Adaugă ca sursă preferată în Google

• pregătirile pentru marea aniversare a oraşului de anul viitor se află deocamdată în stadiul de consultări interinstituţionale • nici proiectele deja votate în CLM, cum ar fi ridicarea unei statui a domnitorului Vlaicu Vodă, cel care a menţionat prima dată oficial numele oraşului, nu s-au mişcat deloc • ideile alternative, pentru punerea în valoare a unor legende locale, gen Terente sau Tanti Elvira, ce ar putea fi conectate cu anumite clădiri care încă mai există fizic, nu sunt văzute cu ochi buni de conducerea Primăriei
 
Brăila împlineşte, anul viitor, 650 de ani de la prima atestare documentară, iar momentul festiv ar trebui să fie marcat de autorităţi cu ceremonii, evenimente şi inaugurări de obiective cu mult peste nivelul celor cu care ne-am obişnuit în ultimii ani, gen Zilele Brăilei sau Festivalul Florilor. Deocamdată, însă, deşi peste nici două luni intrăm deja în anul aniversar 2018, nu prea există o strategie bine definită şi pusă la punct. Proiectele avute în vedere se află într-un stadiu incipient de organizare, după cum spune chiar primarul Marian Dragomir. “Direcţiile de specialitate din cadrul Primăriei s-au întâlnit şi au avut discuţii pe această temă. S-au conturat câteva proiecte, însă înainte de a le definitiva trebuie să avem o întâlnire de lucru şi cu reprezentanţii Consiliului Judeţean, să vedem ce propuneri sunt şi din partea lor şi să le adunăm într-o activitate comună. Bineînţeles, o să ne consultăm şi cu personalităţi culturale precum Ioan Munteanu, care a scris cărţi despre istoria oraşului, sau profesorul Ionel Alexandru. Invităm, de asemenea, organizaţiile civice să îşi spună punctul de vedere”, ne-a declarat primarul Dragomir. Acesta a evitat să dea detalii despre proiectele conturate deja, promiţând totuşi că, la momentul când vor fi făcute publice, îi vor surprinde plăcut pe brăileni.
Rămâne de văzut cât de bine se vor organiza autorităţile pentru momentele festive de anul viitor, dat fiind timpul scurt avut la dispoziţie. Ce-i drept, există proiecte vechi de câţiva ani, pentru care a existat inclusiv un buget votat în Consiliul Local Municipal, dar care nu au fost puse în practică nici până la ora actuală. Este vorba, de exemplu, de amplasarea unei statui a domnitorului Vlaicu Vodă în centrul scuarului din Bariera Călăraşilor. Ideea i-a aparţinut profesorului de istorie Ionel Alexandru, fost consilier local. Acesta a venit cu propunerea din timp, pentru ca proiectul să poată fi realizat până în 2018. Astfel, în 2015, consilierii locali au achiesat la ideea lui Ionel Alexandru şi au votat în consiliul local un buget de 100.000 lei (un miliard de lei vechi n.n.) pentru demararea proiectului – obţinerea avizelor, angajarea unui sculptor etc. Un an mai târziu, adică în primăvara lui 2016, cu doar câteva luni înainte de alegerile locale, CLM a mai votat un proiect prin care stabilea că viitoarea statuie, înaltă de circa 4 – 5 metri, va fi amplasată în Bariera Călăraşilor. Statuia din bronz masiv, aşezată pe un postament impunător, l-ar fi înfăţişat pe domnitorul Vlaicu – Vladislav Vodă, cel considerat ctitorul Brăilei, deoarece a semnat şi parafat primul document oficial în care apare numele Brăilei. Este vorba despre un tratat comercial încheiat cu negustorii braşoveni, cărora li s-a acordat scutire de vamă pentru mărfurile cu care treceau prin Brăila. “Per viam Braylam” se menţionează în documentul datat 20 ianuarie 1368 şi considerat în prezent certificatul de naştere al Brăilei.
Mai mulţi consilieri din fosta legislatură s-au alăturat ideii lui Alexandru, astfel că proiectul de hotărâre privind amplasarea statuii lui Vlaicu Vodă în inelul din mijlocul intersecţiei Barierei Călăraşilor a fost iniţiat de un grup mai mare, din care au făcut parte şi aleşii locali Tudorel Arbunea, Sorin Boşneag, Alexandru Dănăilă, Simona Drăghincescu, Silviu Mangiurea, Daniel Negoiţă şi Cristian Pricop. Pe lista iniţiatorilor a fost trecut şi primarul Aurel Simionescu. “Nu se cuvenea ca, peste doi ani, când se va inaugura statuia, să nu figureze şi actualul primar printre cei ce au venit cu iniţiativa”, ne spunea, în primăvara anului 2016, Ionel Alexandru, bucuros că ideea lui a fost îmbrăţişată de atâţia colegi şi că proiectul de hotărâre privind locul de amplasare a statuii a trecut fără probleme prin CLM.
După cum se ştie, Ionel Alexandru nu a mai candidat la funcţia de consilier local, iar în prezent îşi desfăşoară activitatea de profesor fără a mai avea legături cu mediul politic. Ieşirea lui din scenă nu a fost, însă, de bun augur pentru proiectul referitor la statuia lui Vlaicu Vodă. Practic, nu s-a mai făcut nimic concret pentru punerea lui în practică, iar şansele ca statuia să fie pusă pe poziţie în anul festiv 2018 sunt nule. Primarul Marian Dragomir spune că de vină pentru îngheţarea acestui proiect ar fi fostul arhitect şef al municipiului, Marian Ion, care nu ar fi demarat procedurile necesare. Totuşi, edilul-şef dă asigurări că, dat fiind că a fost aprobată deja în CLM, statuia va fi realizată. Când anume se va întâmpla asta, nu se ştie…
 
