Adaugă ca sursă preferată în Google

• Narcisa Bădin susţine că, la câteva luni după ce şi-a vaccinat copilul cu BCG, au început să apară reacţiile adverse, având confirmarea medicilor în acest sens • băieţelului i-au apărut ganglioni, fiind internat de două ori la Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila, diagnosticul fiind “primoinfecţie TBC postvaccinală” • deşi metodologia îi obligă pe medici să raporteze la Direcţia de Sănătate Publică reacţiile adverse ale vaccinurilor, lucrul acesta nu s-a întâmplat în cazul Narcisei Bădin • de cealaltă parte a baricadei însă, sunt mii de părinţi care şi-au vaccinat copiii potrivit Schemei Naţionale de Vaccinare, iar la cei mici nu s-a manifestat nicio reacţie adversă • medicii recomandă imunizarea copiilor, susţinând că este singurul antidot împotriva bolilor grave precum tetanosul, poliomielita, difteria, rujeola
 
În plin scandal public pe tema vaccinării şi în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii pregăteşte o lege prin care să-i oblige pe părinţi să-şi imunizeze copiii, o mămică din Brăila susţine că băieţelul ei s-a îmbolnăvit după ce i-a fost administrată o doză BCG (vaccin antituberculos -n.r.). Aceasta ne-a povestit că a trăit un adevărat coşmar în ultimii ani şi nu mai vrea să audă de vaccinuri, fiind dispusă să plătească “n” amenzi, dacă legea pregătită de minister, care prevede, printre altele, şi amendarea părinţilor care refuză vaccinarea, va fi promulgată. Narcisa Bădin, căci acesta este numele mămicii, şi-a imunizat copilul în anul 2013, cu o doză de BCG (vaccin antituberculos -n.r.), la aproape două luni după ce l-a născut. Deşi acest vaccin este administrat copilului încă din primele zile de la naştere, în perioada în care mămica l-a adus pe lume pe băieţel, stocul era pe zero. Ulterior, a fost chemată la maternitate pentru imunizare. Efectele adverse nu au fost vizibile imediat, ci câteva luni mai târziu: copilul s-a umplut de ganglioni. Au urmat internări, fel şi fel de investigaţii medicale, tratamente, nopţi nedormite şi stres. În prezent, starea băieţelului s-a ameliorat.
Documentele medicale, pe care Narcisa Bădin ni le-a prezentat, confirmă faptul că băieţelul său a avut de suferit de pe urma vaccinării cu BCG, diagnosticul fiind “primoinfecţie TBC postvaccinale”. Ciudat este însă faptul că medicii care identifică aceste reacţii adverse ale vaccinurilor ar trebui să raporteze imediat la direcţiile de sănătate publică, ori la DSP Brăila acest caz este necunoscut, deşi primul diagnostic de reacţie postvaccinală a fost stabilit în 2014. 
 
