Administrație
Administrația Chiriac și Dragomir. Banii Brăilei în 2023
* atât consilierii județeni cât și cei municipali au aprobat bugetul pe anul 2023 * CJ Brăila are un buget pentru Funcționare de 196.896.000 lei, iar pentru Dezvoltare de 89.269.500 lei * Municipiul Brăila are 407.579.060 lei pentru Funcționare și 637.276,650 lei pentru Dezvoltare * consilierii județeni ai PNL au renunțat să mai propună amendamente, având în vedere eșecurile din anii trecuți, * cei de la Municipiu în schimb s-au înghesuit să „iasă la rampă”, dar au propus lucruri deja prevăzute în proiect * liberalii s-au abținut și în acest an de la votul proiectului de buget, însă la CLM s-au lovit de un val de critici din partea primarului Marian Dragomir
Consilierii au aprobat, recent, bugetul Județului, dar și pe cel al Municipiului Brăila pe 2023. Astfel, potrivit proiectelor dezbătute în plen, veniturile bugetului local al Județului Brăila pentru 2023 se ridică la suma totală de 286.165.500 lei, (din care venituri proprii 71.495.000 lei, restul banilor venind din diverse alte surse precum bugetul de stat, subvenții, sume primite de la UE sau alți donatori, precum și sumele din excedent, care înseamnă 51.743.150 lei). Pentru acest an, CJ Brăila estimează să încaseze venituri curente de 10.716.000 lei. De asemenea, tot în bugetul Județului pe 2023, pentru secțiunea de Funcționare a fost prevăzută suma de 196.896.000 lei, iar pentru Dezvoltare de 89.269.500 lei. Din totalul secțiunii de Dezvoltare, 11.122.000 lei vor merge către Sănătate (5.280.000 lei doar către Spitalul Județean), 3.100.500 lei către instituțiile de Cultură, 10.000.000 lei pentru cofinanțarea proiectelor propuse de primarii din județ și 46.509.400 lei către zona de infrastructură etc.
Veniturile bugetului local al Municipiului Brăila se ridică la 1.029.855.710 lei, cele ale instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și din bugetul local se ridică la suma de 130.143.500 lei, veniturile bugetului instituțiilor publice finanțate integral din sume proprii, la 70.348.470 lei. Prin totalizarea acestora se obține 1.230.347.680 lei, iar prin eliminarea transferurilor, care însumează 110.174.500 lei, se obțin veniturile bugetului general centralizat al Municipiului Brăila: 1.120.173.180 lei. Cheltuielile bugetului general centralizat pe 2023 sunt estimate la 1.147.523.530 lei. Diferența dintre venituri și cheltuieli – 27.350.350 lei, se acoperă din excedentul bugetar al anului precendent. Astfel, pentru secțiunea de Funcționare, la Municipiu, discutăm despre un total al veniturilor de 407.579.060 lei și tot atât pentru cheltuieli. Iar la secțiunea de Dezvoltare, veniturile se ridică la 622.276.650 lei, iar cheltuielile la 637.276,650 lei.
Liberalii au renunțat să mai depună amendamente la Județ
Primii care au aprobat bugetul pe 2023 au fost consilierii județeni, în ședința ordinară din 31 ianuarie. În momentul dezbaterilor, consilierul liberal Alexandru Bucălău a luat cuvântul pentru a preciza că din moment ce nu au fost invitați din timp să participe la crearea bugetului, se vor abține la vot, la fel cum au procedat în anii trecuți. Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a precizat că instituția i-a informat pe toți consilierii prin e-mail atunci când proiectul a fost urcat în dezbatere publică, moment de la care se puteau depune amendamente, cu mențiunea că nu a primit nimic.
”Pe e-mail ați trimis după afișarea proiectului în dezbatere publică, nu înainte! Nu avea rost. Știm din anii trecuți ce s-a întâmplat cu amendamentele noastre”, a declarat Bucălău, deranjat de faptul că liberalii nu au fost consultați înainte de a se realiza bugetul.
În cele din urmă, bugetul a fost aprobat cu 20 voturi ”pentru” și 9 abțineri din partea consilierilor PNL.
Cu temele nefăcute la proiectul de buget al Municipiului
În ședința ordinară a CLM Brăila din 2 februarie a venit rândul consilierilor municipali să aprobe atât bugetul de venituri și cheltuieli cât și pe cel general centralizat al Municipiului pe 2023. Aici, liberalii s-au întrecut în luările de cuvânt și au venit cu întrebări sau cu amendamente, doar că multe dintre ele au fost respinse pe motiv că erau deja cuprinse într-un fel sau altul în proiect, iar în câteva dintre cazuri liberalii nu au precizat și sursele de finanțare sau vreun deviz concret, ci au venit doar cu idei generale.
