Cultură
Un fenomen: «Moromeţii 2», cu sala plină la Brăila
• brăileni de toate vârstele s-au strâns într-una din sălile cinematografului din mall, în aşteptarea proiecţiei de gală a unuia dintre cele mai aşteptate filme în 2018 • după ce vizionarea s-a încheiat, în sală şi-au făcut apariţia actorul Gheorghe Visu, cel care a dat viaţă personajului Matei Dimitir în film, şi directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile • aceştia au răspuns curiozităţilor publicului despre culisele “Moromeţilor 2”, iar la final au făcut fotografii cu cei prezenţi • partea a doua este inspirată atât din “Moromeţii II”, cât şi din romanul autobiografic “Viaţa ca o pradă”, ambele cărţi semnate de Marin Preda
Una dintre sălile cinematografului “Cinema City” Brăila a fost plină “ochi”, duminică seară, la cel mai aşteptat film din acest an: “Moromeţii 2”. După vizionarea filmului, în faţa spectatorilor şi în aplauzele acestora, şi-au făcut apariţia îndrăgitul actor Gheorghe Visu şi directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, ce-i drept, cu o întârziere de câteva minute din cauza vremii. Foarte puţini oameni din cei prezenţi au părăsit încăperea înainte de sosirea celor doi. Publicul a fost curios să afle cât mai multe detalii din “culise” despre film. Filmul se bucură de un mare succes, dovadă fiind cifrele făcute publice de distribuitorul Transilvania Film. “Lansat oficial în cinematografele din întreaga ţară pe 16 noiembrie, filmul «Moromeţii 2» a adus după primul weekend peste 52.000 de spectatori în sălile din peste 50 de oraşe. Cel mai aşteptat film al anului devine astfel şi cel mai mare succes de casă românească din ultimii 25 de ani, până acum un număr total de 70.878 de spectatori urmărind filmul”, scrie într-un comunicat emis de distribuitor în 20 noiembrie. De atunci a trecut o săptămână, iar cifrele au tot crescut, în favoarea Moromeţilor.
Ce are special acest film? Ar fi multe de spus. Din distribuţie fac parte mari actori români: Horaţiu Mălăele în rolul lui Ilie Moromete; Dana Dogaru – Catrina Moromete; Florin Zamfirescu (Ţugurlan); Ion Caramitru (directorul şcolii); Gheorghe Visu (Matei Dimir); Oana Pellea (Fica); George Mihăiţă (Aristide); Marian Râlea (Cârcâdat); Răzvan Vasilescu (Cocoşilă), dar şi actori tineri ce promit: Iosif Paştina – cel care îl interpretează pe Niculae Moromete – este la primul său rol important din carieră; Vlad Logigan (Notarul Oprescu); Toma Cuzin (Oauăbei); Andi Vasluianu (Vasile al moaşei); Paul Ipate (Paraschiv); Dorina Chiriac (Mărioara Bâzdoveică); Liviu Pintileasa (Zdroncan) şi Ioana Bugarin (Ileana). Pe scurt, “Moromeţii 2” continuă povestea familiei lui Ilie Moromete, din satul din Câmpia Dunării, şi-l are în prim-plan pe mezinul Niculae. Peste lumea pe care o cunoşteau, în care cel mai important lucru era să ai pământ pe care să-l munceşti, trecuse un război. Toată ordinea vieţii lor se schimbă o dată cu venirea noului regim, care propovăduieşte egalitatea. Se şterg diferenţele într-un mod forţat şi violent, iar albul devine negru, şi invers. Anii 1945-1946 îl găsesc pe Moromete îmbătrânit, dar încă în putere. Între el şi cea de-a doua soţie, Catrina, tensiunile continuă, în timp ce Niculae este pus la încercare de promisiunile lunii noi, în care totul e posibil dacă te înregimentezi (rezumat oferit de distribuitorul Transilvania Film).
