proiectul a fost supus dezbaterii și aprobării în cadrul ședinței CLM Brăila de la finele lunii septembrie, când s-a aprobat și modelul Acordului de parteneriat încheiat între Municipiul Brăila, în calitate de lider de proiect și Asociația ”Creionăm viitorul” (partener).
Astfel, potrivit documentației aflate la mapa consilierilor, la nivel micro, proiectul vizează dezvoltarea infrastructurii verzi prin valorificarea unui teren din Cartierul Lacu Dulce aflat într-o stare generală de abandon și degradare, cu vegetație crescută spontan. Imobilul însumează o suprafață totală de 13.545,5 mp și este poziționat în partea sudică a cartierului – mai exact în imediata apropiere a ansamblului de blocuri ANL, la intersecția străzilor Dorului și Mina Minovici.
Partenerul din rândul ONG-urilor crește șansele obținerii finanțării
Tot din documentația amintită aflăm că proiectul investițional are în vedere, în concordanță cu prevederile ghidului de finanțare, crearea unor spații verzi publice urbane cu acces nelimitat, având destinație de parc. Această acțiune presupune realizarea următoarelor activități: Lucrări de pregătire a terenului – igienizarea (inclusiv demolarea fundației parazitare existente pe amplasament), nivelarea și modularea acestuia; Realizarea de plantări – plante autohtone perene, puieți și arbori maturi specifici zonei, precum și gazonarea anumitor suprafețe; Amenajarea de alei pietonale, a unei piste de alergare, precum și realizarea unui curs de apă care să străbată amplasamentul dintr-o parte în cealaltă; Crearea unor zone pentru practicarea sportului și dotarea acestora cu aparate de fitness pentru exterior; Montarea de mobilier urban – suporturi pentru biciclete, bănci și coșuri de gunoi; Amenajarea unui sistem de irigații; Înființarea unui sistem de iluminat cu dublă sursă de alimentare (panou solar și rețea publică); Dotarea spațiului cu o toaletă automată, precum și achiziționarea unei camere tehnice dedicate întreținerii zonei verzi; Realizarea unui sistem de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect; Realizarea rețelelor, a branșamentelor și a racordurilor pentru unitățile necesare.
Din punct de vedere al complementarității cu alte investiții, reprezentanții municipalității au amintit că în imediata vecinătate este în curs de implementare un alt proiect cu finanțare nerambursabilă: ”Regenerare economică și socială în zone marginalizate din Municipiul Brăila – investiții în facilități pentru agrement și locuri de joacă pentru copii”, proiect prognozat a fi finalizat în perioada imediat următoare și despre care am scris și în cadrul unei alte ediții a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Totodată, suplimentar față de realizarea infrastructurii verzi, în vederea obținerii finanțării nerambursabile, o altă condiție de eligibilitate esențială este desfășurarea unor activități de implicare a comunității locale și a altor părți interesate relevante, de exemplu ONG-uri active în zonă, într-o manieră participativă.
Așadar, după cum mai aflăm din raportul proiectului, în Ghidul de Finanțare se specifică faptul că partenerul ar trebui să ”desfășoare activități de natura celor vizând incluziunea comunităților defavorizate, precum și acțiuni de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului într-o manieră sustenabilă”.
În acest sens, pe 30 octombrie 2025, Consiliul Local Municipal Brăila a adoptat o hotărâre prin care s-a stabilit procedura de selecție a partenerilor pentru acest proiect. În baza acestui act administrativ cu caracter normativ, la data de 30 iunie 2026, Municipiul Brăila a inițiat procedura de selecție a viitorului partener în cadrul proiectului. Termenul limită de depunere a candidaturilor a fost în data de 10 iulie 2026.
”În urma analizei singurei oferte depuse la data de 10 iulie 2026, precum și a răspunsurilor la clarificările formulate de către Municipiul Brăila în calitatea sa de lider al parteneriatului, Asociația «Creionăm viitorul» a fost declarată câștigătoare. Totuși, pentru validarea parteneriatului solicitat de către finanțatori, precum și în vederea depunerii cererii necesare obținerii finanțării nerambursabile, este necesară, în primă fază, adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se aprobe acest parteneriat și indicatorii proiectului”, se mai explică în raport.
Și tocmai în acest context a fost propus și inițiat proiectul de hotărâre amintit.
