Cultură
Doctor de capodopere
* absolventă a Liceului de Arte „Hariclea Darclee” şi a Universităţii Naţionale de Arte, Emanuela Laura Enache s-a pregătit cu cei mai mari restauratori din ţară şi a salvat picturi de Grigorescu, Aman, Tonitza, Palady, Th. Sion, Francisc Şirato, Dărăscu, Sava Henţia, de o valoare inestimabilă * numai la „Portretul lui Barbu Catargiu”, de Aman, a muncit aproape 3 ani * expert în restaurare, brăileanca de la Muzeu „a salvat de la moarte” picturile Emiliei Dumitrescu, ale lui Gh. Naum şi Sorin Manolescu, artiştii care au făcut cinste Brăilei * munca neobositului restaurator nu poate fi evaluată; Ema este salvatoarea unor picturi inestimabile – tezaurul naţional rămas de la predecesori
Pe Ema am întâlnit-o în laborator, cu ochii aţintiţi asupra ultimei picturi pe care o restaurează, „Portret Ana Aslan fetiţă” – din anul 1905, o lucrare de mari dimensiuni (120×73 cm). Era înconjurată de culori, de pensule şi bisturie pe care le foloseşte ca un adevărat „doctor al artei” autentice, pentru a salva comori. Aşa ceva vezi, poate, doar în laboratoarele italiene, acolo unde sunt salvate capodoperele Renaşterii.
Fostă elevă a profesorului Mosorescu, Emanuela Laura Enache se poartă cu picturile ca şi cum ar fi făpturi vii, de vreme ce ne spune că, restaurându-le, de fapt, „le salvează de la moarte”. Trei ani a muncit ca să readucă la viaţă uriaşul „Portret al lui Barbu Catargiu”, de Theodor Aman (170×90 cm). În cei 18 ani de activitate la Muzeu, a salvat peste 150 de lucrări de Th. Aman, C. Lecca, -Carol Pop de Szathmary, Sava Henţia, S. S. Stoenescu, C-tin D. Stahi, Petru Livescu – lucrări pe care le puteţi admira în Sala Regele Ferdinand şi Regina Maria de la Muzeul Brăilei „Carol I”. Tot Ema a restaurat lucrări aparţinând pictorilor brăileni Emilia Dumitrescu, Gh. Naum, Sorin Manolescu, dar şi lucrări ale marilor artişti Nicolae Grigorescu, Tonitza, Palady, Th. Sion, Francisc Şirato, Dărăscu, Ştefan Popescu şi Rudolf Schweitzer – Cumpăna – ca să amintim doar câteva nume – fiecare valorând o avere. Munca brăilencei Emanuela Laura Enache nu poate fi evaluată; ea este salvatoarea unor picturi inestimabile – tezaurul naţional rămas de la predecesori.
O viaţă dedicată salvării artei
Absolventă a Facutăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti – specializarea Conservarea şi Restaurarea Operei de Artă (2003), clasa prof. Cornelia Săvescu, a programului de masterat din cadrul Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” – specializarea Conservarea şi Reabilitarea Patrimoniului Construit (2007) şi a stagiului de pregătire de patru ani (2006-2010) în specializarea Restaurare pictură în ulei al Centrului de pregătire profesională organizat de Ministerul Culturii, Emanuela Laura Enache, căreia colegii îi spun simplu „Ema”, este, din anul 2019, expert restaurare pictură ulei. Nu multe muzee din ţară se pot mândri cu un astfel de profesionist! Din 2003 şi până în prezent, Emanuela a restaurat peste 150 de lucrări de pictură realizate pe diferite suporturi şi aflate în expunere permanentă la Muzeul Brăilei „Carol I”, de o importanţă covârşitoare pentru cultura naţională.
S-a pregătit cu cei mai mari profesori şi restauratori din ţară şi a participat la restaurarea frescei de la Biserica Colţea, Bucureşti, a iconostasului de la Mănăstirea Moldoviţa şi a iconostasului de la Biserica Kretzulescu, Bucureşti, în perioada 2000-2003.
„Încă din clasele primare am manifestat un vădit talent la desen, iar lucrările mele erau expuse la panoul şcolii. Am urmat apoi ore de pictură şi desen la Palatul Copiilor şi am câştigat mai multe premii la concursuri locale. Am căutat să dezvolt pasiunea pentru pictură urmând Liceul de Artă „Hariclea Darclee”, la clasa d-lui prof. Gh. Mosorescu, secţia Scenografie. Am vrut apoi să urmez o facultate de psihologie, dar m-am întors curând pe drumul căutărilor mele artistice şi, după o vizită la Universitatea Naţională de Arte, mi-am dorit să merg către Secţia de restaurare – un drum pe care, cu o mare inspiraţie, l-am ales… Am absolvit în anul 2003, am urmat apoi programul de masterat la Univ. de Arhitectură „Ion Mincu” şi, de atunci, am urmat un lung şir de perfecţionări, devenind specialist în restaurare pictură şi expert”, ne-a mărturisit iscusitul restaurator de picturi, care i-a avut ca mentori pe Dan Mohanu, Cornelia Săvescu, Ovidiu Boldura, Ioan Darida şi Dana Postolache – profesori, mari nume româneşti în restaurare.
