Cultură
A încetat din viață autorul proiectului de restaurare a Mănăstirii Măxineni
* fost director al Direcției Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice, prieten al Muzeului brăilean, reputatul arhitect Călin Hoinărescu a realizat amplul proiect de restaurare a Mănăstirii Voievodale Măxineni * Hoinărescu s-a implicat în cele mai dificile proiecte de restaurare: Palatul Culturii din Ploiești, Mănăstirea Turnu, Muzeul Ceasului din Ploiești, Biserica veche a Mănăstirii Sinaia, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Conacul Bellu de la Urlați
Pe 19 mai, muzeografii brăileni, iubitorii istoriei, arhitecți și prelați deopotrivă, au primit cu tristețe vestea încetării din viață a reputatului arhitect Călin Hoinărescu (1944-2022), autorul proiectului de restaurare a Mănăstirii Voievodale Măxineni, cel care a readus la viață sfântul așezământ, ctitoria domnitorului Matei Basarab.
Prieten și colaborator al Muzeului Brăilei „Carol I”, fost director al Direcției Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice, în prezent Institutul Național al Patrimoniului, arhitectul Călin Hoinărescu – dedicat protector al monumentelor istorice – și-a dedicat cea mai mare parte a celor peste 50 de ani de activitate studierii, protejării, conservării patrimoniului construit. „Întemeiat pe o solidă cultură privind domeniul patrimoniului construit, atât cel specific cultelor cât și cel civil sau vernacular, cu o bogată experiență a lucrului pe șantierele de restaurare, Călin Hoinărescu a putut fi un practician de marcă în domeniul restaurării monumentelor istorice. În calitatea sa de „vindecător” al monumentelor, cum deseori menționa despre sine și expert al Ministerului Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice, s-a implicat în cele mai variate și dificile proiecte de restaurare, între care menționăm doar o parte: ansamblul fostei Mănăstiri Apostolache, Palatului Culturii din Ploiești, Mănăstirea Turnu, restaurarea și consolidarea Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” din Ploiești, Biserica veche a Mănăstirii Sinaia, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Conacul Bellu de la Urlați, Biserica „Sfânta Vineri” din Ploiești, Casa cu blazoane din Chiojdu”, precizează reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului. La acestea, se adaugă, desigur, proiectului de restaurare a Mănăstirii Voievodale Măxineni, județul Brăila.
Activitatea sa de restaurator al monumentelor istorice a fost completată, în permanență, de cea de militant pentru crearea unei bresle a restauratorilor. Prin eforturile sale a luat ființă Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI), organizație profesională neguvernamentală a celor mai activi specialiști și experți din domeniul patrimoniului construit și din domeniile conexe din România, al cărei președinte a fost pentru mulți ani.
În perioada 1982-1986, într-o vreme în care satele românești erau amenințate de sistematizare prin restrângerea vetrei satelor, de comasare sau chiar desființare, arhitectul a coordonat un studiu de inventariere a locuințelor din mediul rural. Studiile efective privind arhitectura sătească le-a început în jurul anului 1978, coordonând editarea lucrării „Locuința sătească din România”.
După 1990, Călin Hoinărescu a contribuit la elaborarea Listei Monumentelor Istorice prin completarea acesteia cu numeroase obiective. În anul 2013, în colaborare cu soția sa, arhitect Manuela Hoinărescu, a publicat lucrarea „Habitatul rural tradițional prahovean”, o lucrare de referință pentru evoluția tipurilor de proprietate moșnenească, boierească și mănăstirească de-a lungul sec. XV-XIX. La aceasta, se adaugă articole publicate în Revista muzeelor și monumentelor – Monumente istorice și de artă, Revista monumentelor istorice sau în Revista UNRMI.
Competența sa profesională l-a recomandat ca membru în Comisia zonală Muntenia a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și în Comisia de atestare a specialiștilor și experților în domeniul monumentelor istorice – CADMI. Totodată, în anul 2003, activitatea sa a fost recunoscută la nivel european prin decernarea Premiului „Serviciu dedicat” acordat de Europa Nostra pentru 35 de ani de serviciu ca arhitect pentru cauza conservării, atât în momente critice pentru patrimoniul arhitectural al zonelor rurale ale României, cât și pentru contribuția la dezvoltarea unui sprijin eficient al societății civile pentru conservarea patrimoniului.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