Ce responsabilități vor avea partenerii
În ceea ce privește rolurile și responsabilitățile celor doi parteneri, potrivit Acordului de parteneriat încheiat între cele două entități, Primăria Brăila (lider/partenerul 1): va elabora documentația tehnico-economică, atât celei specifice fazei I – Studiu de Fezabilitate, cât și celei pentru a II-a fază, respectiv Proiect Tehnic, dar va obține și asistență tehnică din partea proiectantului; Va asigura resursele financiare pentru realizarea documentațiilor necesare obținerii avizelor și acordurilor necesare autorizării lucrărilor, precum și resursele necesare obținerii acestora; Va asigura servicii de verificare tehnică a documentațiilor elaborate în cadrul activității de proiectare; Va asigura servicii de dirigenție de șantier; Va acoperi costurile generate de execuția lucrărilor din cadrul proiectului, de dotare a obiectivului de investiții, precum și celor necesare pentru amenajarea terenului; Va asigura utilitățile necesare obiectivului; Va demara acțiuni destinate promovării și publicității proiectului; Va asigura rezerva de implementare, dar și a resurselor acoperitoare în marjei de buget; De asemenea, se va ocupa și de alte cheltuieli necesare realizării investiției. Mai mult, va descrie activitățile și subactivitățile pe care fiecare partener trebuie să le implementeze, în strânsă corelare cu informațiile furnizate în formularul cererii de finanțare. Tot municipalitatea va menționa valoarea estimată a fiecărei activități, defalcată pentru fiecare partener/lider de parteneriat.
În ceea ce privește asociația ”Creionăm viitorul”, aceasta bifează la capitolul rolului asumat: creșterea capacității administrative prin activități de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului.
Proiectul de hotărâre a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a ședinței ordinare a CLM Brăila din 28 septembrie și a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Care este prețul abonamentelor la «Braicar»
• consilierii municipali au aprobat, recent, tarifele serviciului de transport public local de călători în Municipiul Brăila, aplicabile de la 1 noiembrie • noutatea este că a fost introdus abonamentul lunar valabil pe toate liniile la nivelul orașului, indiferent că este vorba despre autobuz sau tramvai, în valoare de doar 85 lei • primarul Marian Dragomir a precizat că această decizie urmărește să ajute la fluidizarea traficului în anumite zone, pe termen lung • de asemenea, edilul-șef a vorbit despre un parc de panouri fotovoltaice pentru a deservi flota electrică a ”Braicar” în viitorul apropiat • totodată, a făcut anunțul referitor la sosirea în curând în Brăila a celor 40 de autobuze noi, cumpărate din fonduri europene
Veste bună pentru brăilenii care au nevoie să folosească atât autobuzul cât și tramvaiul pentru a ajunge la destinația dorită la nivelul orașului. De la începutul acestei luni își pot achiziționa un singur abonament valabil pentru toate liniile la ”Braicar”, cu ajutorul căruia se vor putea deplasa la nivelul Municipiului Brăila atât cu autobuzul cât și cu tramvaiul.
Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii municipali au aprobat tarifele serviciului de transport public local de călători prin curse regulate din Municipiul Brăila, aplicabile începând cu data de 1 noiembrie 2026. Pe scurt, prețul unui bilet rămâne de 3 lei/călătorie, în schimb, noutatea este introducerea acestui tip de abonament lunar pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) la prețul de 85 lei. Inițiatorii proiectului sunt consilierii PSD Valentin Pătârlăgeanu și Daniel Tudose, membrii în Adunarea Generală a Acționarilor la societatea ”Braicar” SA Brăila.
Înainte de votul proiectului, primarul Marian Dragomir a intervenit și a explicat că măsura introducerii acestui tip de abonament integrat vine pentru a ajuta în viitor la fluidizarea traficului.
”Doamnelor și domnilor consilieri, am avut o discuție cu domnul viceprimar Alexandru Crican Jantea, în vederea fluidizării circulației și identificării unor măsuri optime, din acest punct de vedere. Și apoi am extins această discuție, împreună cu domnii consilieri Daniel Tudose și Valentin Pătârlăgeanu, cărora vreau să le mulțumesc pentru inițierea acestui proiect de hotărâre, prin care încercăm fluidizarea traficului în Municipiul Brăila și oferirea unor facilități fără să creștem prețul călătoriilor celor care folosesc mijloacele de transport ale «Braicar». Prin acest proiect, de fapt, noi oferim o facilitate pentru că toți călătorii «Braicar», începând de la elevi, studenți, persoane active care merg la serviciu și pensionari, să poată, în prețul aceluiași abonament, să circule atât pe autobuz cât și pe tramvai. Așa cum știți, până acum era nevoie să cumpere două abonamente total diferite”, a declarat Dragomir.
Edilul-șef a punctat că dimineața multe străzi din oraș se aglomerează foarte tare, iar prin acest proiect se încearcă fluidizarea traficului, prin oferirea unei alternative de transport convenabile cetățenilor, în special având în vedere prețurile mărite la combustibili.
