Social Media

Administrație

20 milioane euro pentru drumul mării înghiţiţi de birocraţie

Timp de citire: 12 minute

• după ce a obţinut o finanţare de 20 milioane de euro de la Uniunea Europeană, Consiliul Judeţean Brăila reuşeşte cu greu să pună proiectul în mişcare • lucrurile se mişcă foarte greu din cauza birocraţiei de la Bucureşti • numai validarea caietului de sarcini a durat aproape jumătate de an • lucrarea ar putea începe efectiv abia în vara anului viitor, dar asta doar dacă nu se vor face contestaţii peste contestaţii, aşa cum s-a mai întâmplat şi cu alte proiecte similare ale CJ • în total, vor fi modernizate 61 kilometri de drumuri judeţene care fac parte din coridorul “Drumului mării”, ce traversează judeţul nostru, de la graniţa cu judeţul Vrancea până la cea cu judeţul Ialomiţa • în ceea ce priveşte reparaţiile făcute cu bani de la bugetul judeţului şi de la guvern, se poate spune despre 2018 că a fost un an foarte bun
 
Cea mai mare investiţie în modernizarea unor drumuri judeţene brăilene din ultimii 25 de ani începe, cu mare greutate, să prindă formă. Este vorba despre un proiect cu finanţare europeană în valoare de circa 20 milioane de euro. Cu aceşti bani se vor moderniza patru tronsoane de drum judeţean care formează coridorul de legătură între Moldova şi litoral, aşa-numitul “drum al mării”. În exerciţiul financiar european 2007 – 2013, pe vremea când la cârma Consiliului Judeţean Brăila se afla Gheorghe Bunea Stancu, s-au reabilitat cu fonduri europene două tronsoane din acest drum. Este vorba despre DJ 211A Viziru – Cuza Vodă şi DJ 212 Cuza Vodă – Mihai Bravu, în lungime totală de 28 kilometri. Investiţia de atunci s-a ridicat la 56,67 milioane de lei, circa 14 milioane de euro, la cursul de schimb de la data respectivă. Lucrările au început în 2009 şi s-au finalizat în 2010, fiind executate de asocierea de firme “Max Bogl” şi “Tancrad” SA.
Acum, în mandatul lui Francisk Chiriac şi exerciţiul financiar european 2014 – 2020, se doreşte modernizarea restului coridorului denumit “drumul mării”, adică cele patru drumuri judeţene care asigură legătura de la limita cu judeţul Vrancea până la comuna Viziru, de unde continuă porţiunea deja modenizată, până la Mihai Bravu, la limita cu judeţul Ialomiţa. Astfel, vor intra în lucru DJ 202A Gulianca – Gradiştea; DJ 221 Şuţeşti – Ianca; DJ 211 Ianca – Bordei Verde şi DJ 211A Bordei Verde – Viziru. În total, sunt 61 kilometri de şosea care urmează să beneficieze de consolidarea fundaţiei, refacerea covorului asfaltic şi amenajarea de şanţuri betonate pentru scurgerea apei.
Diligenţele pentru acest proiectul au fost începute în ianuarie 2016, când la conducerea Consiliului Judeţean se aflau Viorel Mortu şi Ionel Epureanu. După alegerile din vara lui 2016, în mandatul lui Francisk Chiriac, demersurile au continuat, iar contractul de finanţare a fost semnat în toamna anului 2017, pentru suma de 93,5 milioane de lei (circa 20,4 milioane de euro). După ce CJ s-a asigurat că are bani pentru demararea lucrărilor, aparatul de specialitate din cadrul instituţiei s-a apucat să întocmească documentaţia tehnică a proiectului. Caietul de sarcini a fost trimis pentru validare Autorităţii Naţionale de Achiziţii Publice (ANAP) în luna iunie a acestui an, în speranţa că se va putea demara cât mai rapid licitaţia publică în vederea angajării unui constructor care să se poată apuca efectiv de treabă în primăvara anului viitor. Birocraţia excesivă a făcut, însă, ca avizul de la ANAP să fie eliberat abia în urmă cu câteva zile, mai exact pe 4 decembrie, la aproape şase luni de la depunerea documentaţiei tehnice.
