Administrație
Acoperișul fostului CEC, pericol public
• din cauza stării avansate de degradare a acestei clădiri cu statut de monument istoric din Centrul Vechi al Brăilei, foile de tablă de pe acoperiș au început să se desprindă și ar putea cădea peste imobilele învecinate sau chiar peste trecători • o echipă de muncitori a intervenit pentru a ”cârpi” cât de cât acoperișul degradat • o reabilitare completă a imobilului ar costa circa 4-5 milioane de euro, bani pe care Primăria nu-i are • oficialii spun că se încearcă în mod constant accesarea de fonduri de la bugetul național sau de la Uniunea Europeană, dar deocamdată fără succes
Monumentala clădire a fostului CEC de pe strada Mihai Eminescu începe să pună în pericol perimetrul înconjurător. Problemele sunt cauzate de acoperișul șubred, de pe care au început să se desprindă foi de tablă ce ar putea fi luate de vânt și aruncate peste clădirile apropiate sau, mai grav, peste trecătorii nimeriți prin zonă. Ieri, câțiva muncitori au intervenit pentru îndepărtarea tablelor desprinse deja și pentru fixarea celor care dădeau semne că s-ar putea desprinde la următoarea rafală de vânt. Intervenția este, însă, doar o măsură provizorie, fiindcă fără o reabilitare generală fostul CEC începe să se degradeze tot mai tare, iar în curând va avea soarta fostului hotel Pescăruș, un alt monument istoric situat pe aceeași stradă, care a rămas deja fără mare parte din acoperiș, iar pe fațada măcinată de intemperii i-au crescut mai mulți copaci, ce par să crească tot mai viguroși de la an la an. Spre deosebire de hotelul Pescăruș, care are un proprietar privat, fostul CEC aparține Primăriei Brăila, dar chiar și așa șansele de reabilitare într-un viitor apropiat sunt foarte mici, chiar inexistente. Asta pentru că administrația locală nu reușește că includă imobilul într-un proiect cu finanțare de la bugetul național sau de la Uniunea Europeană. ”Investiția pentru o reabilitare totală a fostului CEC este foarte mare, se ridică la circa 4 – 5 milioane de euro, costuri pe care nu le putem suporta de la bugetul local. Am făcut demersuri să obținem finanțare de la bugetul național sau de la UE dar deocamdată nu am reușit. Vom încerca în continuare și sperăm să prindem un proiect european, dar deocamdată trebuie să așteptăm publicarea ghidurilor de accesare pentru viitorul exercițiu financiar. Dacă nu se va putea demara în viitorul apropiat o reabilitare completă a clădirii, vom încerca să intervenim cu bani de la bugetul local, dar asta se va putea face doar în mai multe etape, începând cu o consolidare, pentru punerea în siguranță a clădirii”, ne-a declarat viceprimarul Alexandru Jantea.
Așadar, până când vor veni vremuri mai bune, fostul CEC va rămâne deocamdată îmbrăcat în acel mesh care ascunde fațada degradată, iar după intervenția de marți există speranța că foile de tablă de pe acoperiș nu vor mai fi în pericol să cadă în capul cuiva, la prima vijelie mai puternică din această toamnă.
De ce a ajuns fostul CEC în starea actuală
Așa cum v-am mai informat, situația actuală a impozantului imobil de pe fosta stradă Regală a Brăilei a fost cauzată de revendicările care s-au ținut lanț și au blocat orice inițiativă de consolidare și reabilitare. Toate aceste revendicări au fost formulate de un grup de persoane, cetățeni ai statului Israel, începând din anul 2002, fostul sediu CEC făcând obiectul a nu mai puțin de nouă procese intentate de opt persoane, descendente ale familiei Raziel, care se considerau îndreptățite să intre în posesia clădirii. Totul a început în 2001, cu o notificare formulată către Primăria Brăila de avocatul Lucia Cherecheș. Aceasta solicita pentru numiții Miriam Raziel, Tzipora Ghershon, Ariel Dayan, Zița Raziel, Ilan Raziel și Ariel Raziel, restituirea în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în Brăila, str. Mihai Eminescu nr. 25 (fostă Regală nr. 25 colț cu str. Coroanei). Printr-o dispoziție semnată de fostul primar Anton Lungu, în martie 2002, a fost respinsă cererea de restituire formulată de avocat Lucia Cherecheș, pe motiv că aceasta nu este împuternicită conform legii de persoanele pe care susține că le reprezintă și că acestea din urmă sunt descendente ale familiei Raziel, iar imobilul a fost naționalizat de la familia Radzwiller. Pretinșii moștenitori au formulat o contestație, în baza Legii 10, a retrocedărilor, împotriva deciziei primarului Brăilei, însă au întârziat să depună la tribunal documentele solicitate de judecători, iar contestația lor s-a perimat. Părea că lucrurile vor rămâne așa, însă câțiva ani mai târziu, mai exact în 2007, cei care se considerau moștenitorii de drept ai clădirii au revenit cu o acțiune în baza Dreptului Civil, prin care solicitau să se constate nulitatea absolută a Dispoziției Primarului din 2002 și să li se restituie în natură imobilul de pe Str. Mihai Eminescu nr. 25. Procesul început în 2007 s-a finalizat în ianuarie 2012, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins acțiunea revendicatorilor. La scurt timp după acea sentință, primarul de atunci, Aurel Simionescu, anunța că procesul a fost câștigat de Primărie astfel că există posibilitatea ca autoritățile locale să atragă fonduri europene pentru reabilitare. Planurile primarului Simionescu au rămas însă doar la stadiul de intenție pentru că revendicatorii n-au renunțat la încercarea lor de a intra în posesia clădirii. Astfel, în februarie 2013, casa de avocatură “Cherecheș&Cherecheș” a formulat o nouă acțiune de cerere în judecată, prin care solicita încă o dată să se constate nulitatea absolută a dispoziției emise în 2002 de primarul Anton Lungu. Nu mai puțin de cinci dosare au urmat din acel moment, toate soluționate în favoarea Primăriei Brăila, fie de Tribunalul Brăila, fie de Curtea de Apel Galați. Ultima sentință, emisă de Tribunalul Brăila și rămasă definitivă datează din luna iunie 2018. Din acel moment, clădirea a trecut definitiv în patrimoniul administrației locale, care a încercat, pe diverse căi, să obțină finanțare pentru reabilitarea sa. În 2019, aflat în vizită la Brăila, Ministrul Culturii din acea perioadă a promis că va aloca banii necesari, însă acea promisiune nu s-a materializat.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
