EXTERNE
Un român a dispărut în apele lacului Garda din Italia, după ce a salvat un copil de 7 ani de la înec
Un român din Italia este dat dispărut după ce s-a aruncat în apele unui lac pentru a salva un copil de la înec. Românul avea 29 de ani și lucra la o companie care închiriază ambarcațiuni pe Lacul Garda, scrie presa italiană.
Olaisiu Sorin Alexandru era „un tânăr educat, expert în navigație și salvare, cu un mare simț al datoriei și un mare curaj”, scrie publicația Brescia Oggi.
Tânărul de 29 de ani era născut în România și locuia Corigliano (Cosenza). El însoțea grupuri de turiști pe Lacul Garda, petrecându-și o mare parte din timp pe apele lacului pe care îl iubea. Era un ghid bine pregătit și competent, potrivit publicației.
Sâmbătă, el plimba cu o ambarcațiune un grup de turiști britanici, din care făcea parte și un copil de 7 ani. Aceștia au intrat în apele lacului, pentru a face o baie, dar copilul nu mai reușea să se mențină la suprafață. Olaisiu a intrat în apă pentru a-l salva, l-a adus la bordul ambarcațiunii, dar apoi a fost înghițit de apele lacului care atinge o adâncime de 52 de metri în acea porțiune.
Este ultima dată când a fost văzut. Echipele de salvare l-au căutat în zadar.
„Exprimăm sincerele noastre condoleanțe familiei acestui tânăr salvator. Actul său extraordinar de curaj și altruism a mișcat profund Sirmione”, a declarat primarul localității, Luisa Lavelli.
„Condoleanțe sincere familiei sale, profundă recunoștință pentru exemplul pe care l-a dat tuturor. Un băiețel de șapte ani va putea crește datorită lui”, a adăugat ea.
EXTERNE
Atac cibernetic în sute de supermarketuri din Franța. Hackerii au încălzit frigiderele la 50 de grade, iar tone de alimente au fost aruncate
Un atac cibernetic de amploare a afectat aproximativ 400 de supermarketuri din Franța, după ce hackerii au compromis sistemele informatice care controlează instalațiile frigorifice. Frigiderele și congelatoarele din magazine au început să se încălzească, în unele cazuri până la 50 de grade Celsius, iar comercianții au fost nevoiți să arunce cantități mari de produse alimentare pentru a evita riscurile pentru sănătatea consumatorilor.
Incidentul s-a produs în noaptea de duminică spre luni și a afectat mai multe lanțuri importante de magazine. Pagubele sunt estimate la zeci de milioane de euro, iar autoritățile franceze au deschis o anchetă pentru a stabili cum au reușit atacatorii să preia controlul asupra echipamentelor.
Cum au reușit hackerii să încălzească frigiderele și congelatoarele
Atacul a vizat sistemele informatice utilizate pentru monitorizarea și controlul de la distanță al instalațiilor frigorifice din supermarketuri. Acestea permit reglarea temperaturii, supravegherea funcționării echipamentelor și declanșarea unor operațiuni automate, inclusiv ciclurile de dezghețare.
Potrivit informațiilor publicate de presa franceză și internațională, hackerii ar fi exploatat vulnerabilități ale unor versiuni mai vechi ale software-ului folosit pentru administrarea instalațiilor frigorifice. În loc să mențină temperatura necesară conservării alimentelor, echipamentele au fost comandate să se încălzească.
În mod normal, unele instalații frigorifice trec noaptea prin cicluri scurte de dezghețare, în timpul cărora temperatura crește controlat. De această dată, procesul ar fi fost modificat astfel încât echipamentele să ajungă la temperaturi neobișnuit de ridicate.
Reprezentanții Intermarché au anunțat că unele frigidere au ajuns la 50 de grade Celsius și au rămas la această temperatură timp de aproximativ șase ore. În aceste condiții, produsele proaspete și congelate nu au mai putut fi considerate sigure pentru consum.
În unele magazine au fost semnalate inclusiv mici incendii, iar angajații care au ajuns la serviciu luni dimineață au descoperit instalații frigorifice care suflau aer fierbinte în loc să păstreze alimentele la rece.
Compania daneză Danfoss, furnizorul software-ului utilizat pentru controlul unor astfel de echipamente, a precizat că instalațiile afectate includeau modele mai vechi, pentru care actualizarea sistemelor de securitate reprezenta o problemă.
Aproximativ 400 de magazine, afectate de atacul cibernetic
Incidentul a avut consecințe asupra mai multor rețele importante de supermarketuri din Franța. Printre companiile afectate se numără Coopérative U, Intermarché, Netto, Carrefour și Monoprix, iar în informațiile apărute în presă sunt menționate și alte lanțuri comerciale.
Potrivit datelor comunicate de retaileri, peste 100 de magazine din rețeaua Coopérative U au fost vizate. De asemenea, aproximativ 180 de magazine Intermarché și Netto au fost afectate, iar alte unități au fost deconectate preventiv de la internet pentru a limita riscul unor incidente similare.
Carrefour a anunțat că 80 dintre cele aproximativ 6.000 de magazine ale sale din Franța au fost afectate. În cazul Monoprix, compania a precizat că aproximativ 5% din rețeaua sa, care numără peste 400 de magazine, a fost vizată.
Amploarea exactă a incidentului este încă evaluată. În Franța există aproximativ 15.000 de supermarketuri, iar atacul a provocat perturbări importante în activitatea unor magazine.