Florin Gheorghiță a propus ca 150.000 lei să fie folosiți pentru reabilitarea Străzii Negre, din Centrul Istoric. Acesta a anunțat că a mai solicitat și în trecut reabilitarea străzii, însă i s-a promis că este cuprinsă în buget, dar fără să apară vreun rezultat notabil de-a lungul lui 2022. Dragomir a explicat că strada este deja prinsă în acordul-cadru. Amendamentul a fost supus votului, dar a picat, obținând doar cele 7 voturi ”pentru” ale liberalilor, un vot al PMP-istului Coman Sarafolean în timp ce restul consilierilor s-au abținut.
Consilierul Alexandru Ionel (președintele ședinței) a propus modernizarea Străzii Eroilor, care face legătura între cartierele Vidin și Pisc, cu finanțare din excedentul bugetar al anilor trecuți. Primarul a explicat că este în acordul cadru, doar că există pe rol discuții privitoare la o eventuală realizare a reparațiilor de către constructorul podului, pentru faptul că strada a suferit deteriorări în urma transportului materialelor de construcții pe șantier. Dacă aceasta nu va fi refăcută total de constructorul podului, restul lucrărilor rămase ar cădea în sarcina municipalității, a mai explicat Dragomir. Liberalul a renunțat la propunere.
Consilierul Mihai Pascale a propus modernizarea străzilor cuprinse între Bulevardul Dorobanților și Strada Ștefan cel Mare: Str. Carpați, Apollo, Cloșca, Dianei și Albina între Roșiori și Ștefan cel Mare, cu finanțare din excedentul bugetar. De asemenea, modernizarea străzilor din cartierul Islaz: Mihail Kogălniceanu, Constantin Dobrogeanu Gherea, Mărului, I. C. Brătianu între Apollo și Ardealului, Brateș, Carpați între Kogălniceanu și Dorobanți. Dragomir a explicat că și aceste străzi sunt incluse pe modernizarea prin acordul-cadru, din secțiunea de funcționare, nu din excedent, cu precizarea că suma prevăzută pentru totalitatea străzilor amintite, dar și altele se ridică la 20 milioane lei. Pascale a decis să renunțe la amendamente.
Alexandru Drogeanu a avut mai multe amendamente. Acesta a propus ca Stadionul Municipal să fie racordat la rețeaua de apă industrială pentru a se crea posibilitatea întreținerii gazonului, punctând că racordul se află la o distanță foarte mică de această construcție, astfel că ar implica un efort financiar minim. Totuși, consilierul nu a precizat și o sumă exactă pentru acest lucru, în ciuda insistențelor primarului Marian Dragomir. Edilul-șef a subliniat că orice propunere de acest gen ar trebui acompaniată în primul rând de un deviz, nu doar de vorbe. Amendamentul a fost votat, însă a primit doar 8 voturi ”pentru” din partea PNL-iștilor și a PMP-istului Sarafolean Coman. Drogeanu a mai propus înființarea unui Club Sportiv Municipal care să fie în subordinea Primăriei. Edilul-șef a explicat că pentru o astfel de inițiativă, ar trebui realizat un proiect distinct, care să cuprindă o organigramă, posturi, bani necesari etc. Mai mult, i-a reamintit lui Drogeanu că deja există un Club Sportiv Municipal în Brăila, condus chiar de colega sa de partid, consilierul județean PNL Ana-Maria Necoară. Dragomir a sugerat că mai bine ar fi dacă Drogeanu ar interveni la nivelul ministerului, poate chiar cu sprijinul parlamentarilor de Brăila, pentru a dezvolta respectivul Club, decât să creeze unul nou și alte posturi de conducere plătite din bani publici. La acest amendament, liberalul a renunțat după o explicație tehnică din partea secretarului municipiului privind faptul că ideea sa nu își are locul în proiectul de buget și că ar trebui realizată separat, într-un proiect distinct.
