Învățământ
Un laborator verde pentru agricultura viitorului
• vineri, 17 octombrie 2025, la Liceul Tehnologic ”Gheorghe K. Constantinescu” din Brăila a fost inaugurată o seră didactică, realizată în cadrul proiectului ”Natură verde în toate anotimpurile”, implementat de Fundația World Vision România și finanțat de Fundația Romano-Americană (RAF), cu sprijinul Fundației READ și Fundației Ameropa România • cu o investiție de 22.000 de euro, realizată prin programul ”Mândru să fiu fermier”, liceul din Brăila transformă educația agricolă într-un proces viu, oferind elevilor posibilitatea de a învăța agricultura modernă în condiții reale, într-o seră dotată cu echipamente și tehnologii de ultimă generație
Vineri, 17 octombrie 2025, la Liceul Tehnologic ”Gheorghe K. Constantinescu” din Brăila, a fost inaugurată Sera didactică, un proiect care marchează o nouă etapă în dezvoltarea educației agricole locale. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului ”Natură verde în toate anotimpurile”, parte a programului național ”Mândru să fiu fermier”, implementat de Fundația World Vision România și finanțat prin Fundația Romano-Americană (RAF), cu sprijinul Fundației READ și Fundației Ameropa România.
Cu o valoare totală de 22.000 de euro, sera reprezintă nu doar o investiție materială, ci și una strategică în viitorul educației agricole – un spațiu unde știința, tehnologia și natura se întâlnesc pentru a forma o nouă generație de tineri fermieri conectați la realitatea economică și ecologică a lumii moderne.Învățare prin experiență: ”Aici elevii nu mai citesc doar despre agricultură – o trăiesc”
Noua seră didactică este dotată cu sisteme moderne de climatizare, irigare și monitorizare digitală, oferind elevilor condiții similare celor din fermele performante. Proiectul are un scop clar: dezvoltarea competențelor practice și tehnologice ale elevilor din domeniul agriculturii și horticulturii, în spiritul agriculturii sustenabile și al inovației. ”Sera didactică este, în primul rând, un spațiu unde elevul învață prin experiență. Aici, teoria se transformă în practică, iar procesul de învățare devine viu, interactiv și ancorat în realitate. Este un spațiu de cercetare, de testare și, totodată, o punte între școală și comunitatea locală”, a declarat profesor Silvia Zăinescu, directorul Liceului Tehnologic ”Gheorghe K. Constantinescu”.
În cadrul evenimentului de inaugurare, invitații – profesori, elevi, autorități locale și reprezentanți ai fundațiilor – au explorat sera și au asistat la prezentarea planului de culturi și a planului didactic pentru anul școlar 2025–2026. Activitățile vor fi integrate în mai multe discipline, iar elevii vor participa la lecții practice inspirate din pachetul educațional ”Călătorie spre anul 2050”, dedicat agriculturii inteligente.Educația agricolă, un pilon al dezvoltării comunității
Proiectul va implica 200 de elevi și 4 profesori specializați în agricultură și horticultură. Pe lângă activitățile de învățare, sera va fi utilizată și pentru proiecte comunitare, parteneriate educaționale și evenimente tematice – de la ”Ziua Pâinii” la ”Ziua Recoltei” – menite să reînnoade legătura tinerilor cu valorile rurale și cu ideea de sustenabilitate.”Investiția într-o seră didactică înseamnă investiție în educația practică. Într-o lume în care agricultura devine tot mai dependentă de tehnologie, elevii trebuie să învețe nu doar cum să cultive plante, ci și cum să gestioneze procese automatizate, să analizeze date și să ia decizii responsabile”, a declarat profesor Cici Bolovan, inspector școlar general al județului Brăila.
