Învățământ
Adrian, astronomul, crede în bun simț
• elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic “Nicolae Iorga”, Adrian este olimpic internațional la astronomie, iar la Princeton a fost admis cu bursă • în State vrea să studieze astrofizica, însă își dorește să se întoarcă apoi în România • “Unde pot să ajut eu cel mai bine? Într-o comunitate și o societate pe care pot să o înțeleg, adică cea în care am crescut. Așa că o ambiție personală a mea ar fi să mă întorc sub o formă sau alta în România și să ajut. Pur și simplu să ajut!”
“Dacă un elev vine la diriginte și se plânge de un anumit profesor că l-a nedreptățit, că i-a pus o notă pe nedrept, acel diriginte mai degrabă îl va certa pe elev că n-a tăcut din gură, decât să îl deranjeze pe profesorul care a încălcat legea. Și asta este un lucru ce se manifestă la toate nivelurile sistemului de învățământ. Și este un lucru comun la toate sistemele de stat de la noi din România”, sunt cuvintele unui tânăr. Un tânăr extraordinar care a fost admis la una din cele mai mari universități din lume. Acest tânăr, olimpic internațional, crede în bun simț, în empatie. “Noi avem niște idei, vrem să încercăm să ajutăm, să ne implicăm, dar nu suntem lăsați”… “Sistemul de învățământ nu există! Există un sistem care lucrează, ne ține pe noi, tinerii, într-un spațiu închis, 6-7 ore pe zi, dar n-are treabă cu învățământul. Dacă ar avea treabă cu învățământul, profesori considerați «mari», de la licee de top, care nu sunt în stare să vorbească corect gramatical sau miniștri ai Educației precum Liviu Pop nu ar fi trebuit să existe”. Cuvinte grele, dar atât de adevărate! Citiți un interviu cu un tânăr căruia sistemul nu a reușit să-i îngroape spiritul. Și ca el sunt destui, despre care acei profesori “de top” murmură pe la colțuri…
– Cine este Adrian Țiripa?
– Adrian Țiripa este un tânăr, un copil foarte curios, ce își manifestă curiozitatea în toate laturile vieții și își caută locul în această lume.
– Și căutarea aceasta când a început?
– Prin clasa a VII-a, când am început să îmi pun primele întrebări despre viață. Am vrut să văd ce înseamnă viața pe toate planurile ei, filosofic, social, moral, cosmologic și ce rol am eu în această lume. Sunt aici ca s-o înțeleg și să ajut oamenii în general pentru a înțelege această lume? Sunt aici pentru a-mi ajuta comunitatea și societatea astfel încât să ne putem bucura de înțelegerea universului? Sunt aici doar pentru a face lumea să zâmbească? Personal am plecat pe toate aceste căi și voi vedea unde voi ajunge.
– Când ai descoperit că ești pasionat de fizică și astronomie?
– Pasiunea a început de la National Geographic, unde erau tot felul de emisiuni. Iar cea care îmi plăcea cel mai mult se numea “Știința prostiei”. Era o emisiune în care lucruri banale, spre exemplu de ce alunecăm pe o coajă de banană, erau explicate din punctulde vedere al fizicii. Și apar acolo și formule fizice din aerodinamică, din gravitație, din energie, forța de frecare… Toate acele lucruri mi-au plăcut și așa a început să îmi placă fizica. Apoi am descoperit că fizica, de fapt, mă ajută să înțeleg lucruri și într-un context mai larg, contextul universului, sistemului solar. Și așa am ajuns la astronomie și astrofizică.
– Odată cu descoperirea acestor domenii ai început să mergi și la olimpiade, prima fiind în clasa a VI-a, la fizică. Până atunci însă nu mergeai la concursuri?
– Ba da! Dar până atunci nu am ieșit niciodată în evidență. Adică aveam note bune la școală, dar la concursuri nu eram pe podium. Nu eram primul sau al doilea. Atunci, în a VI-a, a fost o surpriză faptul că m-am calificat la fizică.
„Am învățat în mare parte singur“
– În clasa a VII-a ai participat la astronomie, dar nu te-ai calificat la națională. Un an mai târziu însă, în clasa a VIII-a, nu doar că erai calificat, dar ai câștigat medalia de aur și ai mers la etapa internațională, unde ai obținut medalia de argint. Cum ai reușit să evoluezi atât de repede?