Mai bine de o oră de discuții, urmată de abținere
Liberalul George Marius Sandu a intervenit la rândul său pentru a-și exprima nemulțumirea legată de faptul că în proiect apar sume consistente prevăzute pentru ”reparații curente” sau ”alte cheltuieli”, solicitând să fie introduse anexe unde toate aceste lucruri să fie detaliate. De asemenea, a mai cerut ca bugetul să cuprindă raportul anual al achizițiilor publice. Primarul Marian Dragomir a explicat că proiectul de buget este după modelul stabilit de Ministerul Finanțelor și de ANAF la nivel național și că nicio administrație publică locală nu se poate abate de la regulă și nu îl poate modifica după bunul plac. Cât despre raportul anual al achizițiilor publice, edilul-șef a punctat că acesta se află pe site-ul SICAP, locul unde se derulează toate achizițiile electronice, loc unde poate fi consultat de oricine. Iar despre reparațiile curente și alte cheltuieli, primarul l-a asigurat pe consilier că în proiectul de buget există deja anexe detaliate despre toate aceste lucruri, pe secțiuni dedicate. Sandu a renunțat la propunere în cele din urmă. Totuși, Gheorghiță a intervenit pentru a semnala că până în 2020 raportul anual al achizițiilor publice era urcat pe site-ul Primăriei Brăila, însă de atunci nu a mai existat o actualizare, lucru pe care l-ar considera benefic, având în vedere că nu toți cetățenii au conturi pe SICAP pentru a consulta aceste date. În urma discuțiilor din ședință, informațiile se pare că au fost aduse la zi pe site-ul Primăriei.
Și Constantin Sârbu a dorit să fie lămurit privind anumite chestiuni: viabilizarea punctelor termice, dacă un proiect legat de o centrală panouri fotovoltaice se va extinde și la nivelul tuturor unităților de învățământ din municipiu, dacă se vor demola anumite chioșcuri în locurile unde se dorește înființarea unor stații pentru călători, dacă sunt luate în calcul și trotuarele la anumite proiecte incluse în buget. După ce a primit lămuriri acesta a propus ca amendamente: alocarea sumei de 150.000 lei pentru un studiu privind amenajarea unei parcări supraterane în spațiul de lângă Biserica Radu Negru (fosta piață). Primarul a explicat că în zona respectivă există contracte încă de pe vremea fostului primar Constantin Cibu și că înainte de toate trebuie avut în vedere când anume se pot încheia acestea fără a se ajunge la litigii pe care municipalitatea să le piardă. Edilul-șef a promis că va prinde acest amendament în rectificarea bugetară, dacă se va putea, astfel că Sârbu a renunțat la solicitarea votului pe propunerea sa. Totodată, liberalul a dorit și finanțarea unui studiu privind extinderea portului de ambarcațiuni mici. Dragomir a precizat că există deja cerere pentru acest lucru, astfel că nu ar mai fi nevoie de un studiu care să demonstreze asta. Mai mult, a punctat că în cadrul FLAG au existat deja discuții în acest sens și că se va propune un asemenea proiect la viitoarea finanțare, în momentul când se va lansa ghidul. În acest context, Sârbu a renunțat din nou la amendament.
Bugetul de venituri și cheltuieli al Municipiului Brăila a fost aprobat cu 18 voturi ”pentru” din partea consilierilor majoritari (consilierul PSD Dan Vărzaru, care a participat la ședință în sistem video, s-a deconectat la momentul respectiv, astfel că nu a participat la vot) și 7 abțineri din partea liberalilor.
Dragomir: «Este cel mai bun buget din ultimii șase ani»
După vot, edilul-șef Marian Dragomir a dorit să prezinte câteva informații despre bugetul anului 2023, arătându-se extrem de dezamăgit de gestul consilierilor PNL.
”Să știți că este cel mai bun buget din ultimii șase ani, de când sunt eu primar. Mulțumesc tuturor consilierilor ce l-au votat! Sunt dezamăgit că unii nu au votat, ca de obicei, bugetul. Vreau să fac o serie de mențiuni. Partea de Funcționare: 39% din total, Secția de Dezvoltare: 61% din total. Sumele incluse din proiecte pe fonduri europene reprezintă 52% din total buget pe anul 2023. Dacă vorbim despre bugetul pentru Dezvoltare, vă spun că 86% este din proiecte pe fonduri europene”, a declarat Dragomir.
