Local
Adăposturi antiaeriene sub Spitalul de Urgență
• urmare a reabilitării instituției sanitare, în vara acestui an, au fost reamenajate trei adăposturi ALA care existau în teorie, dar care nu puteau fi folosite în mod corespunzător • potrivit conducerii Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, la ora actuală, există trei adăposturi ALA în subsolul instituției: sub clădirea administrativă (sala de ședințe), sub ATI și sub Ambulator • în total, cele trei adăposturi civile au peste 175 mp și pot fi folosite în caz de necesitate • anul trecut, la Brăila, erau operative doar 14 adăposturi de protecție civilă (antiaeriene) din aproape 160 câte se aflau în evidențele autorităților • războiul din Ucraina și frecventele cazuri de încălcare a spațiului aerian al României, petrecute la o zvârlitură de băț de Brăila, au readus în discuție necesitatea amenajării adăposturilor antiaeriene
Spectrul războiului și conflictul sângeros din Ucraina, care parcă nu se mai termină, precum și cazurile de încălcare flagrantă a spațiului aerian al României, de către dronele și rachetele beligeranților, au readus în discuție necesitatea reamenajării adăposturilor civile (ALA), adăposturi antiaeriene destinate protejării populației, dar și bunurilor de patrimoniu, de valoare națională în caz de atac aerian.
Noua conducere a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila (SCJU) a făcut un pas decisiv în acest sens, reamenajând adăposturile civile existente în subsolul instituției, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a UPU și a celorlalte compartimente ale instituției. De fapt, puțini știu astăzi că, sub cel mai mare spital din Brăila, există încăperi spațioase, aerisite, cu pereți din beton armat și uși din metal etanșe, vestiare și dușuri care pot fi folosite în caz de necesitate.
„În prezent, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila sunt trei adăposturi ALA: unul sub clădirea administrativă – sala de ședințe, unul sub amprenta Ambulator și unul sub amprenta ATI (Anestezie Terapie Intensivă – n.r.). Primul are o suprafață de 88,22 mp, al doilea 55,3 mp, iar al treilea 59,3 mp. Deci, în total, avem 175,73 mp de adăposturi civile la Spitalul Județean, pe care le întreținem corespunzător și care pot fi folosite în orice moment”, ne-a declarat, zilele trecute, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, ec. Didi Crintea, care ne-a condus mai apoi în subsolul instituției, ca să ne arate cele trei adăposturi, precum și stadiul lucrărilor executate.
Ce este un adăpost antiaerian și cine îl administrează
Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, de efectele atacurilor din aer, se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire, realizat de agenţii economici şi proprietarii de imobile. Totodată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile de urgenţă de la toate nivelurile de competenţă identifică şi stabilesc posibilităţile de utilizare pentru adăpostire a unor galerii de mină, tuneluri, peşteri, grote etc. existente în apropierea zonelor dens populate sau în zone prevăzute pentru amenajare de tabere de sinistraţi, evacuaţi sau refugiaţi. Adăposturile de protecţie civilă (ALA) pot fi publice, ale agenţilor economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanţare a investiţiei respective. Adăposturile publice de protecţie civilă aflate în administrarea organelor administraţiei publice locale sunt adăposturi publice gestionate de consiliile locale. Adăposturile publice de protecţie civilă se execută în: subsolurile construcţiilor industriale sau ale anexelor acestora; subsolurile construcţiilor social-culturale, administrative, instituţiilor de învăţământ, spitalelor; subsolurile clădirilor de locuit; spaţii libere (parcuri, grădini etc.) ca adăposturi independente. În cazuri deosebite, se admite folosirea demisolurilor şi chiar a parterului unor construcţii.
Potrivit sursei citate, autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice, agenţii economici şi proprietarii de imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă. Adăposturile publice de protecţie civilă prevăzute în documentaţiile tehnice ale investiţiilor se avizează tehnic, premergător eliberării autorizaţiilor de construire, de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), aprobată de Ministrul Administraţiei şi Internelor. Potrivit prevederilor legale, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, agenţii economici, precum şi proprietarii de imobile pentru locuit, au obligaţia să prevadă la noile investiţii în construcţii sau la extinderile imobilelor existente, adăposturi de protecţie civilă în limita a 5% din valoarea investiţiei (construcţii-montaj ).