– Am simțit că pot, că am o șansă! Am învățat în mare parte singur. Bine, am mers la clubul de astronomie, dar în principal singur. Mai ales în liceu, din cauza pandemiei. Tot atunci, când am luat medalie la internațională, mi-a trecut prin cap gândul că aș avea o șansă la o facultate foarte bună, o universitate mare din Statele Unite.
– Și iată că acum ești oficial student al Universității Princeton, una dintre cele mai bune din lume. Cum a fost procesul de admitere și de ce ai ales Princeton?
– Am aplicat în noiembrie, la preadmitere. Am avut mai multe facultăți în plan, toate din State, însă aici, la Princeton, am intrat și aici mi-am dorit cel mai mult. De ce spun asta? La ei, în State, să aplici la o facultate presupune mai multe etape. Pe lângă CV-ul clasic, activitățile extracuriculare, scrisori de recomandare de la profesori sau un părinte, scorul de la SAT (bacul american), examen de limba engleză, deci pe lângă toate acestea, sunt și întrebări pe care fiecare universitate ți le pune separat. Întrebări de tipul «Cum ți se potrivește Princeton?», «Ce te face fericit?»”. Princeton m-a întrebat «Cum te regăsești tu cu ideea de voluntariat?» și asta mi-a plăcut foarte mult. Pentru că eu fac voluntariat și mă implic în comunitate pe mulți ani. Și cei de la Princeton pun preț pe acest lucru. Ei pun în balanță și calitățile tale morale, cât de bine ești dezvoltat, cât de bine înțelegi lumea, cum înțelegi lumea și ce vrei practic să faci cu viața ta, care sunt planurile tale. Se caută oameni de o anumită calitate umană. Căută oameni cât mai rotund dezvoltați.
– Și a venit apoi interviul?
– Am dat un singur interviu, pe Zoom, o discuție de 30-40 minute. Cel care te intervievează este un fost absolvent de la acea universitate. În cazul Princeton, nu știe nimic despre tine. Și este o discuție informală, să își dea seama cei de la facultate dacă tu chiar ești așa cum vrei să pari.
– Ai avut emoții la interviu?
– Am avut emoții foarte mari! Îmi era să nu spun ceva greșit, să am grijă să nu fiu poate neclar sau să aibă vreo tentă ceea ce vreau să spun. Am vrut să fiu foarte bine înțeles. La finalul interviului mi-am zis că n-o să intru. Până pe 16 decembrie 2022, când a venit rezultatul, eu deja aveam dosarele făcute pentru alte universități: Harvard, MIT, Columbia, Yale… Dar n-a mai fost cazul să aplic la nicio altă facultate. Oricum, zilele acelea au fost un adevărat rollercoaster emoțional. Azi ziceam că intru, mâine că nu.
– Și a venit ziua rezultatelor. Cum ai reacționat?
– Da, pe 16 decembrie 2022, la 2.00 noaptea am primit rezultatul. Dar am deschis mailul abia dimineață. M-am culcat și mi-am zis «Să aștepte!». Dimineață am citit mailul și a fost bucurie maximă. E un vis efectiv! Media ratei de admitere de anul trecut e 3,74%. Adică 3 candidați dintr-o sută intră la această universitate. Aplicând la preadmitere, șansele sunt undeva la 12%-15%, deci ceva mai mari, dar la preadmitere lucrurile sunt puțin diferite în sensul că ei trebuie să vadă că tu chiar ești interesat.
– Ce vei studia la Princeton?
– Vreau să studiez fie astrofizică, care o să fie astrofizică teoretică, fie mă duc pe aeronautică.
“Reacția societății a fost una tristă”
– Dar care a fost reacția celor din jur când au auzit că ai intrat la Princeton?
– Puțini au fost cei care s-au bucurat până la capăt… În principal am simțit o reacție mai mult tristă din partea oamenilor. «Ah, mă, și tu pleci?». «Încă unul care pleacă?». «Nu te mai întorci, așa-i?». «Rămânem numai noi ăștia, bătrânii». Reacția societății a fost una tristă. M-a întristat și pe mine oarecum. Dar mă așteptam la asta. Sunt conștient că este o realitate cât se poate de tristă, românească: emigrăm mai mult decât o fac sirienii. M-am confruntat încă o dată, direct, cu atmosfera tristă a românilor, mai ales a celor trecuți de 40 de ani, în legătură cu viitorul țării.
– Și tu vezi o speranță?
