Social
Votează Brăila în finala competiției turistice “Destinația anului 2021 în România”!
* până pe 29 august, brăilenii și nu numai pot vota Brăila pe site-ul www.destinatiaanului.ro, iar dacă va câștiga, orașul nostru va primi această titulatură * în această competiție Brăila are și un ambasador, fiind vorba de Nicholas Cațianis Jr., tânărul și talentatul actor al Teatrului “Maria Filotti”
Competiția turistică “Destinația anului 2021 în România” a intrat în linie dreaptă, iar Brăila se află printre finaliste! Până pe 29 august, brăilenii sau oamenii din toată țara care au rămas impresionați de ce au văzut la Brăila îi pot acorda un vot pe site-ul www.destinatiaanului.ro.
Așa cum în faza inițială mulți nu se așteptau ca Brăila să intre în finală, dar prin mobilizarea extraordinară și voturile numeroase s-a reușit acest lucru, și de această dată vă invităm să acordați un nou vot “orașului de la Dunăre”. Fiecare vot contează, mai ales că Brăila se află în competiție cu zone turistice consacrate din România: Banatul Montan, Delta Dunării, Iași, țara Maramureșului și Oradea. Iar conform regulamentului competiției, votul publicului reprezintă jumătate din totalul punctajului.
Deja exploratorii din proiectul “Destinația anului 2021 în România” au vizitat Brăila și au realizat o emisiune dedicată orașului nostru, difuzată pe Prima TV, dar care poate fi vizionată și pe Youtube de cei care poate încă nu au văzut-o.
Cea care a crezut de la început că Brăila poate deveni destinația anului în România este Mihaela Camelia Roșu, ghid turistic local autorizat, avizat de Ministerul Turismului, inițiatoarea turului ghidat “Walk this way Brăila” și profesor de geografie la Liceul Teoretic “Mihail Sebastian”. Aceasta vă îndeamnă din nou să votați Brăila pe site-ul competiției: “Hai cu nominalizarea Brăilei! Să ne facem singuri norocul!”
Tot pentru a promova Brăila drept destinația anului în România,
talentatul și tânărul actor Nicholas Cațianis Jr. de la Teatrul “Maria Filotti” a devenit ambasador al orașului în acest proiect. Acesta a adresat și un îndemn la vot pe pagina sa de Facebook:
“Vă opresc puțin din scroll ca să vă spun o mică poveste despre orașul în care îmi petrec timpul mai mult decât în alte orașe din țară și din lume. Sunt foarte multe lucruri care mă leagă de orașul acesta, atât personal, cât și profesional. M-am îndrăgostit nu doar de teatrul din oraș, ci și de arhitectură, de Dunăre. Nu pot fără apă, adică chiar nu pot și e minunat să mă duc când vreau pe faleză și când ajungeți în oraș vă rog să mergeți! Ce vă rog, fie că sunteți din Brăila, fie că ați trecut pe acolo, fie că v-a impresionat până la lacrimi ce am scris mai sus e să dați un vot aici: https://www.destinatiaanului.ro/tours/braila/”, este mesajul acestuia.
Așadar, votul este deschis până pe 29 august și vă invităm să votăm Brăila și să producem o nouă surpriză!
Și dacă vreți să aflați cum arată Brăila prin ochii exploratorilor din cadrul proiectului “Destinația anului 2021 în România”, iată cum sună descrierea Brăilei de pe site-ul lor:
Brăila, oraș comercial și cosmopolit
Situat la întâlnirea Dunării maritime cu însoritul Bărăgan, Brăila a fost un cunoscut oraș comercial și cosmopolit, cel mai important port de export al grânelor din Țara Românească, fiind în trecut o cetate militară de temut – Ibrail, bine fortificată, inclusiv în subteran prin intermediul hrubelor, rezistând timp de aproape trei secole, câtă vreme orașul a fost sub ocupație otomană.
Bogat și ofertant, orașul Brăila a devenit rapid, pe parcursul sec. XIX și începutul sec. XX, un spațiu efervescent, multietnic și cu vocație europeană. Mari personalități s-au născut aici: Mihail Sebastian, Panait Istrati, talentatul interpret de jazz Johnny Răducanu, purtând faima orașului dunărean mai departe și vorbind lumii întregi despre frumusețea de netăgăduit a Brăilei.