Acesta a făcut și o scurtă trecere în revită a investițiilor plănuite pentru acest an: ”Reabilitări de străzi din bugetul local – 8.785.000 euro, parcări – 2.081.000 euro. Proiecte cu finanțare europeană pentru reabilitări de bulevarde și străzi: 70 milioane euro. Mijloace de transport în Municipiul Brăila din fonduri europene: 28 milioane euro. Și anul acesta vor veni primele 11 autobuze din contractul cu ministerul, dar și celelalte șase din contractul Primăriei. Totalul bugetului pentru infrastructură din bani de la bugetul local este de 10.872.000 euro. Iar din fonduri europene 98.009.000 euro, ceea ce reprezintă investiții în infrastructură din fonduri europene de 90% și doar 10% din bugetul local. Pe zona de învățământ avem 4.943.000 euro pentru investiții din fonduri europene la școli, grădinițe și licee. 1.748.000 euro prin PNRR. Contracte semnate la care vor începe lucrările în acest an. Mai adăugăm 2.048.000 euro din bugetul local pentru școli. Mai precis, doar pentru școli 76% sunt fonduri europene și 24% de la bugetul local. E trist că nu ați votat! La parcurile de joacă nu mai este o sumă la fel de mare ca aceea de anul trecut, deoarece s-au finalizat toate aceste spații din municipiu. Anul acesta terminăm Orășelul Copiilor și pe cele la care se lucrează pe Faleză, pe fonduri europene, dar și în alte zone. Pot să vă spun că pentru parcurile de joacă și zonele de divertisment pentru populație anul acesta avem 1.576.000 euro și 1.383.000 euro de la bugetul local. Înseamnă că 53% din bani provin din fonduri europene și doar 47% de la bugetul local”, a mai afirmat primarul.
Dragomir a subliniat că în 2023 vor continua investițiile și în Centrul Istoric. Acesta a afirmat că numai la Castelul de Apă este vorba despre un proiect de 19 milioane lei, la care se mai adaugă 14.865.000 lei pentru reabilitarea străzilor dintre Grădina Mare și Faleza Dunării, de asemenea cu fonduri europene. Însă și mai interesant, edilul-șef a anunțat și că va începe reabilitarea Pieței Traian.
”Vorbim despre trotuare și partea centrală. După trei ani de discuții am primit avizul Comisiei Naționale pentru Monumente Istorice. După ce fusesem blocați o lungă perioadă de timp de Direcția Județeană pentru Cultură, nu doresc să mai detaliez. Este vorba despre 6.400.000 lei de la bugetul local, de reabilitarea Ceasului din Piață, de reabilitarea statuilor, a unor locații ale Primăriei. În fiecare an, Primăria finalizează între cinci și șapte case aflate în proprietate. De achiziția unui teren în Centrul Istoric și de achiziția celebrelor hrube despre care vorbim. Dacă se clarifică situația juridică, o să le achiziționăm. Banii prevăzuți pentru reabilitări în zona Centrului Istoric, anul acesta înseamnă 7.959.000 euro fonduri europene și 3.058.000 euro bugetul local. Ne conduce la 10.018.000 euro pentru Centrul Istoric. Reabilitările reprezintă 70% fonduri europene și 30% bani de la bugetul local. Repet, este foarte trist că liberalii nu au votat un buget care are aceste cifre atrase pe fonduri europene. (…) Însă și dacă îl votați, și dacă nu îl votați, faptul că deținem majoritatea în CLM este definitoriu și meritul pentru ceea ce se întâmplă bun în orașul Brăila este doar al consilierilor care votează bugetul!”, a ținut Dragomir să le mai transmită consilierilor.
Liberalii au explicat că preferă să se abțină deoarece nu sunt de acord cu toate proiectele propuse de administrația Dragomir, dând ca exemplu reabilitarea Ceasului din Piața Traian, considerând suma mult prea mare. PNL-istul Alexandru Ionel a afirmat chiar că se teme să nu ajungă ”să dea cu subsemnatul pe la anumite instituții” peste câțiva ani, în ciuda faptului că edilul-șef a punctat că toate proiectele sunt 100% legale și că totul se realizează prin studii asumate de experți și în urma unor licitații publice, potrivit legislației în vigoare.
La rândul său, viceprimarul Alexandru Jantea i-a apostrofat pe consilierii PNL pentru faptul că nu își asumă un vot ”împotrivă” și că preferă să se abțină întotdeauna. Discuțiile au degenerat și în cele din urmă s-a ajuns la solicitarea unui punct de vedere din partea secretarului general al municipiului, Ion Drăgan, privind modul în care se contorizează abținerile. Într-adevăr, acesta a precizat că abținerile sunt contabilizate ca voturi negativ, ceea ce a inflamat și mai mult spiritele. Discuțiile au continuat minute bune și atmosfera tensionată s-a menținut și pe parcursul restului ședinței, care a durat mai bine de două ore în total.
buget
2023
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