– Când o să ajung acolo, pe lângă studiile în astrofizică, vreau să fac viață publică și valorile în viața publică, filosofie, finanțe. Acesta este un alt motiv pentru care îmi place Princeton și universitățile din Statele Unite. Pe lângă studiile de licență poți să faci și alte cursuri, astfel încât tu să te dezvolți. Iar eu, practic, îmi doresc ca pe viitor să ajut lumea, să ajut societatea. Unde pot să ajut eu cel mai bine? Ajut cel mai bine o comunitate și o societate pe care pot să o înțeleg, adică cea în care am crescut. Așa că o ambiție personală a mea ar fi să mă întorc sub o formă sau alta în România și să ajut. Pur și simplu să ajut!
La români “nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”
– Dar, în general, e un lucru rău că tinerii români pleacă în afară la studii?
– Nu e un lucru rău că se duc, e trist că nu se mai întorc! Dar vina nu este a lor. Motivul pentru care tinerii pleacă și nu se mai întorc este că s-au convins în 18-19 ani de viață că vorba româneasă “nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită” nu există degeaba. Noi avem niște idei, vrem să încercăm să ajutăm, să ne implicăm, dar nu suntem lăsați.
– Tu spui că vrei să te întorci și să te implici. Sub ce formă va fi această implicare de care vorbești?
– Fie sub forma unor asociații, fie sub forma unor școli private, însă nu cu sens de afacere, ci cu sens de ajutor. Mă gândesc să mă implic poate chiar în plan politic. Ideal pentru mine ar fi să adun o echipă de oameni care să fim foarte bine stabiliți financiar și care să ne putem asuma asemenea proiecte. Și totul să fie non-profit. Mă gândesc să mă implic chiar în politică.
“Profesori considerați «mari», de la licee de top, nu sunt în stare să vorbească corect”
– De ce politică?
– Politica este foarte importantă pentru ca o societate să funcționeze. Este esențială. Nu e nevoie de multe ca să ajungem să rezolvăm mare parte din problemele cu care se confruntă țara. Avem nevoie doar de bun-simț. De o atitudine prin care să mă uit cu vină la șervețelul pe care l-am lăsat să cadă. Pentru că aceeași atitudine o am și față de un om, față de o comunitate.
– Revenind la admiterea ta la Princeton, cred că ai observat și tu că atunci când un elev român intră la o facultate de top, acesta este lăudat de toată lumea. Tu te simți un “produs al sistemului”?
– Nu, în niciun caz! Nici măcar olimpicii nu sunt produsul sistemului de învățământ românesc! Nu! Suntem produsul unor circumstanțe: al unei familii, al unor profesori pe care i-am cunoscut în particular, în viața noastră de zi cu zi, al unor oameni care ne-au încurajat. Nimic altceva! În niciun caz al sistemului de învățământ românesc. În el am întâlnit doi, trei, cinci oameni, profesori, care să mă ajute. Dar ei nu reprezintă sistemul. În niciun caz! Noi suntem de fapt excepțiile.
– Dar cum arată experiența ta în sistemul de învățământ?
– Sistemul de învățământ nu există! Există un sistem care lucrează, ne ține pe noi, tinerii, într-un spațiu închis, 6-7 ore pe zi, dar n-are treabă cu învățământul. Dacă ar avea treabă cu învățământul, profesori considerați «mari», de la licee de top, care nu sunt în stare să vorbească corect gramatical sau miniștri ai Educației precum Liviu Pop nu ar fi trebuit să existe. (…) Eu cred că este nevoie de o reformă ce ține de modul în care funcționează sistemul de învățământ astfel încât să fie eliminată corupția sistematică. Pentru că sistemul în învățământ este impregnat de corupție sistematică. Dacă un elev vine la diriginte și se plânge de un anumit profesor că l-a nedreptățit, că i-a pus o notă pe nedrept, acel diriginte mai degrabă îl va certa pe elev că n-a tăcut din gură, decât să îl deranjeze pe profesorul care a încălcat legea. Și asta este un lucru ce se manifestă la toate nivelurile sistemului de învățământ. Și este un lucru comun la toate sistemele de stat de la noi din România.
– Cum vezi tu elevii olimpici?