Lungul drum spre diagnosticare
“În perioada în care l-am născut, în 2013, era exact acea perioadă de pauză între cele două loturi de vaccinuri, BCG, aduse din Danemarca. Din ce am înţeles, primul lot a fost mult mai grav, chiar am luat legătura cu părinţi ai căror copii au fost vaccinaţi din primul lot.  Noi am prins lotul 2, care a fost mai «drăguţ», în sensul că reacţiile adverse nu au fost foarte puternice sau foarte grave comparativ cu alţi copii. L-am vaccinat pe băieţel la vârsta de 2 luni. Reacţia asta la BCG se manifestă la câteva luni. Cel puţin la noi aşa a fost. La vârsta de 11 luni, băieţelului i s-au inflamat ganglionii limfatici. Erau practic ca nişte struguri în ambele părţi”, şi-a început Narcisa Bădin povestea. Numai că acesta era doar începutul a ceea ce avea să trăiască în următorii ani.
Câteva săptămâni mai târziu, aceasta a mai observat un ganglion la subraţul stâng, de mărimea unui ou de porumbel, după cum l-a descris mămica. Au început drumurile la spital, cerând opinii de la cât mai mulţi medici, pentru că nimeni nu o lămurea. “Am fost la medici, am fost peste tot. Toţi medicii îmi spuneau să stau liniştită că se vor retrage. Am ajuns să fac până şi markerii tumorali, să văd dacă are vreo tumoră. I-am descoperit şi ganglioni occipitali. La 2 luni l-am vaccinat, la 3 luni l-am internat cu infecţie urinară. Apoi au început otite, stomatite, răceli, în fiecare lună eram la spital. M-am dus să-i fac IDR-ul (intradermoreacţia -n.r.) la tuberculină  şi, într-adevăr, i-a ieşit pozitiv (testul iese pozitiv dacă persoana testată a intrat în contact cu bacteria care provoacă TBC – n.r.). Între prima internare şi a doua internare, a fost una în august şi una în decembrie, băiatul a făcut o convulsie febrilă. Febra nu era mare, dar a făcut convulsie. De atunci, de la vaccin şi până la convulsie, copilul meu dormea 5-6 ore în 24 de ore, acumulat. A fost un calvar!”, ne-a mai spus Narcisa. Aceasta a fost internată cu copilul la Spitalul de Pneumoftiziologie din municipiu, prima dată în luna august, iar diagnosticul la internare a fost de “limfadenită axilară stângă, probabil TBC”, iar la externare a rămas doar “limfadenita axilară stângă”, potrivit documentelor medicale puse la dispoziţie de către mămică.
“S-a reglat cu somnul după această convulsie. Mi-a dat tratament de la TBC (Spitalul de Pneumoftiziologie -n.r.) pentru 6 luni, dar nu l-am urmat decât o lună şi jumătate pentru că nu mai avea poftă de mâncare, stagna în greutate. Nu mai spun că de când i-am făcut vaccinul, a avut diaree cronică până la 1 an şi 6 luni. Tot ce mânca, elimina exact cum a fost mestecat. În jumătate de oră avea scaun”. şi-a continuat povestea mămica. A urmat o a doua internare, în luna decembrie 2014, la acelaşi spital, numai diagnosticul a fost diferit. De această dată, medicul care a decis internarea copilului a admis că este vorba despre o reacţie adversă a vaccinului BCG. Diagnosticul la internare a fost “primoinfecţie TBC postvaccinală”, iar la externare “limfadenită laterocervicală TB postvaccinală în regresie”. “După  cea de-a doua internare, am mers pe tratament naturist. De atunci, copilul meu are scaune normale. Am urmat un tratament naturist pentru detoxifierea organismului, am scăpat şi de acel ganglion de la subraţ. Şi încet, încet se retrag şi ceilalţi”, a încheiat Narcisa Bădin.
 