“Documentaţia întocmită de specialiştii Consiliului Judeţean a fost respinsă de trei ori, din diverse motive, care nu ţin neapărat de calitatea slabă a lucrării ci mai degrabă de interpretările evaluatorilor ANAP şi de modificările legislative. Prima dată a fost respinsă pe motiv că nu respecta prevederile unui nou act normativ, H.G. 419/2018 adoptată chiar atunci, în luna iunie, când am depus noi documentaţia. Apoi, după ce s-au făcut corectările necesare, a fost respinsă din nou, pe motiv că nu trebuie probată experienţa profesională a şefului de şantier şi ajustarea preţului contractului. După ce s-au corectat şi aceste aspecte, ne-au respins-o pe considerente legate de factorul de evaluare – termenul de execuţie – şi nivelul minim al cifrei de afaceri al posibilului executant.  Problema este că nu este desemnat un singur evaluator pentru un anumit caiet de sarcini. Prima dată îl evaluează cineva, care solicită să se modifice un aspect. După ce faci corectura şi îl retrimiţi la ANAP, ajunge pe biroul altcuiva, căruia nu îi convine alt criteriu, diferit faţă de ce stabilise primul evaluator. Şi tot aşa, de la o corectură la alta, se pierde foarte mult timp. În mod normal, ar trebui ca documentaţia să fie studiată de un evaluator, care să impună modificările pe care le consideră necesare, iar după efectuarea corecturilor să se facă validarea. De asemenea, nu se respectă termenele legale în care trebuie analizate aceste clarificări, termenele fiind depăşite sistematic. Conform OUG nr. 98/2017, termenul prevăzut pentru efectuarea controlului este de 9 zile lucrătoare de la data transmiterii deciziei de verificare, respectiv de la data primirii documentelor, în situaţia în care acestea nu sunt disponibile în SEAP”, ne-a declarat Ionel Epureanu, vicepreşedintele CJ Brăila.
Din acest moment, odată rezolvată validarea caietului de sarcini de către ANAP, Consiliul Judeţean poate lansa efectiv procedura de achiziţie a lucrării, adică licitaţia în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Urmează, aşadar, depunerea de oferte, de către firmele interesate, solicitarea de clarificări intermediare evaluarea ofertelor şi desemnarea unui câştigător. Mai mult ca sigur, dată fiind suma foarte mare pusă în joc, după stabilirea firmei sau asocierii de firme câştigătoare vor urma nelipsitele contestaţii care vor întârzia luni de zile finalizarea procedurii. În cel mai fericit caz, după cum recunoaşte şi conducerea CJ Brăila, abia peste circa jumătate de an s-ar putea finaliza efectiv licitaţia, astfel încât să se poată semna contractul de execuţie cu constructorul desemnat.
Dacă lucrările ar începe în vara anului 2019 ar fi, totuşi, un lucru bun, deoarece, conform caietului de sarcini validat cu atât de mare greutate de ANAP, termenul de execuţie a lucrării, pe lungimea totală de 61 kilometri ale celor patru drumuri judeţene prinse în proiect, este de 10 luni. Dacă lucrările se termină pe parcursul anului 2020, investiţia se va încadra în actualul exerciţiu financiar european şi nu există riscul să se piardă o parte din banii alocaţi de UE. Dacă, însă, contestaţiile se vor întinde pe mai mult de un an de zile, aşa cum s-a mai întâmplat şi în cazul altor proiecte de reabilitări drumuri judeţene, e foarte posibil ca şantierul să depăşească anul 2020, cu riscurile aferente pentru pierderea unei părţi a finanţării.
Tot în actualul exerciţiu financiar european 2014 – 2020, CJ Brăila încearcă să mai prindă o finanţare, de 42,6 milioane de lei, pentru modernizarea a 18 kilometri de drum, pe traseul Silistraru – Unirea – Gropeni. Acest proiect este, însă, abia în faza premergătoare a semnării contractului de finanţare. Va mai fi, aşadar, de parcurs întocmirea caietului de sarcini, validarea acestuia de către ANAP şi organizarea licitaţiei pentru desemnarea constructorului. În condiţiile birocraţiei actuale, şansele ca proiectul în cauză să fie gata până în 2020 pot fi considerate extrem de mici!
 