La Brăila, sunt aproape 160 de adăposturi destinate unor situații de urgență
Reamintim că, anul trecut, pe raza județului Brăila erau aproape 160 de adăposturi destinate unor situații de urgență, precum starea de asediu, însă cele mai multe dintre acestea aveau probleme care le fac nefuncționale. În municipiul Brăila, se aflau în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență 136 adăposturi publice și 19 adăposturi private. De asemenea, mai există un adăpost public la Ianca și unul privat la Măxineni. În afara celor 14 despre care se poate spune că sunt operaționale, la celelalte au fost constatate diverse deficiențe, de către personalul de specialitate al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Brăila, care a făcut verificări în teren, după cum v-am informat în paginile cotitidianului nostru.
„Principalele deficiențe constatate pe timpul verificărilor executate de personalul de specialitate al Inspectoratului la adăposturile de protecție civilă sunt următoarele: garniturile de etanșare de la ușile metalice sunt îmbătrânite și necesită înlocuirea; instalațiile sunt într-o avansată stare de degradare și necesită lucrări de reparații, întreținere sau chiar înlocuire; adăposturi inundate din cauza defecțiunilor la instalațiile sanitare din subsolurile blocurilor sau se inundă după ploi datorită situării sub nivelul canalizării orașului”, informa, la acea vreme, Biroul de Presă al ISU „Dunărea” Brăila.
La toate acestea, se adaugă faptul că multe dintre adăposturile situate la subsolurile unor blocuri au fost compartimentate și transformate în spații de depozitare, de către locatarii care își țin acolo diverse bunuri, de la borcane cu murături și până la scule sau materiale de construcții. Potrivit legii, acest lucru este permis, cu condiția ca, în situații de urgență, spațiul să fie eliberat în maximum 24 de ore după ce este emis un ordin în acest sens de către autorități, cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste.
Potrivit ISU Brăila, protecția populației, a bunurilor materiale și a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activități constând în: înștiințare, avertizare și alarmare, adăpostire, protecție nucleară, biologică și chimică, evacuare și alte măsuri tehnice și organizatorice specifice. Adăposturile publice de protecție civilă se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgență profesioniste; deținătorii și utilizatorii acestor adăposturi sunt obligați să îndeplinească normele și măsurile stabilite pentru menținerea adăposturilor și a instalațiilor utilitare ale acestora în stare de funcționare. Totodată, în cazul localităților unde nu există adăposturi de protecție civilă, se pot folosi adăposturi simple reprezentate de construcțiile existente care se pot amenaja ca adăposturi: subsolurile clădirilor de locuit, social-culturale, administrative, industriale și comerciale, tunelurile tehnologice vizitabile, galeriile de orice tip, alte construcții subterane (garaje, pasaje, depozite, etc.) care pot asigura protecția populației.
Mai trebuie precizat faptul că semnul distinctiv național al protecției civile este identic celui prevăzut de Protocolul adițional nr. I din 10 iunie 1977 la Convențiile de la Geneva, din 12 august 1949, privind protecția victimelor conflictelor armate internaționale și constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu.
Local
Brăilean dispărut în Olanda. Apropiații spun că a fost găsit decedat într-un râu
• într-o sesizare transmisă redacției ni s-au oferit informații privind moartea suspectă a unui brăilean în vârstă de 41 de ani • acesta ar fi fost găsit într-un râu, în apropierea casei în care locuia • potrivit unui prieten al brăileanului, trupul neînsuflețit ar fi la morgă în Olanda, dar nu ar avea cine să se ocupe de repatriere
Dispariție misterioasă în Olanda, a unui brăilean. Potrivit unei sesizări primite la redacție, un brăilean de 41 de ani, Marian Boculcă, care lucra în Olanda la o carmangerie, ar fi fost găsit decedat în condiții suspecte.
Trupul neînsuflețit ar fi la Morgă în Olanda, dar nu are cine să se ocupe de repatriere, iar cunoscuții îi caută familia. Ni s-a pus la dispoziție și numărul de telefon al unui bărbat care se ocupă de cazul celui decedat și am discutat cu acesta.
Ne-a spus că se numește Marin Florea și îl știa pe Marian Boculcă de pe rețeaua Tik-Tok. Potrivit lui Florea, brăileanul a crescut la casa de copii, iar el l-ar fi mai ajutat cu bani și alimente. În Olanda, Marian lucra la o carmangerie și ar fi avut o prietenă cu care locuia împreună.