Cazul nu a fost raportat la Direcţia de Sănătate Publică Brăila
Deşi medicii care întâlnesc efecte adverse ale vaccinurilor trebuie să raporteze imediat cazurile la direcţiile de sănătate publică, acest lucru nu s-a întâmplat în cazul Narcisei Bădin. Doctorul de la Spitalul de Pneumoftiziologie care a internat băieţelul a doua oară şi a stabilit diagnosticul de reacţie postvaccinală nu a înştiinţat DSP Brăila. “Aceste reacţii adverse trebuie raportate de medici. E o metodologie pe care medicul sigur o ştia. N-avem raportarea respectivă de care spuneţi. La DSP nu există niciun caz raportat, în niciun an!”, ne-au transmis cei de la DSP Brăila.
Acest caz pare similar cu un altul făcut public de site-ul Gândul.info, după dezbaterea din luna mai pe tema adoptării legii prin care Ministerul Sănătăţii vrea să-i oblige pe părinţi să-şi imunizeze copiii. “Jucăm ruleta rusească cu copiii noştri? Nu suntem nici nebuni, nici plecaţi pe câmpiile ţării. Avem copii afectaţi de vaccinuri şi nu vreţi să raportaţi nicăieri acest lucru. Copilul meu nu mai vorbeşte de la ultimul vaccin. Are şapte ani şi nu poate comunica. La spital, ni s-a comunicat verbal că este vorba despre reacţie postvaccinală şi nu a fost raportată nicăieri”, este declaraţia surprinsă de reporterii Gândul.info, în cadrul dezbaterii publice.
Aceeaşi lege prevede, printre altele, amendarea părinţilor care nu-şi vaccinează copii. “Vor să dea lege să ne oblige să ne vaccinăm copiii. Sunt dispusă să plătesc amenzi. Nu o să-mi vaccinez copilul, pentru că ştiu prin câte am trecut. Am mai primit un tratament pentru imunitate, «Broncho-vaxom». Am descoperit că este, de fapt, tot vaccin pe cale orală. Este imunostimulator. Face parte din grupa de vaccinuri. Eu sunt atentă la tot ce bagă în gură, urmăresc reacţiile adverse. În momentul în care a luat prima doză de «Broncho-vaxom», am observat reacţii adverse. E a doua oară când vaccinul voia să-şi facă de cap”, a mai precizat Narcisa Bădin.
De precizat că legea privind organizarea şi finanţarea activităţii de vaccinare a populaţiei în România a fost supusă dezbaterii publice în luna mai, urmând să ajungă în Parlament, tot spre dezbatere. Numai că în cadrul discuţiei publice, s-au creat dispute aprinse între instituţii şi persoanele care sunt împotriva vaccinării, iar de atunci nu s-a mai auzit nimic despre această lege. Draftul este disponibil pe site-ul Ministerului Sănătăţii.
 
«Mi-am vaccinat ambii copii. Niciun efect advers!»
La polul opus, se află însă mii de părinţi care susţin vaccinarea. Dintre aceştia,  o altă mămică din Brăila, Oana Başturea, a ţinut să-şi exprime public părerea. Ea susţine că şi-a vaccinat ambii copii conform schemei naţionale şi nu a întâmpinat niciun efect advers, în afară de o febră uşoară. “Fata, care are 3 ani şi o lună, a fost vaccinată conform schemei de vaccinare la naştere cu vaccin contra hepatitei B, iar la externarea din maternitate, a fost vaccinată cu BCG, urmând vaccinurile hexacima de la 2, 4, 6 luni, aşa cum era schema atunci. Apoi a urmat vaccinul de 12 luni, ROR. În urma acestora, nu a avut nicio reacţie adversă. Băiatul, în vârstă de 1 an şi 2 luni, a urmat aceeaşi schemă de vaccinare ca şi sora lui, doar că între timp s-a schimbat schema şi vaccinul de 6 luni a fost mutat la 11 luni. Menţionez că atunci când am fost la vaccinare la 11 luni, acesta a primit pe lângă vaccinul hexacima şi o doză suplimentară de ROR, din cauza epidemiei de rujeolă, apoi la 12 luni şi 2 săptămâni a primit doza normală de ROR din schema de vaccinare. În urma acestor vaccinuri, nu a apărut niciun efect advers. Starea lor de spirit a fost aceeaşi ca întotdeauna”, a declarat Oana.
 
Epidemie de rujeolă. Cazuri confirmate şi la Brăila
Ministerul Sănătăţii a declarat că România se află în plină epidemie de rujeolă, care afectează în principal copiii sub vârsta de 15 ani. Numărul cazurilor confirmate este de 7.233, din care 30 de decese. “Al 31-lea deces posibil din cauza rujeolei se află în curs de confirmare sau infirmare. S-au înregistrat cazuri de rujeolă în 41 de judeţe”, potrivit unei informări a Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. Epidemia a început să-şi facă simţită prezenţa şi la Brăila. Avem deja 9 cazuri confirmate la secţia Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, iar alţi 7 copii sunt suspecţi că ar avea această boală. La acestea, se mai adaugă alte 3 cazuri confirmate şi tratate de la secţia Pediatrie, potrivit purtătorului de cuvânt al SJU, dr. Alina Neacşu. Din fericire, nu s-a înregistrat niciun deces şi nici nu a fost necesar transportul la unul din spitalele bucureştene.
La nivel naţional, situaţia e gravă în rândul copiilor cu vârsta între 1 şi 4 ani, unde au fost confirmate 2.536 de cazuri de rujeolă, urmaţi de bebeluşi – 1.230 de cazuri, conform datelor oferite de Ministerul Sănătăţii.
Ţara s-a împărţit în două tabere: pro şi contra vaccinare.
 