2018 – un an bun, la capitolul reparaţii drumuri judeţene
În ceea ce priveşte proiectele pentru care s-au parcurs toţi paşii birocratici şi s-au putut începe, efectiv, lucrările, 2018 a fost mai bun decât anii precedenţi. Astfel, dacă în 2017 nu s-a putut turna nici măcar o plombă asfaltică, din cauza blocajelor interminabile impuse unor contestaţii, anul acesta s-au făcut reparaţii plin plombări, zeci de mii de metri pătraţi de drum, dar s-au turnat şi zeci de kilometri de covoare asfaltice.
Au fost două categorii de lucrări: cele finanţate cu bani din bugetul judeţului şi cele finanţate cu bani de la guvern, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). În total, în 2018 s-au alocat pentru reabilitări sau modernizări de drumuri judeţene 8,3 milioane de euro, cea mai mare sumă din ultimii câţiva ani.
În cadrul finanţărilor cu bani de la bugetul judeţului, drumurile din administrarea CJ au fost împărţite în două loturi: Nord şi Sud. De repararea şoselelor din partea de nord a judeţului s-a ocupat firma gălăţeană “Tancrad” SRL, care a câştigat licitaţia organizată de Consiliul Judeţean, semnând un contract în valoare totală de 7,36 milioane de lei. Pentru aceşti bani, “Tancrad” a turnat covoare asfaltice pe o lungime totală de 25 kilometri, pe drumuri precum DJ 203, în zona Galbenu – Sătuc – Jirlău – Făurei sau DJ 202 B pe troansoanele Latinu – Scorţaru Nou şi Gemenele – Movila Miresii – Ţepeş Vodă. Acelaşi contract a prevăzut şi turnarea de plombe asfaltice pe o suprafaţă totală de 28.000 metri pătraţi şi reparaţii prin pietruiri pe o lungime totală de 20 kilometri. Toate aceste lucrări au fost terminate la termenul prevăzut în contract, astfel că “Tancrad” nu a trebuit să se teamă de penalităţi. 
Pe partea de sud a judeţului, adjudecată la licitaţie de asocierea de firme “Promotas” Brăila – “Viacarpatica” Bucureşti, lucrurile nu au stat la fel de bine. După cum se ştie, “Promotas” este patronată de fostul consilier judeţean PSD Marcel Motoc. Conform contractului, cele două firme ar fi trebuit să finalizeze cel târziu în data de 3 septembrie toate lucrările asumate, respectiv turnarea a 25 kilometri de covoare asfaltice, realizarea de reparaţii prin plombări pe o suprafaţă totală de 42.000 metri pătraţi, pietruiri pe 11 kilometri, trasarea de marcaje longitudinale pe 32 kilometri, marcaje transversale pe 133,12 mp, montarea a 200 de indicatoare rutiere şi montarea unor parapeţi metalici pe o lungime totală de 652 metri liniari. Toate aceste angajamente au fost respectate, cu excepţia plombărilor asfaltice. Nici până la această dată, la început de decembrie, nu s-a finalizat turnarea plombelor asfaltice pe o suprafaţă totală de 5.000 mp, pe DJ 211C Tătaru – Colţea, şi pe 6.500 mp, pe DJ 203R Cireşu – Batogu.
Conducerea Consiliului Judeţean ne-a informat că asocierea de firme “Promotas” – “Viacarpatica” a fost penalizată pentru fiecare lună de întârziere cu 1% din valoarea sumelor pe care le mai are de decontat. Aceste penalizări sunt, însă, de ordinul a câteva mii de lei, în contextul în care valoarea totală a contractului încheiat cu CJ se ridică la 8,33 milioane de lei.
 