”Ce am prevăzut în acest proiect cu toții este să păstrăm același tarif la bilet și la abonamente, subvenționând din bugetul local diferența prețului la motorină, pe care ați văzut-o cu toții peste tot. Totodată, considerăm că pe măsură ce vom finaliza Strada Grigore Alexandrescu, această măsură va fi benefică pentru ca tramvaiele să preia cetățenii care folosesc mijloacele de transport în comun, de pe Strada Buzăului sau de pe strada Vizirului, Strada Grigore Alexandrescu fiind exact la mijloc între cele două străzi. Urmând ca atunci când se va lansa un nou program cu finanțare europene, să accesăm fonduri și pentru modernizarea liniei de tramvai din Cartierul Progresul și din Cartierul Vidin, folosind, de asemenea, bani europeni pentru străzile Costache Negruzzi, Ulmului și Octav Doicescu. Dacă vor mai exista bani pentru tramvaie pe fonduri europene, având în vedere prețul exagerat, din punctul meu de vedere, de peste 1.700.000 de euro un tramvai, vom accesa în continuare, ca să mai cumpărăm și alte tramvaie”, a mai adăugat sursa citată.
Investiții viitoare la «Braicar»
În același context, primarul Marian Dragomir a mai dorit să anunțe că autobuzele electrice comandate de municipalitate urmează să vină în curând la Brăila, astfel că flota ”Braicar” va fi modernizată și se va putea, în sfârșit, renunța la mașinile vechi.
”Profit de această ocazie și vă transmit o veste foarte bună. În cursul zilei de astăzi (n.r. – vineri, 30 octombrie) am vorbit cu reprezentanții societății câștigătoare a licitației pentru autobuze. Cele 40 de autobuze ale Primăriei Municipiului Brăila, cumpărate din fonduri europene, sunt finalizate în acest moment. Se așteaptă terminarea procedurilor vamale, astfel încât acestea să fie urcate pe vapor, să fie transportate către România, urmând ca ulterior să parcurgem procedurile de omologare și de înmatriculare. Estimăm cel târziu primăvara anului viitor, lunile februarie, martie, aprilie să le avem în circulație. Cele 40 de autobuze noi vor fi electrice, vor fi foarte benefice pentru flota «Braicar» și în acest fel se va elimina tot ceea ce este autobuz vechi și se va veni cu un plus de confort pentru cetățeni, scăzând totodată costurile foarte mari cu acești combustibili. Mă refer la motorină”, a precizat Dragomir.
Cât despre energia verde, edilul-șef a mai anunțat un proiect important avut în vedere de Primărie: realizarea unui parc de panouri fotovoltaice menit să deservească flota electrică a ”Braicar”.
”O altă veste foarte bună este că autobuzele electrice vor putea la un moment dat să fie alimentate din parcuri de panouri fotovoltaice pe care Primăria Municipiului Brăila îl are în procedură de licitație pe diverse paliere în momentul de față, pentru diriginții de șantier și cei care vor verifica aceste proiecte, astfel încât primăria va avea un parc de panouri fotovoltaice care ne va ajuta foarte mult să economisim energia electrică și costurile aferente. Mulțumesc mult de tot!”, a mai declarat Dragomir în cadrul ședinței.
Care sunt tarifele «Braicar» de la 1 noiembrie
Astfel, potrivit anexei proiectului de hotărâre amintit, în ceea ce privește transportul pe bază de bilet, acesta rămâne în continuare la valoarea de 3 lei în oraș (pe toate liniile). La fel pe ruta Castanului-Lacu Sărat și pentru transport cu autobuz și microbuz. De asemenea, biletul de suprataxă pentru tramvai, autobuz, microbuz este de 40 lei.
În ceea ce privește transportul pe bază de abonament, a fost introdus acest abonament de 85 lei/lună pentru transportul pe toate liniile în oraș. În ceea ce privește un abonament lunar pe tramvai pentru Stațiile Municipiul Brăila – Lacu Sărat, prețul este de 125 lei; la tramvai și autobuz în oraș pentru beneficiarii legilor speciale, tot 85 lei lunar; pentru tramvai și autobuz în oraș pentru elevi, 70 lei lunar.
În ceea ce privește tariful pentru abonamentele achiziționate de agenții economici (dacă achiziționează minim 1.000 buc/lunar), valoarea este de 60 lei. Transportul pe bază de bilet achiziționat online rămâne tot 3 lei/călătorie. Tariful unui abonament pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) cu valabilitatea de o săptămână de la data achiziției online, valoarea este de 20 lei, iar pentru un astfel de abonament valabil doar o zi, cumpărătorul va plăti 11 lei prin aplicația online. Totodată, tariful pentru emiterea unui aviz de subtraversare este de 200 lei/aviz.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Menționăm că tot în cadrul aceleiași ședințe a CLM Brăila, consilierii au mai aprobat și Contractul de mandat pentru administrator-membru, în Consiliul de Administrație al societății Braicar SA, în formă revizuită. Și acest punct de pe ordinea de zi a trecut cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