Pentru a evita comercializarea unor produse care ar putea pune în pericol sănătatea clienților, magazinele au retras de la vânzare și au distrus alimentele care nu mai puteau fi considerate sigure.
Pierderile sunt semnificative. În unele magazine, stocurile de produse congelate și proaspete au fost compromise în întregime. Directorul general al Intermarché a estimat că pagubele provocate la nivel național ar putea ajunge la zeci de milioane de euro într-o singură zi.
Pe lângă pierderile financiare, comercianții trebuie să repună în funcțiune echipamentele, să verifice sistemele informatice și să aprovizioneze din nou raioanele afectate.
Autoritățile franceze au deschis o anchetă
Procurorii din Paris au deschis o anchetă privind atacul cibernetic, descris drept un incident de amploare care a afectat instalațiile frigorifice ale mai multor mari lanțuri de distribuție alimentară.
Premierul francez Sébastien Lecornu a solicitat verificări suplimentare din partea Agenției Naționale de Securitate Cibernetică din Franța, în timp ce autoritățile analizează posibilitatea ca și alte companii sau țări europene să fie afectate.
Specialiștii în securitate cibernetică au atras atenția asupra vulnerabilităților echipamentelor industriale conectate la internet. Un sistem informatic compromis nu afectează neapărat doar datele sau activitatea online a unei companii, ci poate modifica și funcționarea unor instalații fizice esențiale.
În acest caz, consecințele au ajuns direct în zona aprovizionării cu alimente. Un atac asupra unui sistem de control al temperaturii a fost suficient pentru a compromite stocuri întregi de produse și pentru a produce pierderi economice importante.
Autoritățile încearcă acum să stabilească cine se află în spatele atacului, ce vulnerabilități au fost exploatate și dacă există riscul repetării unor incidente similare.
Cazul arată cât de importante sunt securizarea și actualizarea echipamentelor conectate la internet, inclusiv a celor care, în mod obișnuit, funcționează în afara atenției clienților, dar de care depinde păstrarea în siguranță a alimentelor.
EXTERNE
Românii sunt printre cei mai sceptici europeni în privința aderării rapide a Ucrainei la UE. Ce arată un nou sondaj
Doar 40% dintre români susțin aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, iar țara noastră se află printre statele membre în care această idee beneficiază de cel mai redus sprijin. La nivelul întregii Uniuni Europene, numai 47% dintre cetățeni sunt de acord cu intrarea Ucrainei în blocul comunitar în următorii ani, în timp ce 53% se opun unei aderări rapide.
Datele apar într-un sondaj realizat de Fundația germană Bertelsmann, în contextul în care Ucraina își dorește să devină membră a Uniunii Europene în următorii ani. Rezultatele arată o diferență semnificativă între poziția populației ucrainene și opiniile cetățenilor din statele membre.
Potrivit cercetării, 83% dintre ucraineni susțin aderarea țării lor la UE în viitorul apropiat, însă sprijinul pentru o extindere rapidă a Uniunii a scăzut în rândul europenilor.
România și Germania, printre țările cu cel mai redus sprijin
România se află la coada clasamentului privind susținerea unei aderări rapide a Ucrainei. Doar 40% dintre românii chestionați s-au declarat în favoarea acestui scenariu.
În Germania, procentul este de 41%, ceea ce plasează cele două țări printre cele mai sceptice state europene în această privință. Situația este cu atât mai relevantă în cazul Germaniei, care acordă Ucrainei un sprijin militar și financiar important de la începutul invaziei ruse.
La polul opus se află Suedia, unde 69% dintre respondenți susțin aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate de publicațiile care au relatat rezultatele cercetării.
În Germania, sprijinul pentru intrarea rapidă a Ucrainei în UE era de aproximativ 60% la începutul invaziei ruse din 2022. Scăderea până la 41% indică o schimbare importantă a opiniei publice în această perioadă.
Câți europeni se opun aderării rapide a Ucrainei
La nivelul Uniunii Europene, 53% dintre respondenți nu susțin acordarea rapidă a statutului de membru Ucrainei. Procentul depășește astfel ponderea celor care sunt de acord cu accelerarea procesului de aderare.
Rezultatele nu înseamnă neapărat că toți cei care se opun unei aderări rapide resping definitiv integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Sondajul privește ritmul aderării, iar rezervele față de un calendar accelerat nu trebuie confundate automat cu opoziția față de orice eventuală aderare.
Fundația Bertelsmann consideră că diferența dintre obiectivul politic al integrării Ucrainei și percepția publică din statele membre necesită un dialog mai amplu. Printre subiectele importante se numără implicațiile strategice și economice ale extinderii Uniunii.
Aderarea Ucrainei rămâne un obiectiv oficial al UE, însă procesul presupune îndeplinirea condițiilor și parcurgerea etapelor prevăzute pentru statele candidate. Susținerea politică a integrării nu echivalează cu o aderare automată sau imediată.
Cum a fost realizat sondajul
Cercetarea Fundației Bertelsmann a fost realizată în luna iunie, pe un eșantion reprezentativ de 16.795 de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Sondajul a urmărit opiniile cetățenilor cu privire la aderarea Ucrainei și la perspectivele integrării europene. Rezultatele arată că sprijinul pentru o aderare rapidă este minoritar la nivelul UE, în pofida susținerii puternice existente în rândul populației ucrainene.
Cifrele surprind opiniile respondenților la momentul cercetării și nu reprezintă o decizie oficială a Uniunii Europene privind calendarul aderării Ucrainei.
CELE MAI CITITE