La rândul său, primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, a felicitat echipa liceului și partenerii implicați, subliniind importanța investiției: ”Această seră nu este doar o construcție, ci o promisiune – promisiunea că educația agricolă din Brăila va continua să se modernizeze, că vom avea tineri bine pregătiți care pot duce mai departe tradiția agricolă a regiunii”.”Mândru să fiu fermier” – un program național pentru agricultură modernăCoordonatoarea programului ”Mândru să fiu fermier”, Crenguța Bărbosu de la Fundația World Vision România, a explicat contextul național al acestui demers: ”Programul a început în 2015, când World Vision și alte organizații sprijinite de Fundația Romano-Americană au început să lucreze cu liceele agricole pentru a le crește capacitatea de a oferi educație relevantă și conectată la economia locală. Scopul nostru este să reabilităm imaginea învățământului agricol, să-l facem atractiv pentru tineri și să-l aliniem la nevoile secolului XXI”. Începând cu 2024, Fundația Ameropa s-a alăturat programului, finanțând instalarea a patru sere didactice moderne la licee din Târgu Mureș, Salonta, Tecuci și Brăila. Acestea funcționează după un Manual de seră dezvoltat de experții World Vision, care corelează programa de Agropedologie, experimentele și calendarul culturilor, astfel încât fiecare oră de practică să fie o experiență de învățare coerentă. În plus, șapte licee agricole din țară au primit sprijin pentru vizite de studiu în ferme moderne, pentru achiziția de echipamente digitale și pentru formarea profesorilor în utilizarea tehnologiilor de tip Agricultură 4.0.”Până în prezent, peste 250 de elevi și 20 de profesori din întreaga țară au participat la vizite de studiu și au accesat curriculumul
Experiența elevilor – mândria de a învăța făcândUnul dintre cele mai emoționante momente ale zilei a fost prezentarea realizată de elevi, care au explicat ce înseamnă pentru ei sera didactică. ”E prima dată când putem lucra într-un spațiu atât de bine dotat. Nu mai învățăm doar din poze, ci experimentăm. Am înțeles că agricultura e o știință vie, care cere răbdare, atenție și pasiune. Pentru noi, sera înseamnă șansa de a învăța altfel, prin practică, prin experiment, prin muncă reală. Nu doar citim despre plante, ci le îngrijim, le urmărim evoluția și înțelegem ce înseamnă responsabilitatea față de natură”, au spus tinerii. Elevii au întâmpinat invitații cu buchete de lavandă cultivate chiar în curtea școlii, într-un gest simbolic care a reflectat grija, eleganța și responsabilitatea față de natură – valori pe care școala dorește să le cultive constant.
Perspective educaționale și instituționaleInspectorul școlar general adjunct pentru învățământ profesional și tehnic, prof. Daniela Condei, a subliniat importanța serei ca instrument didactic: ”O astfel de dotare oferă elevilor contextul real de învățare. Practica agricolă, desfășurată într-un mediu controlat, îi ajută pe elevi să înțeleagă mai profund fenomenele biologice, dar și noțiunile de sustenabilitate și eficiență economică. Este un model de bună practică ce poate fi extins în rețeaua liceelor agricole din regiune.”Din partea Direcției pentru Agricultură a Județului Brăila, consilierul superior Mihaela Antonescu a punctat relevanța acestei inițiative pentru piața muncii: ”Agricultura brăileană are nevoie de tineri pregătiți, familiarizați cu noile tehnologii. O seră didactică modernă contribuie direct la formarea lor profesională și îi încurajează să rămână în domeniu. Este o investiție care aduce beneficii economice pe termen lung.”Prezentă la eveniment, deputatul PSD Brăila, Doinița Ciocan, a evidențiat importanța parteneriatelor educaționale: ”Astfel de proiecte ne arată că investițiile în educație agricolă nu sunt doar despre școală, ci despre viitorul comunităților. Faptul că elevii pot învăța într-un spațiu modern, dotat la standarde europene, este dovada că învățământul profesional are un viitor solid.”
Pentru Brăila, un județ cu o puternică tradiție agricolă, sera didactică de la Liceul ”Gheorghe K. Constantinescu” devine un reper de modernizare și reconectare la spiritul pragmatic al agriculturii românești. ”Aici, învățământul agricol se reinventează. Elevii nu doar cultivă legume, ci învață cum funcționează senzori de umiditate, sisteme automate de irigare sau aplicații digitale de monitorizare. Este o agricultură care respectă tradiția, dar privește cu încredere spre viitor”, a subliniat directorul liceului, profesor Silvia Zăinescu.
Brăila – între tradiție agricolă și viitor sustenabilSera didactică de la Brăila nu este doar o infrastructură modernă, ci o declarație de intenție: aceea că viitorul agriculturii românești se construiește în școli, prin elevi care învață să gândească sustenabil, să inoveze și să aibă grijă de mediul în care trăiesc.
Într-o lume în care provocările climatice, alimentare și economice sunt tot mai complexe, astfel de proiecte transformă liceele agricole în centre de competență și inovare.
Primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, a închis evenimentul cu un mesaj care a legat trecutul de viitor, precizând faptul că, ”Brăila are o tradiție agricolă de generații, dar și o responsabilitate față de viitor. Mă bucur să văd că liceul ‘Gheorghe K. Constantinescu’ reușește să combine tradiția cu tehnologia, oferind elevilor oportunități moderne de formare. Această seră didactică este o investiție în tineri, în comunitate și în agricultura brăileană”.
Iar, deputatul PSD Brăila, Doinița Ciocan, a apreciat inițiativa ca pe o investiție strategică în viitorul județului: ”Această seră este dovada că educația agricolă poate fi modernă, atractivă și orientată spre viitor. Este o investiție în tinerii care vor duce mai departe tradiția agricolă a Brăilei, dar o vor face cu unelte și cunoștințe de secol XXI”.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
