Adaugă ca sursă preferată în Google

• Iulian Constantin Dobrotă, agent şef principal la Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IPJ, a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu suspendare condiţionată, pentru ucidere din culpă • în decembrie 2013, Dobrotă l-a împuşcat mortal pe colegul de birou Adrian Cireaşă, tată a doi copii, în timp ce se aflau la vânătoare de mistreţi, în Pădurea Bâlhac – Fondul de Vânătoare Corbu Vechi • la “vânătoarea blestemată” au participat 24 de membri AJVPS din judeţele Brăila şi Vrancea • condamnarea lui Dobrotă nu este definitivă
 
La aproape patru ani de la tragedia de la Corbu Vechi care a îndoliat o familie şi a lăsat două fetiţe fără tată, magistraţii Judecătoriei Brăila l-au condamnat pe Iulian Constantin Dobrotă, 37 de ani, agent şef principal la Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, la o pedeapsă de 3 ani de închisoare, cu suspendare condiţionată, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă (termen de încercare de 5 ani).
Sentinţa nu este definitivă, pentru că Dobrotă a declarat apel, iar procesul se va relua la Curtea de Apel Galaţi, în luna septembrie. În septembrie se va judeca şi latura civilă a cauzei: familia poliţistului ucis la vânătoare de mistreţi solicită despăgubiri de 150.000 lei.
Potrivit dosarului penal instrumentat de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, Fănel Mihalcea, la sfârşitul lunii decembrie 2013, poliţistul Iulian Dobrotă l-a împuşcat accidental pe colegul său Adrian Costel Cireaşă, “urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul activităţii de vânător”. Tragedia s-a petrecut în Pădurea Bâlhac – Fondul de Vânătoare Corbu Vechi, în apropiere de Mănăstirea Măxineni.
 
Vânătoare cu poliţişti din Brăila şi Vrancea
Potrivit dosarului penal instrumentat de procurorul Mihalcea, în dimineaţa zilei de 28 decembrie 2013, când s-a consumat tragedia, 24 de vânători din judeţele Brăila şi Vrancea, împreună cu Gheorghe David, paznicul Fondului de Vânătoare nr. 17 Corbu Vechi (Pădurea Bâlhac) au participat la vânătoarea de mistreţi autorizată de AJVPS Brăila. Vânătorii aveau permise de vânătoare, autorizaţie emisă de gestionarul fondului de vânătoare, permise de armă tip B şi asigurare obligatorie împotriva accidentelor. Instruirea vânătorilor şi aşezarea în stand (posturi de tragere) s-a făcut de către paznicul Fondului de Vânătoare Corbu Vechi, Gheorghe David.
Printre altele, David le-a spus participanţilor că, potrivit legii, în situaţia amplasării standurilor pe o singură linie, “se interzice declanşarea focului sub un unghi mai mic de 45 de grade faţă de linia vânătorilor, tirul fiind permis în faţa şi în spatele liniei trăgătorilor” şi că, în situaţia amplasării standurilor în linie pe o distanţă mai mică de 200 metri, cu unul sau două flancuri, declanşarea focului de către vânătorii aflaţi pe flancuri este permisă numai în spatele liniei flancului, cu respectarea unghiului minim de tragere de 45 de grade.
Amplasarea vânătorilor s-a făcut într-un stand în forma literei L, pe un drum forestier, ambele laturi ale literei L fiind în linie dreaptă. Potrivit anchetatorilor, drumul forestier era flancat de parcele de pădure, iar între vânători exista o distanţă de 40 – 50 metri, aceştia având posibilitatea să-şi observe vecinii din dreapta şi din stânga.
Al treilea poziţionat pe drumul forestier din zona laturii mari a literei L a fost poliţistul Laurenţiu Mihai Cojocaru, de la Biroul Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase – IPJ, locurile patru şi cinci fiind ocupate de colegii săi de birou, Adrian Costel Cireaşă (cel care avea să fie ucis) şi Iulian Constantin Dobrotă. Printre participanţi s-au aflat, se pare, şi alţi poliţişti din judeţele Brăila şi Vrancea, de la AEST, iar ultimul poziţionat pe latura mică a literei L a fost paznicul de vânătoare Gheorghe David, care supraveghea întreaga zonă.
Vânătorii au fost aşezaţi cu faţa către pădurea de unde urma să vină mistreţii stârniţi de gonaci şi cu spatele la drumul forestier. “Vânătorii aveau voie să tragă cu arma în vânat după ce-l identificau, privindu-l în pădurea din faţă şi el îi depăşea, traversând dumul şi intrând în pădurea din spate, unde, prin întoarcere, aveau voie să tragă, cu respectarea acelui unghi de tragere care nu trebuia să fie mai mic de 45 de grade faţă de linia de vânători. Dacă s-ar fi tras din faţă, adică de unde venea vânatul, exista riscul împuşcării vreunui câine sau vreunui gonaci”, preciza procurorul de caz la finalizarea anchetei.
 