Cum ar putea fi exploatate legendele despre Terente sau Tanti Elvira
Ionel Alexandru nu a renunţat nici până la ora actuală la proiectul lui de suflet, astfel că vizitează periodic birourile Primăriei pentru a vedea în ce stadiu se mai află lucrurile. Deocamdată, rămâne cu dezamăgirea că nu s-a făcut niciun pas concret pentru punerea lui în practică. “Dacă s-ar fi vrut, se putea face fără probleme…”, spune profesorul de istorie, care nu îşi pierde speranţa că statuia lui Vlaicu Vodă va ajunge, totuşi, acolo unde i s-a stabilit locul.
Dedicat trup şi suflet marii sărbători a Brăilei de anul viitor, profesorul Alexandru spune că autorităţile au la îndemână numeroase posibilităţi pentru a scoate în evidenţă istoria oraşului, cu bune şi cu rele. Astfel, Ionel Alexandru pledează chiar şi pentru remarcarea unor personaje care au dat o pată de culoare oraşului nostru, introducându-l în folclorul urban naţional. “Brăila se poate mândri cu mari personalităţi, cu scriitori de talia lui Panait Istrati, cu savanţi de renumele Anei Aslan sau cu artişti ce au strălucit la nivel internaţional, precum Hariclea Darclee. Pe lângă aceste figuri de referinţă ale culturii locale, există şi personaje mai pitoreşti care au făcut Brăila cunoscută la nivel naţional şi chiar internaţional şi care, puse inteligent în valoare, ar putea impulsiona turismul local”, ne-a declarat profesorul Alexandru.
Bun cunoscător al legendelor despre banditul Terente, despre care a scris, de altfel, şi o carte, Ionel Alexandru ne-a arătat o clădire din cartierul Pisc ce ar putea fi exploatată din punct de vedere turistic, datorită legăturii avute, la un moment dat, cu cunoscutul personaj. Este vorba despre un fost sediu de Poliţie unde, în anii ’20 ai secolului trecut, ar fi fost anchetat Terente. “Istoria lui Terente, ca personaj legendar al Brăilei, are două etape. În prima etapă, din anii 1923 – 1924, Terente începuse să se facă cunoscut la nivel local prin diverse fapte ilegale. În această perioadă, el a ajuns în sediul Poliţiei din Pisc, în cadrul unor anchete începute de oamenii legii. Ulterior, acest personaj a devenit cunoscut la nivel naţional, cu un aport decisiv al presei acelor vremuri, care a exagerat mult cu ştirile despre violurile, furturile şi tâlhăriile săvârşite de el în Balta Brăilei. Câţiva ani a fost plecat din ţară, fiind fugit prin Bulgaria, iar când a revenit, în 1927, a început a doua etapă a «carierei» lui de nelegiuit, care avea să culmineze cu momentul când a fost prins şi împuşcat”, ne-a povestit profesorul de istorie.
Ionel Alexandru este convins că la fel cum în alte ţări se exploatează din punct de vedere turistic toate legendele locale, la fel ar putea profita şi autorităţile brăilene de faima lui Terente, restaurând fostul sediu al Poliţiei din cartierul Pisc şi înfiinţând acolo un punct de informare unde să poată fi duşi turiştii sosiţi în oraşul nostru.
La ora actuală, clădirea unde a funcţionat pe vremuri postul de poliţie este abandonată şi se află într-un stadiu avansat de degradare. Potrivit lui Ionel Alexandru, casa aparţine în prezent Primăriei Brăila, care ar putea să aloce bani pentru reabilitarea ei. Întrebat dacă ar fi dispus să iniţieze un proiect în acest sens, primarul Marian Dragomir s-a arătat destul de sceptic în privinţa promovării unor personaje de genul lui Terente. “Avem personalităţi şi lucruri mai frumoase de scos în evidenţă…”, ne-a spus edilul-şef. Cât priveşte clădirea în cauză, Dragomir ne-a informat că, din cunoştinţele sale, aceasta ar fi fost revendicată de comunitatea lipovenească.
Un alt personaj de legendă cu potenţial de exploatare turistică ar fi, în opinia lui Ionel Alexandru, cunoscuta matroană Tanti Elvira. Profesorul Alexandru susţine că încă mai există clădirea unde a funcţionat casa de toleranţă condusă de aceasta. Imobilul se află în centrul vechi, la intersecţia străzii Pietrei cu strada Neagră, iar în prezent adăposteşte mai multe apartamente sociale. “Şi această clădire aparţine Primăriei Brăila, care ar putea să o închirieze unui investitor privat, ca să facă un cabaret sau ceva de genul acesta. Ca element de culoare locală, ar putea fi o afacere de succes, cu potenţial turistic”, este de părere Ionel Alexandru.