Proiectele PNDL şi stadiul de execuţie
În ceea ce priveşte modernizările de drumuri judeţene cu bani asiguraţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), au fost prinse la investiţii cinci tronsoane. După finalizarea procedurilor birocratice, pe unele drumuri lucrările au început în luna august, pe altele în septembrie. La ora actuală, stadiul cel mai avansat al şantierului, cu finalizare în proporţie de 75,62%, este pe DJ 255A, un tronson de 3,8 kilometri, situat de la intersecţia cu DN 23 până aproape de intrarea în satul Cotu Lung. Investiţia se ridică la 4,8 milioane de lei, banii fiind asiguraţi de la bugetul de stat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Contribuţia bănească a Consiliului Judeţean la acest proiect este de doar 2%. Lucrările pe acest drum sunt executate de firma “Eurobuilding” SRL Galaţi.
Tot prin finanţare cu bani de la Guvern, prin PNDL, a intrat în reabilitare şi DJ 221B Brăila – Vădeni, pe o lungime de 6,2 km. Investiţia se ridică la 9,9 milioane de lei, având termen de finalizare 8 luni, iar constructorul care a câştigat licitaţia este “Tancrad” SRL Galaţi. Stadiul de execuţie este, la ora actuală, 50,59%.
Un alt tronson intrat în lucru se află pe DJ 212A Brăila – Măraşu, având o lungime de 13,2 km. Vorbim, practic, despre ultima porţiune care mai trebuie reabilitată pe drumul ce leagă Brăila de comuna Măraşu din Insula Mare. Contractul este executat tot de firma “Tancrad”, având o valoare de 22 milioane de lei şi termen de execuţie 20 de luni. Până acum, s-a executat 47,14% din totalul lucrării.
Pe o porţiune de 2 km din DJ203R, de la satul Lişcoteanca până la intersecţia cu DJ 211, se face modernizare, prin asfaltarea unui drum care până în prezent era acoperit cu strat de piatră. Investiţia se ridică la circa 3 milioane de lei, constructor este “Eurobuilding”, iar termenul de execuţie se întinde pe durata a 8 luni. Până acum s-a executat doar 15,25%.
În fine, un alt tronson se află pe DJ 211B, între localităţile Victoria şi Mihai Bravu, pe o lungime de 10 km. Investiţia se ridică la 9,8 milioane de lei, pe durata a 8 luni, iar constructor este firma “Drumuri şi Poduri” SA Slobozia. Stadiul de execuţie este, la ora actuală, de 43,29%.
 

Administrație

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

• în județul Brăila sunt 5 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori • dintre acestea, 4 sunt conduse de liberali și una de un primar PSD, în vreme ce la nivel național social-democrații au mai multe primării care se ”califică” pentru comasare • în această săptămână proiectul va intra în dezbatere publică astfel încât se va încheia, cel puțin teoretic, perioada speculațiilor

Publicat

în

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului, informează Radio România Actualități.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele administraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale.

„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să comaseze voluntar, cu sprijin, și inclusiv și pentru cetățeni reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comanseze. Noi am început deja primele demersuri, îmi doresc să vin cât mai repede cu acest program de finanțare pentru cei care doresc să facă această comansare voluntară și, bineînțeles, să putem să le ducem într-un timp cât mai scurt și dumnealor să inițieze demersurile pentru referendumuri locale, care vor avea loc până la 1 martie 2027. În fiecare județ avem deja discuții și avem și primari care doresc să facă această comansare voluntară”, a declarat Alexandru Stoica, postului național de radio.

A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege.

”O să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contra”

”Totul se va desfășura ca-nainte. Chiar dacă primăria din zona respectivă o să treacă la cealaltă de lângă, acolo o să rămână un punct de informare, un punct de lucru, în care o să fie un angajat care o să-i ajute mereu: că au nevoie de o adeverință, că vin la plata taxelor. Deci totul va fi ca înainte și va fi un birou dotat cu tot ce înseamnă partea de digitalizare, ca să semneze în timp real anumite adeverințe. Deci o să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contră: o să vadă că se trage o țeavă de canalizare, că vine o rețea de alimentare cu apă.(…) Din contră, o să aibă mai multe beneficii. Eu cel puțin așa gândesc lucrurile, ca ei să aibă acces la mult mai multe servicii de de calitate”, a mai explicat ministrul Dezvoltării la Radio România Actualități.