Tragedie la Corbu Vechi
Dispoziţiile date de paznicul de vânătoare au fost respectate de participanţii la vânătoare, care s-au aşezat cu faţa către pădurea din faţă, la limita dintre aceasta şi drumul forestier, având drumul în spate. Trei vânători, însă, au ignorat dispoziţiile date de Gheorghe David, preciza prim-procurorul adjunct al PT Brăila, anul trecut, la sesizarea instanţei: “Lucrătorii de poliţie participanţi la vânătoare, inculpatul Dobrotă Iulian Constantin, victima Cireaşă Adrian Costel (care îi era prieten de familie) şi Cojocaru Laurenţiu Mihai nu au dat ascultare îndrumărilor paznicului de vânătoare şi s-au postat la limita dintre pădurea din spate şi drum (intrând circa un metru în acesta), având drumul în faţă. În standul de vânătoare, lângă inculpat, s-a postat şi fratele acestuia, Dobrotă Marian, care nu era vânător, nu a avut armă asupra sa şi care venise să privească”.
Gheorghe David a fost cel care a dat startul pentru începerea vânătorii. La un moment dat, s-au auzit strigătele gonacilor şi vânătorilor care-i însoţeau şi lătratul câinilor de vânătoare. S-au auzit apoi mai multe focuri de armă, semn că mistreţii îşi făcuseră simţită prezenţa.
Prin dreptul poliţistului Laurenţiu Cojocaru trecuseră deja gonacii dar nici urmă de mistreţ, astfel că acesta şi-a aprins o ţigară şi a privit în stânga, către Cireaşă şi Dobrotă. În acel moment, precizează acuzarea, l-a văzut pe Dobrotă pe linia pădurii. Ieşise un metru în faţă, pe drum, şi-i făcuse semn cu mâna lui Cireaşă, că se auzea zgomot de mistreţ venind din faţă. După aceea, s-a retras în poziţia iniţială. Victima a dat din cap, semn că a înţeles. Era ora 9:30. În momentele imediat următoare, Cojocaru l-a văzut pe Cireaşă ieşind circa un metru din locul iniţial, către mijlocul drumului şi ridicând arma în poziţia de tragere din faţă, stând pe vine. Imediat, martorul a sesizat un foc de armă tras către mistreţul care-a ţâşnit din pădurea din faţă, printre Cireaşă şi Dobrotă. Porcul a dispărut în pădurea din spate, iar în acel moment Cireaşă a căzut la pământ, pe partea dreaptă.
Potrivit anchetatorilor, Cojocaru a crezut iniţial că victima se lăsase la pământ ca să se ferească de focul tras de Dobrotă. După două secunde, însă, l-a văzut pe Dobrotă venind din post, cu arma în mână şi exclamând: “Ce-am făcut, ce-am făcut…!”. Atunci l-a întrebat, îngrozit: “Ce-ai făcut, l-ai omorât?!”
 