„Tezaur recuperat şi readus la lumină”
În cei 18 ani de activitate, Emanuela Laura Enache a restaurat zeci de lucrări de artă de o inestimabilă valoare. De departe, cea mai complexă (şi cu un grad de dificultate ridicat) lucrare restaurată de domnia sa a fost „Portretul lui Barbu Catargiu”, de Theodor Aman, din sec. XIX, la care a muncit 3 ani (!). De altfel, pentru Ema, toate lucrările din sec. XIX au reprezentat o provocare, dar şi un „tezaur recuperat şi readus la lumină, spre bucuria iubitorilor de artă”.
„Pe lângă inevitabilele urme ale trecerii timpului, lucrarea lui Aman prezenta urme vizibile ale unei restaurări vechi, deficitare. Înlăturarea vechilor intervenţii a presupus o metodologie pe cât de diferită pe atât de laborioasă… am folosit în restaurare avantajele mesei de dublare (laboratorul nostru a primit în dotare un astfel de aparat). Folosirea aparaturii de înaltă performanţă evidenţiază clar importanţa folosirii acesteia în tehnica de restaurare”, ne-a spus distinsul restaurator.
Potrivit expertului, restaurarea unei picturi e o muncă laborioasă care presupune o serie de etape ce trebuie urmate cu sfinţenie: realizarea documentaţiei preliminare privind starea de conservare a obiectului, stabilirea metodologiei de restaurare, restaurarea propriu-zisă. Timpul necesar restaurării unei picturi nu poate fi estimat; cert este că, potrivit propriilor afirmaţii, Ema restaurează, în medie, câte 10 lucrări pe an, cu un grad mediu de dificultate.
Fără pasiune şi talent, nu poţi practica o astfel de profesie. Satisfacţiile sunt pe măsură, de vreme ce, aşa cum spune Ema, „în urma muncii tale, lucrări valoroase sunt salvate de la moarte şi expuse pentru public pe simezele muzeului”. Zi de zi, brăileanca luptă pentru salvarea picturilor; a pornit de la zero (când a venit la Muzeu, avea doar trusa de restaurare, cu spatulă, bisturiu, pensule şi sondă) şi a ajuns să lucreze cu aparatură de ultimă generaţie. „Masa de dublare”, spre exemplu, care permite reglarea presiunii şi a temperaturii în funcţie de obiectul aflat în lucru – consolidarea uniformă a picturii – se mai găseşte doar la Muzeul Olteniei (Craiova) şi la Muzeul Brukenthal (Sibiu).
„Acum, aici, în laborator, se întâmplă lucruri minunate şi aparatura ne ajută foarte mult”, ne-a spus, entuziasmată, Emanuela Laura Enache. Dar fără munca şi talentul restauratorului de picturi, maşinăriile sunt de prisos.
Iată şi numele ultimelor lucrări restaurate de Ema: „Pasăre”, de Emilia Dumitrescu, ulei pe pânză, anii 90 (care, alături de alte 10 lucrări, va intra în expunere temporară la Galeria „Gh. Naum”, în Noaptea Muzeelor -12 iunie 2021), „Portret Ana Aslan fetiţă”, u. p., 120×73 cm, autor D. Theodorides, 1905, „Cap de bătrân”, de C-tin Stăncescu, sf. sec. XIX, „Femeie în bibliotecă”, sec. XIX.
Putem afirma cu certitudine că, dacă astăzi putem admira lucrări de Aman, de Tonitza şi de Grigorescu la Muzeu, se datorează, în mare măsură, brăilencei Emanuela Laura Enache, expertul restaurator cu mâini de aur.
Cultură
Clădirea-amiral de pe strada Împăratul Traian
Una dintre cele mai masive şi mai frumoase clădiri din Brăila, care domină de peste 100 de ani strada Împăratul Traian, principala cale de acces din centrul oraşului spre Dunăre, și-a recăpătat frumusețea originală, după ce a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, în perioada 2018 -2022. Este vorba despre sediul Flotilei Fluviale ”Mihail Kogălniceanu”, care a beneficiat de o investiție masivă, de peste 20 milioane de lei, una dintre cele mai mari investiții făcute în ultimii ani la Brăila pentru salvarea unui imobil de patrimoniu.
Banii nu au fost daţi nici de autorităţile locale şi nici de vreun investitor privat, ci provin din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Asta în contextul în care clădirea în cauză serveşte drept sediu pentru comandamentul Flotilei Fluviale, pentru o secţie a Spitalului Militar de Urgenţă “Dr. Aristide Serofiti” Galaţi şi pentru Biroul de Informare Recrutare Brăila.
