Administrație
Administrația Chiriac. Se caută parteneri pentru dezvoltarea turismului și patrimoniului cultural în mediul rural
• consilierii județeni au aprobat în cadrul celei mai recente ședințe ordinare metodologia pentru identificarea și selecția unor parteneri relevanți, care să facă parte din Comitetul partenerial de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane la nivelul Județului Brăila • totodată, regulamentul de organizare și funcționare a acestei viitoare structuri parteneriale • demersul are legătură cu Programul Regional Sud-Est 2021-2027 aprobat în octombrie 2022 de Comisia Europeană, pe partea de sprijin din fonduri europene pentru investiții necesare ocupării forței de muncă și creștere economică • invitația deschisă de CJ Brăila se adresează altor autorități și instituții publice, societății civile și mediului de afaceri, precum și mediului universitar
Strategie interesantă a administrației conduse de PSD-istul Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean Brăila, privind dezvoltarea turismului în mediul rural. Mai precis, în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a instituției, consilierii județeni au aprobat metodologia pentru identificarea și selecția unor parteneri relevanți în ideea formării unui Comitet partenerial de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane, la nivelul Județului Brăila. Tot cu această ocazie, membrii CJ Brăila au aprobat și Regulamentul de organizare și funcționare a acestei structuri parteneriale.
După cum se explică în referatul proiectului, toată ideea a pornit de la Programul Regional Sud-Est 2021-2027, aprobat de Comisia Europeană în octombrie 2022, pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională în cadrul obiectivului intitulat ”Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”. Bineînțeles, pentru regiunea Sud-Est din România în intervalul amintit. Aceeași sursă, precizează că obiectivul general al Programului Regional este creșterea competitivității economice regionale și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii și a serviciilor, în scopul reducerii disparităților intraregionale și dezvoltării sustenabile, prin gestionarea eficientă a resurselor, valorificarea potențialului demografic și de inovare, precum și prin asimilarea progresului tehnologic.
”Având în vedere prevederile Programului Regional Sud-Est 2021-2027, mecanismul de guvernanță al dezvoltării integrate a turismului și patrimoniul cultural în zone non-urbane va fi asigurat printr-o structură partenerială județeană, care va avea atribuții de prioritizare a proiectelor, precum și monitorizarea implementării strategiei, sub coordonarea AM PR SE 2021-2027. Înființarea structurii parteneriale va fi asigurată de Consiliul Județean, iar partenerii din societatea civilă vor fi selectați în urma unui proces transparent de selecție”, se mai specifică în referatul proiectului.
Acest comitet partenerial (structură partenerială) de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane, la nivelul județului Brăila va fi o structură partenerială locală, fără personalitate juridică, cu atribuții de prioritizare a proiectelor, precum și monitorizare a implementării strategiei propuse prin Programul Regional. Mai precis, prin Acțiunea 6.2 – Valorificarea potențialului turistic și conservarea patrimoniului în zone non-urbane din cadrul Programului Regional Sud-Est 2021-2027.
”Consider oportună aprobarea Metodologiei pentru identificarea și selecția partenerilor relevanți pentru Comitetul partenerial de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane, la nivelul Județului Brăila și a Regulamentului de organizare și funcționare al Comitetului (…) și a formularelor necesare în vederea selectării membrilor Comitetului partenerial (…). Fac precizarea că actul administrativ inițiat are caracter normativ și potrivit prevederilor art. 4 lit b) și art 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată cu modificările și completările ulterioare. Consiliul Județean Brăila va aplica procedura de transparență decizională în procesul de elaborare a proiectului de act normativ”, se mai arată în referatul semnat de Francisk Iulian Chiriac, președintele CJ Brăila.
Cine poate intra în acest parteneriat cu Consiliul Județean Brăila
În raportul de specialitate al acestui proiect se menționează că înființarea structurii parteneriale va fi asigurată de Consiliul Județean, iar partenerii din societatea civilă vor fi selectați în urma unui proces transparent de selecție. În metodologia pe care au aprobat-o consilierii, este menționat faptul că parteneriatul va include cel puțin următoarele categorii: autorități județene, locale și alte instituții publice; parteneri economici și sociali; organisme relevante care reprezintă societatea civilă, cum ar fi parteneri din domeniul protecției mediului, organizații neguvenamentale și organisme responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscirminării; universități, după caz.
”În conformitate cu principiul guvernanței pe mai multe niveluri și cu abordarea partenerială, partenerii selectați vor fi implicați în implementarea Acțiunii 6.2 – Valorificarea potențialului turistic și conservarea patrimoniului în zone non-urbane, la nivelul Județului Brăila, din cadrul Programului Regional Sud-Est 2021-2027, în corelare cu procesul de monitorizare a implementării Strategiei de Dezvoltare a Județului Brăila 2021-2027, inclusiv prin participarea la ședințele de monitorizare. Conform cadrului legal de implementare a Programului Regional (…), structura partenerială județeană va selecta proiectele propuse spre finanțare și va avea atribuții în procesul de monitorizare a implementării strategiei, sub coordonarea AM. Componenta Comitetului partenerial (…) este aprobată la nivelul UAT Județul Brăila, prin CJ Brăila (…), va fi compus din reprezentanți ai partenerilor menționați anterior. Reprezentanții partenerilor vor fi selectați pe baza unor proceduri deschise și transparente. Fiecare membru selectat al comitetului partenerial are drept de vot. Ponderea reprezentanților sectorului privat (societate civilă și mediul de afaceri) în cadrul Comitetului Partenerial (…) trebuie să fie relevantă în raport cu numărul total al membrilor acestuia, dar trebuie să reprezinte cel puțin 30%”, mai aflăm din metodologie.
Pe scurt, Comitetul partenerial va fi constituit din 9 membri cu drepturi egale. Președinția va fi asigurată de CJ Brăila, la nivel de președinte sau persoană desemnată de către șeful CJ Brăila. Pentru stabilirea componenței Comitetului vor fi avute în vedere câteva aspecte: această asigurare a președinției de către CJ Brăila, la nivel de conducere. Autoritățile și instituțiile publice vor avea 2 reprezentanți. La fel și Sectorul educațional, comunitatea academică. Încă doi membri vor fi din mediul de afaceri (patronate, asocieri și structuri reprezentative mediului de afaceri). De asemenea, alți doi membri din partea societății civile.
În cazul în care partenerii economici și sociali, precum și organismele care reprezintă societatea civilă vor stabili o organizație-umbrelă, acestea pot desemna un reprezentant unic pentru a prezenta punctele de vedere în cadrul parteneriatului.
De precizat că membrii vor avea anumite obligații în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, confidențialitatea și conflictele de interese, conform legislației în vigoare.
După cum se precizează în acest proiect, CJ Brăila va publica un anunț privind selecția partenerilor, va exista un formular de candidatură, o grilă de calificare a membrilor interesați, o alta de evaluare și selecție a membrilor, o declarație de confidențialitate și imparțialitate, o alta privind evitarea conflictului de interese, scrisori de informare privind aprobarea prealabilă a candidaturii depuse, una pentru aprobarea candidaturilor, precum și pentru respingerea lor, după caz.
Proiectul a fost aprobat în unanimitate în ședința ordinară a CJ Brăila de la finele lunii iunie.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