Brăileanul ar fi dispărut încă de pe 29 octombrie, după ce ar fi plecat să cumpere pâine și nu ar fi mai revenit la domiciliu. Femeia cu care locuia, care lucra la aceeași firmă, l-a anunțat pe patronul carmangeriei
Abia la începutul lunii noiembrie bărbatul ar fi fost găsit decedat, pe un râu aflat la aproximativ 500 metri de locuința unde stătea cu prietena lui. Marin Florea ne-a mai precizat că prietena lui Boculcă a spus că ar fi anunțat poliția, dar ea a venit apoi în România, fata fiind se pare tot din Brăila.
În primă fază, a mai spus Marin Florea, patronul firmei, unde se pare că Boculcă nu avea contract de muncă, deci lucra ilegal, a anunțat că se ocupă de repatrierea trupului neînsuflețit, ba chiar ar fi strâns 10.000 de euro de la toți colegii ca să poată aduce decedatul în Brăila, pentru înmormântare.
Numai că, bărbatul a spus că între timp patronul s-a răzgândit și nu a mai răspuns la telefon. În aceste condiții, acesta a spus că încearcă să găsească pe cineva din familia lui Boculcă, pentru a se ocupa de repatriere, doar că nu știe unde se află familia. Se pare că ar avea un frate cu care nu era în relații bune, dar și o mătușă care ar locui în Chercea, din câte a aflat bărbatul.
Persoana decedată în apropiere de Zaaneiland, victima unui accident tragic
În presa de Olanda – deorkaan.nl – am găsit informații privind decesul unui bărbat. Persoana care a fost găsită decedată în dimineața zilei de duminică, 8 noiembrie, în apa din apropierea insulei Zaaneiland, în Zaandam, și-a pierdut viața în urma unui accident tragic, arată presa olandeză.
Poliția a făcut acest anunț după finalizarea cercetărilor. Polițiștii au exclus posibilitatea unei infracțiuni.”În jurul orei 08:35, serviciile de urgență au fost alertate cu privire la prezența unei persoane decedate în apă, de-a lungul străzii Mellum, în apropierea blocului Sarema. Mai multe echipaje de poliție, ambulanțe și pompieri au intervenit la fața locului. De asemenea, a fost solicitat și un elicopter medical de urgență.Poliția a delimitat zona, iar criminaliștii au efectuat cercetări pentru a stabili circumstanțele în care s-a produs decesul. Ancheta a fost între timp încheiată
Potrivit poliției, s-a stabilit cu certitudine că este vorba despre un accident tragic. Autoritățile nu au făcut publice detalii despre modul în care s-a produs incidentul și nici identitatea persoanei decedate”, se arată în articol. Poliția olandeză a anunțat că a închis ancheta și a transmis condoleanțe familiei și apropiaților victimei, urându-le putere pentru a trece peste această perioadă dificilă.
Local
Accident rutier pe strada 1 Decembrie 1918. Un bărbat de 62 de ani a ajuns la spital
Un accident rutier s-a produs joi, 12 noiembrie, în municipiul Brăila, pe strada 1 Decembrie 1918, la intersecția cu strada Roșiorilor.
În urma impactului dintre două autoturisme, un bărbat în vârstă de 62 de ani a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Potrivit informațiilor transmise de polițiști, accidentul a fost anunțat prin apel la 112 în jurul orei 10:50.
Din primele cercetări, un bărbat de 62 de ani, din municipiul Brăila, conducea un autoturism pe strada 1 Decembrie 1918, dinspre zona centrală către bulevardul Dorobanților.
La intersecția cu strada Roșiorilor, mașina acestuia ar fi fost lovită din spate de un alt autoturism, condus de un bărbat de 40 de ani, tot din Brăila, care se deplasa în aceeași direcție.
În urma impactului, șoferul în vârstă de 62 de ani a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportat la spital.
Polițiștii i-au testat pe cei doi conducători auto cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost zero, ceea ce indică faptul că niciunul dintre aceștia nu consumase alcool.
Oamenii legii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cum s-a produs accidentul și care au fost împrejurările care au dus la coliziune.
În acest caz a fost întocmit un dosar penal pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă.
CELE MAI CITITE