Dacă la nivel național primăriile PSD sunt mai bine de jumătate din numărul total al localităților care ar intra la comasare, în Brăila din 5 localități, 4 edili sunt de la PNL. Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat un ”puls” tuturor primarilor care conduc comune cu mai puțin de 1500 de locuitori. Iată declarațiile:

Primarii vin cu argumente pertinente

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea:

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea

”Punctul meu de vedere este că dacă legislația și tot ceea ce vor pune dânșii la dispoziție va duce în această direcție, dacă dânșii hotărăsc comasarea, noi nu avem ce să facem. Statistic, la ora aceasta am 1.878 de locuitori. Dacă dânșii vor hotărî că Siliștea va trebui să intre la comasare, atunci va trebui să le explicăm oamenilor pe îndelete, situația care se va crea. Dacă mă întrebați pe mine, la Siliștea nu este o problemă din punct de vedere al finanțărilor vizavi de ceea ce se întâmplă la nivel de salarii.

Dar dacă legea-i lege, mi se pare corect să o respectăm. Și atunci vom vedea cum se va produce comasarea și cu cine. Nu știu cu cine ar putea să ne unească: cu Cazasu sau cu Romanu. Nu știu. Am citit și eu că se vor face evaluări, că vor fi niște criterii. La momentul acesta nu avem nimic concret. Să fi avut discuții cu privire la comunitățile noastre despre această comasare.

Probabil că și dânșii dacă vor găsi soluția care va trebui să fie adecvată pentru aceste comune și va fi evaluată fiecare din toate punctele de vedere, și al banilor care vin din diverse surse, pentru finanțare proprie, vor găsi soluția care să fie cea mai utilă pentru cetățeni. Dar vă spun: nimeni nu s-a născut primar. Nimeni nu va muri primar doar că așa s-a născut el. Eu spun că prioritățile pentru comunitate sunt esențiale!”

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița:

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița

”O astfel de intenție există de mult timp, dar nu s-a materializat cu nimic până acum. Legat de mine, ce să spun?! Dacă e musai, cu plăcere! Nu avem altă soluție. Ideea este că într-adevăr se face economie. Bani care s-ar fi dat primarilor, către vice și așa mai departe.

Dar trebuie să se țină cont și de populație. Pentru că oamenii sunt învățați pe sistemul acesta actual, cu regulile care sunt acum și, dacă nu le creezi posibilitatea să își desfășoare activitatea în continuare, or să creadă că această reformă este înspre binele statului și nu spre binele populației. Deci trebuie lucrat foarte atent la partea aceasta cu populația.

Dacă vorbim strict despre bani, într-adevăr se face economie. Cam așa văd eu. Pentru că la mine vin oamenii tot timpul cu orice problemă micuță. Nu știu cum or să o rezolve. Plus că este și întinderea aceasta de teren agricol. Fiecare în registrul agricol își știe părticica lui. Dacă se unesc… e greu.

Dar mă rog, poate că sunt oameni luminați acolo, poate au idei, știu să rezolve și problema aceasta cu locuitorii, ce să zic. Întinderea e mare. Plus că mai intervine și patriotismul local, ca să mă exprim așa. Păi, cel din comuna mare mai gândește el să investească și în sătucurile care mai rămân pe acolo?! Zic și eu așa. Automat, primarul va fi din localitatea cea mai puternică. Eu sunt sceptic că se va pune în aplicare curând așa. Dar v-am zis: dacă-i musai, cu plăcere!”

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

”Dacă iau profilul comunei mele nu o văd bine. Așa cum știți, comuna Frecăței face cât vreo șase – șapte localități din județ, ca suprafață teritorială. Aici trebuie să țină cont și de suprafață. Frecăței este a șaptea comună ca suprafață teritorială din România și nu-i ușor.

Iar mai mult decât atât, comuna Frecăței se autofinanțează. Bani de la Guvern nu primim, pentru că avem de unde. Deci eu nu consider că este o idee prea bună și trebuie să țină cont de mai multe criterii. Unul este acesta legat de suprafață, posibilitatea de a se autofinanța și abia după aceea numărul de locuitori. Ar fi mai multe criterii.