«Despre vaccinare au vorbit numai persoane neavizate»
Medicul de familie Viorica Naumov consideră că vaccinarea copiilor este absolut necesară şi că este una dintre marile descoperiri ale medicinei. Aceasta susţine că părinţii trebuie să se informeze despre imunizare din surse medicale şi nu de pe internet sau de la televizor, asta pentru a nu apărea erori. În opinia dr. Naumov, “mişcarea de rezistenţă” în faţa vaccinurilor a apărut în cauza unor persoane neavizate care au vorbit în necunoştinţă de cauză la diverse emisiuni televizate sau au împrăştiat mesaje eronate în mediul virtual. “Recomand tuturor părinţilor să nu refuze vaccinarea, ba, dimpotrivă, să fie foarte conştiincioşi atunci când sunt chemaţi de către medicii de familie cu copiii la vaccinare, să colaboreze cu medicii şi să înţeleagă că o fac pentru sănătatea copiilor lor. Un părinte care refuză vaccinarea copilului său, poate în momentul acela gândeşte că face un bine copilului, dar dacă, Doamne fereşte, copilul contactează una dintre bolile pentru care ar fi putut fi protejat prin vaccinare şi se îmbolnăveşte grav, rămâne cu o infirmitate sau intervine decesul, cum îşi poate ierta părintele această hotărâre luată nefondat? Pentru că studiile efectuate asupra vaccinurilor nu au demonstrat că vaccinurile ar fi nocive pentru sănătatea copiilor.
Au existat pe diferite forme de media sau pe site-uri de socializare, diverse opinii ale unor persoane neavizate, neinformate suficient medical că vaccinurile ar fi nocive şi că ar putea produce autism. Dar nicăieri nu a existat o părere a unui specialist, a unui medic epidemiolog, că există studii din acest punct de vedere. Atunci este absolut eronat să-ţi iei informaţii medicale de pe site-urile de socializare sau de oriunde din media dacă ele nu sunt prezentate de o autoritate în domeniu. În afară de părinţii care au preluat aceste informaţii eronate, mai sunt şi acei părinţi care neglijează vaccinarea copiilor lor, care refuză vaccinarea fără nicio explicaţie, iar noi medicii nu putem să facem mare lucru, decât să-i informăm”, ne-a declarat dr. Viorica Naumov, medic de familie şi preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie-filiala Brăila.
Aceasta mai susţine că de mai bine de 20 de ani de când imunizează copiii, nu a întâlnit niciun caz în care reacţiile adverse să fie grave. Cel mult, o febră uşoară şi o inflamare a locului unde a fost efectuată înţepătura, însă nici aceste reacţii, stipulate în prospect, nu apar la toţii copiii. “Bineînţeles că există şi contraindicaţii de vaccinare, contraindicaţii de moment sau pe o perioadă mai mare de timp pe care medicii de familie le au în vedere atunci când copiii vin la vaccinare. Medicul îl consultă şi ia decizia dacă îl vaccinează atunci sau amână vaccinarea, ca de exemplu o boală acută virală infecţioasă poate amâna imunizarea. Legat de otită şi imunizare, nu există niciun studiu medical care să facă legătura între vaccinare şi autism. Sigur că otita este o boală acută, în funcţie de gravitatea ei, vaccinarea poate fi amânată, dar nu este nicio legătură cu o boală cronică care ar putea să apară la un moment dat. Legat de vaccinul BCG făcut în maternitate, cicatricea nu mai apare în timp. De fapt, nu mai apare deloc, pentru că s-a schimbat modul de acţiune locală a vaccinului, dar nu şi consistenţa acestuia!”, ne-a mai spus dr. Naumov.
 