Peste toate s-a așternut represiv comunismul, nereușind însă să șteargă reperele identitare ale orașului. Le descoperim încă pe străduțele pietruite, uitate de vreme, pe vadurile Dunării, în trama radiar concentrică concepută în timpul administrației rusești, sub conducerea lui Pavel Kiseleff, în arhitectura eclectică și bine păstrată a clădirilor vechi și a caselor armatorilor greci, în elementele spectaculoase de decor urban cum ar fi Ceasul baroc – simbol al orașului, în interiorul grandios al Bisericii Grecești sau la coșurile celor mai impozante mori de altădată.
Nava istorică Borcea (1914), cu zbaturi, încă plimbă turiștii nostalgici între Brăila și Galați, ambarcațiunile turistice al Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei așteaptă cuminți la ponton doritorii de mici excursii pe Dunăre sau înspre insulițele, lacurile și privalele din Balta Brăilei, șalupa Chira Chiralina, cea mai nouă navă turistică oferă o opțiune modernă și confortabilă de navigat pe cursul fluviului și de captat imagini panoramice ale orașului port. Sau poate vă încântă o simplă și relaxantă plimbare pe faleza Dunării, dimineața, pentru a putea admira ”Mureșul”, fosta navă de protocol a cuplului Ceaușescu, sau poate doriți pur și simplu să beți o cafea sau să gustați un vin parfumat de la Crama Măcin sau de aiurea, în compania pescărușilor, pe una dintre terasele hotelurilor, cu vedere la bătrânul fluviu sau la Munții Dobrogei.
Iar dacă ești un fotograf pasionat, în căutare de locuri instagramabile, atunci Strada Regală (actualmente Str. M. Eminescu), cu stradelele adiacente, cu arhitectura ”Fin de siecle” și cu umbreluțele ei multicolore (mix de vechi și nou) reprezintă o reală opțiune turistică.
Mai socotiți că Brăila se află atât de aproape de București, pe drumul spre Tulcea și Delta Dunării sau spre complexul tărâm dobrogean și că în curând, toate se vor conecta în mod fericit, când Podul peste Dunăre va fi gata. Toate aceste argumente sau fiecare în parte fac din Brăila o posibilă destinație turistică de citybreak, de petrecere a timpului liber, un spațiu gata de a fi explorat, când alte opțiuni devin prea complicate sau sunt prea departe.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Social
Bani în plus pentru pensionari în decembrie. Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei vor primi, în luna decembrie, bani în plus. Este vorba despre a doua tranșă a ajutorului acordat prin pachetul de solidaritate, sumele fiind cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de valoarea pensiei.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a vorbit și despre posibilitatea majorării pensiilor în anul 2027.
Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Pensionarii cu cele mai mici venituri vor beneficia de cele mai mari sume. Astfel, cei care au o pensie de până la 1.500 de lei vor primi un ajutor de 500 de lei.
Pentru pensionarii care încasează între 1.501 și 2.000 de lei, sprijinul financiar va fi de 400 de lei. În schimb, cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei.
Potrivit ministrului Muncii, aproximativ 2,8 milioane de persoane se încadrează în aceste praguri de venit și vor beneficia de a doua parte a sprijinului acordat pensionarilor cu venituri mici.
Florin Manole a dat asigurări că pensiile vor fi plătite și în perioada următoare, indiferent de schimbările care ar putea apărea la nivelul Guvernului.
Pensiile ar putea crește cu 7,3% în 2027
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre o posibilă majorare a pensiilor de aproximativ 7,3% în anul 2027.
Potrivit acestuia, procentul nu reprezintă o estimare personală, ci rezultă din indicatorii macroeconomici care sunt luați în calcul potrivit legislației pentru stabilirea indexării pensiilor.
Decizia finală va depinde însă și de discuțiile privind bugetul de stat și de posibilitățile financiare ale României. Ministrul a subliniat că inflația pune o presiune importantă asupra pensionarilor, în special asupra celor cu venituri mici.
Indexarea ar urma să se aplice părții contributive a pensiei, fiind păstrat principiul potrivit căruia cuantumul pensiei este legat de contribuțiile plătite de fiecare persoană de-a lungul perioadei de activitate.
Se discută și despre prelungirea ajutorului pentru energie
Florin Manole a mai declarat că va propune prelungirea sprijinului acordat gospodăriilor vulnerabile pentru plata energiei și în lunile de iarnă, după expirarea actualei scheme.
În prezent, ajutorul este de 50 de lei pe lună pentru fiecare gospodărie eligibilă, iar peste 700.000 de gospodării beneficiază de această formă de sprijin.
Ministrul Muncii a precizat că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de sprijinire a persoanelor vulnerabile și limitele impuse de bugetul de stat.
CELE MAI CITITE