Acum, a anunțat domnul ministru, dar trebuie făcută o analiză destul de bună și să se ia o decizie de genul acesta. Nu ne-a consultat nimeni deocamdată. Doar ce am văzut prin presă, la televizor. Acestea sunt informațiile. E destul de greu. Nu e așa de simplu, doar să spui: localitățile cu populația sub 1.500 de locuitori. Acum văzusem undeva și la 3.000 de locuitori. Eu cred că trebuie făcută o analiză și abia apoi. Și luată fiecare localitate în parte. După profilul fiecărei comune. Potrivit ultimului recensământ eu am 1.200 de locuitori, 1.256 de locuitori, am văzut la sfârșitul lui 2025, cu domiciliul pe raza comunei. Mărașu are undeva peste 2.000. Deci împreună tot nu facem 5.000 de locuitori. Ce înseamnă asta? Să mă mai duc cu o altă comună. Care este aceasta? Bertești, Stăncuța?! Vă dați seama ce înseamnă? De aceea spun că trebuie făcută o analiză destul de bună, apoi să se ia o decizie. Și să ne consulte și pe noi în primul rând!”

”Văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari”

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

”Deocamdată totul este la nivel de discuție. Nu mă deranjează. Tot ce va fi, asta este! Nu o să fiu eu contra sistemului sau contra programului. Nu știu, oricum, noi am fost mult dezavantajați, dar nu de acum cu reorganizarea, ci pentru că de fiecare dată banii au fost alocați și de la Consiliul Județean și de la nivelul Ministerului de Finanțe, pe criterii de populație. Ceea ce nu este foarte normal. Pentru că noi suntem mici ca populație, dar o comună nu știu dacă foarte mare, dar mijlocie. Suntem în primele 20. Avem venituri proprii. Ca suprafață avem 10.000 de hectare, avem patru sate arondate.

Eu am spus multora: avem patru cimitire, patru cămine. Sunt comune care sunt mai mari ca populație, dar au unul sau două sate și cheltuielile sunt altele la ei. Ca suprafață au 5.000 mp, dau un exemplu. Dar asta este, mergem înainte. Nu avem ce face! Ca venituri proprii, noi avem venituri mult mai mari. Anul ăsta cred că am avut undeva la 20 de miliarde venituri proprii. Salariile, dacă verificați cred că sunt cele mai mici din județ în comuna noastră. Dar asta este, nu avem ce face. Cum va fi stabilit de sus așa ne vom adapta. Nu o să fim noi acum contra. Dar deocamdată nu se știe concret.

Vedeți și dumneavoastră că sunt discuții, cu 1.500, cu 3.000, acum cu 5.000. Nu vreau să fiu subiectiv. Este ok. Asta este. Nu e că îmi pare bine sau rău. Vă dați seama că este o comună îmbătrânită. Noi avem o relație cu cetățenii. Să te duci undeva la 10-15 km nu este ușor. Nu neapărat pentru noi, că nu ne gândim numai la noi. Eu mai am 3-5 ani și ies la pensie, dar sunt ceilalți care vin din urmă.

Ceva trebuie să se facă, dar văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari. Știți că este o lege și cineva i-a dat un titlu foarte frumos: «Lege pentru căței, dar nu pentru dulăi». Un ales local, de la județ în jos, să spunem, dacă pleacă din partid, pierde funcția. În Parlament, nu. Dumnealor se pot duce într-o legislatură la 5 partide și nu își pierd funcția. Cam așa este și acum cu această comasare”.

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

”N-am apucat să văd foarte bine propunerea. La o primă vedere nu pot să îmi fac o idee. Depinde de mulți factori. Noi, după ce l-am omorât pe Ceaușescu, vorbim despre o reformă în administrația publică, dar din punctul meu de vedere ar fi o pseudoreformă dacă nu ar exista și o reorganizare administrativă și unirea mai multor administrații. Dar asta este cu un mare semn de întrebare.