În 2017, Direcţia Domenii şi Infrastructuri, instituţia care are ca obiect de activitate administrarea patrimoniului imobiliar al Armatei, a postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice n.n.) licitaţia pentru contractarea unei firme de construcţii specializate în executarea lucrărilor de reabilitare.
Clădirea fiind înscrisă în Patrimoniul Cultural al României, criteriile de selecţie a constructorului au fost stricte, iar lucrările nici nu au putut începe fără un aviz eliberat de Ministerul Culturii. ”Concivia” SA Brăila este firma care a câștigat licitația și care s-a apucat de treabă în 2018.
Termenul inițial pentru finalizarea lucrării a fost de doi ani, însă operațiunea de reabilitare a unui imobil atât de masiv, cu o arhitectură atât de complexă, s-a dovedit a fi destul de dificilă, astfel că ceremonia de inaugurare a clădirii proaspăt renovate s-a putut ține abia în primăvara anului 2022. Chiar și așa, investiția și-a arătat roadele, iar în prezent clădirea de pe strada Împăratul Traian își arată pe deplin frumusețea specifică începutului de secol XX.
Superbul imobil, aflat pe strada care coboară spre Dunăre, pe partea dreaptă în sensul dinspre Piaţa Traian spre port, a fost construit în perioada 1910 – 1913, într-un “stil eclectic, cu puternice influenţe franceze”, după cum se precizează în cartea “Monumente istorice ale oraşului Brăila”, scrisă de Ioan Munteanu.
Tot din acea lucrare aflăm că, iniţial, a servit ca sediu al Societăţii de Asigurări “Generala”, pe vremea când Brăila era unul dintre cele mai prospere oraşe din România, cunoscut în toată lumea pentru că dădea tonul bursei cerealelor pe mapamond. Arhitectul care a proiectat clădirea a fost Oskar Maugsch, iar construcţia propriu-zisă a fost ridicată de italianul Luigi Segatti, care nu a făcut deloc rabat la materiale de calitate, după cum se poate vedea chiar şi acum, după mai bine de un secol, pe faţada monumentală a imobilului.
În timpul Primului Război Mondial, clădirea a fost transformată în spital, apoi a găzduit sediul Comandamentului de ocupaţie german, denumirea străzii Împăratul Traian devenind, în acea perioadă, Kaiser Trajan Strasse.
După al Doilea Război Mondial, imobilul a fost din nou sediu de comandament, de această dată a ocupantului sovietic. A găzduit apoi, câţiva zeci de ani, Policlinica Teritorială Brăila. Din 1980, a fost cedată Brigăzii Fluviale devenite, din 2015, Flotila Fluvială “Mihail Kogălniceanu”.
“Imobilul are 1.900 metri pătraţi, cu subsol, parter, două etaje şi aproximativ 100 de încăperi. Zidurile sunt placate cu piatră artificială. Cele două corpuri ale clădirii, dispuse pe aliniamentul a două străzi intersectate în unghi ascuţit, sunt legate printr-un volum cilindric decrosat, subliniat de o cupolă. Un accent particular primeşte centrul faţadei principale, prin cele 7 coloane ionice adosate, ce unifică etajele”, mai precizează Ioan Munteanu în lucrarea sa dedicată monumentelor istorice de pe raza Brăilei.
Totuși, trecerea timpului şi lipsa unei renovări făcute cu simţ de răspundere au afectat destul de puternic monumentala faţadă, din care, în urmă cu câțiva ani, înainte de a începe lucrările de reabilitare, începuseră să se desprindă bucăţi mari de tencuială.
Din fericire, grație investiției făcute de Ministerul Apărării, clădirea nu mai reprezintă în prezent un pericol public pentru pietonii ce trec prin zonă ci, din contră, o adevărată mândrie a orașului nostru, o dovadă vizuală a forței economice pe care o avea Brăila în urmă cu mai bine de un secol!
Cultură
„Din paginile cărților, în lumea poveștilor”, la Casa Memorială Fănuș Neagu
• evenimentul va avea loc duminică, 22 noiembrie, ora 13:00, în comuna Grădiștea • copiii grădiștenilor se vor întâlni cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu și vor participa la prezentarea volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”
Muzeul Brăilei „Carol I” – Casa Memorială „Fănuș Neagu” organizează duminică, 22 noiembrie 2026, începând cu ora 13:00, evenimentul cultural-educativ intitulat „Din paginile cărților, în lumea poveștilor”.
Este vorba de întâlnirea literară a copiilor grădiștenilor cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu, chiar la Casa Memorială „Fănuș Neagu”, din localitatea natală a marelui scriitor.
Cu acest prilej, cei prezenți la eveniment vor participa la prezentarea, de către autoare, a volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”. Având drept public țintă copiii de vârstă școlară din comuna Grădiștea, evenimentul de duminică va include lectură interactivă și joc de rol.
Coordonator al activităților: Roxana Serea, muzeograf la Casa Memorială „Fănuș Neagu” – Strada Scriitorului nr. 32, comuna Grădiștea, județul Brăila.





