Anchetă de proporţii în cazul morţii poliţistului Cireaşă
Au urmat momente dramatice. Cojocaru s-a apropiat de colegul său, Cireaşă, care zăcea nemişcat în drum, şi a văzut că fusese împuşcat în zona feţei, sub ochiul stâng. Mai mulţi martori oculari au declarat că l-au văzut pe Dobrotă plângând, la câţiva metri distanţă.
Potrivit procurorului de caz, accidentul a fost observat şi de fratele inculpatului, Marian, care l-a văzut pe acesta trăgând înspre porc, din picioare, şi pe Cireaşă prăbuşindu-se la pământ. Marian Dobrotă a declarat că fratele său a început să strige: “Adi, Adi!”, a fugit către victimă, lăsând puşca pe pământ, iar când l-a văzut mort, a strigat: “Adi, ţi-am făcut semn să te retragi!” Alţi martori au perceput momentul tragediei şi l-au auzit pe Iulian Dobrotă strigând: “Aoleu, ce-am făcut!”.
După ce Adrian Cireaşă a fost împuşcat mortal, a fost alertat paznicul Gheorghe David, iar vânătoarea a fost oprită. Au fost sesizată conducerea IPJ şi a Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, precum şi medicul legist, iar la faţa locului s-a prezentat un echipaj SAJ care a constatat decesul.
Potrivit Serviciului de Medicină Legală Judeţean Brăila, moartea poliţistului brăilean a fost violentă şi s-a datorat “dilacerării cerebrale de la nivelul trunchiului cerebral şi cerebelului, consecutiv unei plăgi prin împuşcare”. Pe 18 august 2015, Institutul de Medicină Legală Iaşi a finalizat expertiza medico-legală efectuată în cazul morţii poliţistului brăilean, fără a putea însă preciza cu exactitate unghiul şi distanţa de tragere.
Pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs tragedia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila a dispus efectuarea unei expertize criminalistice de către Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR. Potrivit acestuia, poziţia probabilă a trăgătorului a fost în faţa victimei, în stânga acesteia. O nouă expertiză a fost finalizată pe 25 mai 2016, de Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică – Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti. Concluzia a fost aceea că trăgătorul s-a aflat într-un loc aflat în faţa victimei, fără a putea stabili dacă proiectilul care a străpuns capul victimei a fost consecinţa unui ricoşeu, aşa cum a afirmat, în mod constant, inculpatul. Potrivit specialiştilor, “în situaţia unui ricoşeu, acest proiectil se deforma sau se fragmenta (…) şi la impactul cu maxilarul superior al victimei ar fi produs un orificiu semnificativ mai mic, cu o formă neregulată”. S-a stabilit, totodată, că tubul de cartuş găsit la locul faptei nu a fost tras cu arma inculpatului, în condiţiile în care prima expertiză preciza că tubul de cartuş a fost “probabil” tras cu arma inculpatului. Demn de remarcat este faptul că, la locul faptei, nu a mai fost găsit un alt tub de cartuş care să se potrivească cu arma Petro Beretta, model ES 10012 GA, mânuită de poliţistul Iulian Dobrotă.
În opinia procurorului de caz, “ansamblul probator administrat în cauză pune în evidenţă, fără putere de tăgadă, faptul că proiectilul ucigaş a plecat din arma inculpatului”. Pe parcursul anchetei penale, Iulian Dobrotă a afirmat că moartea colegului său s-ar fi datorat faptului că acesta ar fi ieşit 1-2 metri către mijlocul drumului. Totodată, a mai spus acesta, Cireaşă ar fi fost ucis ca urmare a ricoşeului glonţului din pământul îngheţat, din vreun copac ori din corpul porcului în care s-a tras.
Potrivit procurorului de caz, Iulian Dobrotă nu a respectat unghiul de tragere care trebuia să fie mai mare de 45 de grade faţă de linia de trăgători. De asemenea, “prin încălcarea normelor legale care guvernează desfăşurarea unei vânători, inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale (în speţă moartea victimei) dar nu a acceptat producerea lui, crezând, fără temei, că nu se va produce. Culpa inculpatului este cu atât mai evidentă cu cât în cadrul atribuţiunilor sale de serviciu intră cu preponderenţă prevenirea şi sancţionarea faptelor care încalcă dispoziţiile legale privind regimul armelor şi muniţiilor, precum şi a organizării şi desfăşurării vânătorilor (…)”, a mai precizat prim-procurorul adjunct Fănel Mihalcea la finalizarea anchetei în dosarul “Dobrotă”.