Depinde cum o gândim. Poate să aducă într-adevăr un plus? Poate să degreveze cumva presiunea, să zicem, bugetară, pentru că se discută foarte mult despre chestia asta? Poate noua formă administrativă să răspundă cu aceleași servicii publice de calitate care trebuie prestate către cetățeni? Adică noua entitate mă gândesc că ar trebui să îi ofere cetățeanului un serviciu public cel puțin la nivelul la care era până în momentul fuziunii administrative. Sunt mulți dacă. Ba mai mult, eu cred că trebuie ținut cont și de specificul fiecărei localități. Cred că sunt foarte multe lucruri de pus în balanță”. Sursa citată a continuat:

”Dacă mă întrebați cum se va putea face benevol, prin, referendum, prin voință locală, mă gândesc că va fi foarte greu de atins un rezultat! Pentru că dacă ne uităm așa, am înțeles că o astfel de fuziune a încercat-o Bolojan la Oradea, dar nu a reușit. A încercat Boc la Cluj, nu a reușit. S-a încercat la Buzău și nu a ieșit referendumul. De aceea mă gândesc că este puțin probabil ca într-o formă voluntară să se rezolve mare lucru. De aceea nu înțeleg de ce pierdem timpul dacă vor sau nu. Au socotit-o? Consideră că este mai economic? Consideră că ar aduce un plus în zona serviciilor publice către cetățean, atunci trebuie să gândească o formă și să spună «domnule, asta este!» și să o luăm ca atare.

Mă gândesc că partea aceasta de voluntariat e o pierdere de timp. Dar eu v-aș da exemplul concret al comunei Surdila Greci, pentru că nu mă pot duce în altă parte. Am sub 1.500 de locuitori, cu cine ar trebui să fac o fuziune administrativă? Evident, cu Făureiul, pentru că este o chestiune naturală, geografică. Pentru că Făureiul este înconjurat de teritoriul administrativ al comunei Surdila Greci, dacă ne uităm pe o hartă.

Știu că avem acum prin act normativ această posibilitate să ne unim voluntar, să zicem, Surdila cu Făurei. Dar să vedem care e forma? Ce vor? Cum au gândit-o, că de aceea sunt acolo, nu?!” Sursa citată a mai atras atenția asupra impactului bugetar pentru organizarea de referendumuri în ideea unor posibile comasări, în condițiile în care rezultatul nu poate fi anticipat și nici garantat. În acest context, ar trebui încercată direct varianta prin lege organică, mai crede primarul Ionel Meiroșu.

Județul Brăila: administrația comunelor costă 985 lei/locuitor, în medie pe an

Conform unei analize efectuate de site-ul banicurați.ro județul Brăila are 40 de comune: 5 sub 1.500 de locuitori, 27 sub 3.000 și 38 sub 5.000. În 2025, administrația comunelor din județ (aparatul primăriei, starea civilă, fondul de rezervă, dobânzile) a costat 985 de lei pe locuitor, cam la fel ca media tuturor comunelor din țară: 981 de lei.

Cea mai scumpă administrație pe locuitor din județ: Comuna Racovița (892 de locuitori), 2.612 lei/locuitor/an, media 2021–2025. Cea mai ieftină: Comuna Ulmu (3.151 de locuitori), 553 de lei.

Pe țară: în comunele sub 1.000 de locuitori, administrația a costat 2.374 de lei pe locuitor, iar în cele de peste 5.000, 791 de lei. Pentru mai multe detalii accesați https://banicurati.ro/cost-primarii-braila

Citește articolul complet

Administrație

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

• consilierii municipali au aprobat, recent, atribuirea acestei denumiri drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635 • solicitarea a venit din partea societății Leroy Merlin România SRL, dar și a unui cetățean • consilierul municipal SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a precizat că deși Brăila este oraș martir, încă nu are nicio denumire de stradă legată de evenimentele din Decembrie 1989 • primarul Marian Dragomir s-a arătat deschis către această idee și a precizat că va analiza posibilitatea de a redenumi o zonă cu un nume legat de Revoluție

Publicat

în

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

Municipiul Brăila are în nomenclator o nouă stradă. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat atribuirea denumirii ”Strada Munteniei” drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, situat între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635.