– Ce sunt olimpicii de fapt? Olimpicii sunt doar niște copii care au fost crescuți într-un mediu în care oarecum le-a fost motivată competitivitatea și care și-au găsit o pasiune și care au norocul ca acea pasiune să se regăsească în școală. Dar atât! Nimic altceva! Pentru că nu suntem extraordinar de deștepți, nu suntem genii, nu suntem cei mai wow oameni de pe lumea asta. Dar am găsit o pasiune, se intersectează cu școala, am crescut să fim foarte ambițioși și muncitori și practic ne-am închis în umbra noastră, care este susținută și promovată de școală, deci avem aceste rezultate.
“Ce contează cu adevărat în lumea aceasta, din punctul meu de vedere, nu sunt rezultatele, ci cât de mult reușești să te implici”.
– Te-ai simțit vreodată special sau cei din jur te-au făcut să te simți special pentru că ești olimpic?
– Da, există această mentalitate că dacă ești olimpic ești cel mai tare, cel mai super… Dar n-are absolut nicio treabă. Ce contează cu adevărat în lumea aceasta, din punctul meu de vedere, nu sunt rezultatele, ci cât de mult reușești să te implici. Că degeaba am eu aceste rezultate dacă nu sunt în stare să îi ajut pe ceilalți, să am un adevărat aport în viața de zi cu zi. Ce voi ajunge în viață ca olimpic? Șansele cele mai mari sunt să fiu un salariat bine plătit. Dar atât! Nu reprezint altceva. Nici pentru țară, nici pentru familia mea, nici pentru nimeni.
– Deci competiția nu este bună?
– Competitia este bună, dar nu competiția trebuie să fie scopul. Competiția este doar un mod prin care se cultivă această dorință de a te autodepăși, nu ca cel de lângă tine să fie mai rău decât tine sau să stea mai prost decât tine.
– Cât se termină cei 12 ani de școală, care crezi tu că ar trebui să fie miza sistemului de educație?
– În niciun caz să luăm BAC-ul sau ce notă am luat la BAC, ci cât de funcțional ești tu ca cetățean la nivel social, moral, nivelul tău de empatie. După 12 ani de școală acestea ar trebui să fie targeturile unui sistem de învățământ. Un elev și-a făcut 12 ani de școală, dar dacă vede un bătrân care a căzut pe stradă, se duce să îl ajute?
– Și pentru că tot ai adus Bacalaureatul în discuție, în curând vei susține și tu acest examen. Cum ți se pare BAC-ul nostru, mai ales că tu deja l-ai dat pe cel american?
– Am dat testele SAT (n.r. – BAC-ul american) doar la mate și engleză, sub formă de grilă. Nu sunt lucruri foarte grele în sine, însă calupul lor le face grele. Multe întrebări într-un timp scurt, întrebări ce țin de logică mai mult, să vadă cât de bine te adaptezi și înțelegi, nu cât de bine știi niște informații.
Cu BAC-ul nostru… Pentru profilul mate-info și pentru toți elevii de la real cel puțin, aș scoate complet subiectul III de la limba română, ce presupune doar învățarea pe de rost a operelor, a eseurilor. În acte, teoretic, n-ar trebui să fie învățate pe de rost, însă practic asta înseamnă subiectul III. Pentru că și profesorii corectori asta punctează. Nu poate să mă contrazică nimeni aici! Și nu mi se pare corect că noi, cei de clasa a XII-a de acum, trebuie să dăm examenul pe vechea programă, având în vedere că materia de bac, cea mai importantă, am făcut-o în timpul pandemiei.
“Nu am niciun alt țel decât să fiu un om bun!”
– Povestește-ne despre proiectul “Astronomia pentru Toți”, care este unic în România.
– Practic, eu merg la școlile din mediul rural, unde le vorbesc copiilor despre astronomie. Vin cu telescopul, cu laptopul și este o discuție liberă. Până acum am mers în 20 de școli și vreau să ajung în toate cele 40 de comune din județul Brăila. Prin acest proiect eu îmi doresc să îi ajut pe copii să găsească o pasiune, așa cum mi-am găsit-o și eu și să descopere că lumea e mare și posibilitățile sunt enorme. Mi-aș dori ca acei copii să rămână cu ideea că a venit cineva la ei, tot un tânăr, de la oraș, și că oarecum le-am deschis universul.
– Am ajuns la finalul interviului și aș vrea să știu dacă ai vreun plan măreț un plan în ceea ce privește viitorul tău?
– Nu am niciun alt țel decât să fiu un om bun și să se cunoască că sunt un om bun! Cred că în lumea asta sunt mai mulți ingineri decât oameni buni.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