Tetanosul nu are leac, iar poliomielita dă paralizie
Sugarii sunt vaccinaţi încă de la vârsta de 2 luni împotriva mai multor boli grave. Doza de hexacimă asigură imunitate în faţa unor boli extrem de grave: tetanosul, pentru care nu există tratament, poliomielita, care dă paralizie, difterie, o boală din cauza căreia au murit sute de copii înainte de a fi descoperit acest vaccin de prevenire. Dozele se repetă la 4 luni şi la 11 luni, conform Schemei Naţionale de Vaccinare. Cât despre vaccinul care a creat panică în rândul părinţilor, ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), dr. Raluca Vodă, medic de familie, a demontat întreaga teorie. Are mai bine de 10 ani de când imunizează bebeluşi şi copii, dar niciodată nu s-a confruntat cu o reacţie adversă. “Dacă medicul de familie este pro-vaccinare, influenţează şi atitudinea părinţilor. La noi, majoritatea părinţilor îşi aduc copiii la vaccinare, cu mici excepţii. În 14 ani, de când vaccinăm copiii cu vaccin antirujeolic, apoi acest ROR, nu am avut niciun caz cu reacţii adverse, mai ales grave. Legat de chestia cu antirujeolicul şi autismul, totul a pornit de la un articol publicat pe internet despre nişte cazuri din străinătate, undeva prin anul 1997. Dacă vor citi articolul de pe internet până la capăt, vor vedea că a fost măsluit. Dacă vor merge pe fir şi vor citi până la capăt aşa cum am făcut eu, vor vedea că erau nişte interese la mijloc. Totul era falsificat pentru ca părinţii acelor copii să primească despăgubiri de la statul englez. Copilul vaccinat va fi ferit de bolile pentru care a fost imunizat. Unele boli sunt severe, altele mai puţin severe. Spre exemplu, tetanosul nu are tratament, pacienţii mor. De la poliomielită rămâi paralizat. De difterie mureau sute de copii în secolul trecut. Majoritatea sunt boli severe. Probabilitatea ca acel copil să fie ferit de boli este de 99%”, ne-a explicat dr. Raluca Vodă, medic de familie.
 
Institutul Cantacuzino, mărire şi decădere
Trebuie menţionat faptul că fenomenul refuzului vaccinării a luat amploare imediat după ce vaccinurile folosite pentru imunizare nu au mai provenit de la Institutul “Cantacuzino”, ci au fost achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii de la producători străini.
În anul 1921, s-a înfiinţat la Bucureşti Institutul de seruri şi vaccinuri “Ioan Cantacuzino, unde s-au fabricat vaccinuri pentru zeci de generaţii. Ba chiar institutul a devenit cunoscut în întreaga lume pentru eficacitatea serurilor produse aici împotriva celor mai grave boli. După aproape 100 de ani, timp în care milioane de doze pentru imunizare au ieşit pe poarta Institutului “Cantacuzino”, acesta a intrat în moarte clinică. Presa centrală scrie că managementul defectuos, concurenţa acerbă de pe piaţă, desfiinţarea unor linii de producţie, dar şi interese imobiliare au dus la sfârşitul institutului. În urmă cu cinci ani, “Cantacuzino” şi-a oprit producţia de vaccin, supravieţuind cu greu doar din câteva analize pe care le făcea prin policlinică sau prin cercetarea din cele zece centre de referinţă.
Astăzi, Institutul nu mai produce absolut niciun vaccin. Totuşi, au existat recent discuţii la nivel central despre reluarea producţiei de doze de imunizare în cadrul Institutului, însă drumul pare extrem de anevoios şi lung.