Totodată au votat și includerea străzii în nomenclatorul stradal al Municipiului Brăila. Mai mult, consilierii au stabilit și că accesul stradal va fi permis necondiționat tuturor operatorilor serviciilor de utilitate publică, precum și celor specializați pentru situații de urgență.

După cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, acest demers a pornit ca urmare a unei adrese venite din partea societății Leroy Merlin România SRL, care a solicitat atribuirea unei denumiri de arteră și inventarierea în Domeniul  Public al Municipiului Brăila, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ”Schimbare Funcțiune CS2 și M1A și construire Complex Comercial Bricolaj Leroy Merlin; Gospodărire Apa, Împrejmuire și Porți, Drumuri, Alei, Spații Verzi, Organizarea Lucrărilor de Execuție”, aprobat printr-o hotărâre a CLM Brăila din 22 ianuarie 2025, dar și în urma unei cereri transmise de către un cetățean privind necesitatea atribuirii unei denumiri străzii respective.

”Având în vedere modificarea în timp a geometriei imobilelor existente și organizarea urbanistică în această zonă, și că în prezent sunt deținători de imobile cu acces din drumul identificat cu NC 103568, se impune atribuirea unei denumiri de stradă și includerea acesteia în Nomenclatorul Străzilor din Municipiul Brăila. Prin atribuirea de denumire de arteră a drumului de acces, în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și Anexa I cu Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, precum și atribuirea de numere administrative loturilor aferente, acestea vor avea adrese administrative și vor putea fi înscrise fiscal de către deținătorii acestora, precum și faptul că vor putea solicita autorizații de construire și branșamente la rețelele de utilități publice”, se menționează în raportul de specialitate.

Suprafața arterei respective este de 4.341 mp, iar limitele sunt: Municipiul Brăila – Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cu NC 101247 și NC 1635, conform planului de încadrare în zonă, după cum se mai menționează în proiect.

Discuții despre o stradă dedicată Revoluției din 1989

La momentul votului proiectului, președintele SOS România, organizația județului Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit în plen pentru a atrage atenția că municipalitatea ar trebui să stabilească denumirea unei străzi dedicate Revoluției din 1989, având în vedere că Brăila este oraș martir.

”Stimați colegi, atât noi, cât și Comisia de urbanism, ar trebui să fim atenți când apar astfel de situații privind atribuirea unor denumiri de străzi, ținând cont de faptul că aceste denumiri trebuie să reflecte și unele aspecte din istoria Brăilei. Mă refer la istoria recentă. De exemplu, noi nu avem nicio denumire legată de evenimentele din 1989. Am avut aici 43 de morți și 99 de răniți. Vă dați seama, o pierdere importantă! Brăila este oraș martir și totuși nu are o denumire semnificativă pentru o stradă, o alee, un parc, legat de acest eveniment.

Ca să nu mai dau și un alt exemplu, nu știu dacă în Brăila, există vreo stradă legată de Hariclea Darclée, cea mai mare personalitate a Brăilei din secolul XIX. Ar trebui, deci, să fim atenți și să ținem cont de astfel de probleme, de astfel de aspecte, când apar posibilitățile de atribuire a denumirii unei străzi. Mulțumesc!”, a declarat Alexandru.

Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Ulterior, în cadrul ședinței, în timpul numărării voturilor secrete pentru alte proiecte, consilierii au purtat câteva discuții libere.

În acest context, primarul Marian Dragomir a dorit să puncteze că este de acord cu propunerea lui Alexandru și a menționat că o posibilă astfel de denumire ar fi ”Piața Revoluției”, însă nu ar dori ca modificarea numelui vreunei străzi să afecteze locuitorii din zonă sau comercianții, care să fie nevoiți să își schimbe cărțile de identitate, documente oficiale și așa mai departe.

Acesta a transmis totuși că secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan va verifica situația în teren și dacă va fi posibil, se va încerca atribuirea unei astfel de denumiri pentru o arteră din oraș.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