Filmul este inspirat din cărţile lui Marin Preda, “Moromeţii 2” şi “Viaţa ca o pradă”. La fel ca prima parte, şi cea de-a doua este regizată de Stere Gulea. Imaginea este semnată de Vivi Drăgan Vasile, iar producţia este realizată de Oana Giurgiu şi Tudor Giurgiu. Casa Moromeţilor a fost refăcută de scenograful Cristian Niculescu după schiţele şi imaginile celei vechi, iar centrul satului a fost recreat de la zero. De costume s-a ocupat Dana Păpăruz, cea care a fost premiată cu Gopo pentru “Aferim!” şi “Inimi cicatrizate” (Radu Jude). Alexandra Gulea şi Dana Bunescu s-au ocupat de montaj, iar de muzică Vasile Şirli. Machiajul şi coafura sunt semnate de Dana Roşeanu, Iulia Roşeanu şi Domnica Bodogan.
Acţiunea lung metrajului este diferită de cea din volumul al II-lea semnat de Marin Preda, şi asta pentru că Niculae are un destin diferit de cel din carte.
Un altfel de Niculae Moromete
Regizorul Stere Gulea a explicat că acest personaj din prim-plan nu este zugrăvit ca un activist de partid, ci traseul lui este cel al personajului din romanul autobiografic “Viaţa ca o pradă”. “Spre deosebire de traseul pe care îl are Niculae în roman, eu am optat pentru traseul lui Marin Preda. Adică n-am făcut din el un activist, ci l-am prezentat ca pe un tânăr care îşi făcea şcoala şi care se afla într-un impas din cauza neplăţii studiilor. Preocuparea lui principală era scrisul şi îl creionez ca pe un scriitor aflat la debut. El debutează în ziarul «Timpul» cu o povestire. Asta este schimbarea pe care am făcut-o, deoarece eu cred că Marin Preda i-a conceput destinul lui Niculae ca să poată să vorbească despre lumea satului, aşa cum se putea în anii aceia”, a declarat regizorul, citat de ProTV. În rest, filmul redă viaţa satului şi obiceiurile ţăranilor de după Al Doilea Război Mondial, dar şi începutul perioadei de colectivizare impusă de comunişti. Personajele, decorul şi limbajul sunt atât de bine concepute, încât îţi creează sentimentul de “film vechi” şi, vrei nu vrei, trăieşti odată cu Ilie Moromete în satul românesc postbelic aflat în plină schimbare şi la “buza” comunismului.
Mare parte din scene au fost filmate în acelaşi sat şi în aceeaşi casă din “Moromeţii 1”, în satul Talpa, din judeţul Teleorman, care se află la câţiva kilometri de locul de baştină al scriitorului Marin Preda, Siliştea-Gumeşti. Directorul de imagine, Vivi Drăgan Vasile, le-a povestit brăilenilor că în spatele filmului se află foarte multă muncă de documentare, în primul rând, iar fotografiile vechi, din anii ’40, au stat la baza recreării Bucureştiului postbelic. Un alt “amănunt” din spatele filmărilor este nucul găsit de echipă în locul celebrului salcâm din prima parte a Moromeţilor. Publicul brăilean a mai avut o curiozitate: dacă ploaia în timpul căreia Ilie Moromete aşază căpiţa de paie a fost reală ori “trucată”. Atât Vivi Drăgan Vasile, cât şi actorul Gheorghe Visu le-a explicat că este tare greu de filmat o asemenea secvenţă pe vreme ploioasă din mai multe puncte de vedere, iar cea din film este o ploaie “creată”, dacă ne putem exprima aşa.
Regizorul Stere Gulea nu crede în identitatea dată de Marin Preda lui Niculae
Bineînţeles, nu a lipsit întrebarea “Când vor începe filmările pentru «Moromeţii 3»?”, iar Drăgan a spus că în toate oraşele în care a fost prezent la proiecţia de gală a existat această “poftă” de continuare a filmului. “Dacă între «Moromeţii 1» şi «Moromeţii 2» a existat o întârziere de 30 de ani, probabil că vom mai aştepta încă 30 de ani pentru partea a treia”, a glumit directorul de imagine. Cel mai probabil, nu va exista o continuare a Moromeţilor, cel puţin nu din partea echipei care a creat cel de-al doilea film inspirat din cărţile lui Marin Preda. Despre distanţa mare ca perioadă între cele două părţi ale filmului “Moromeţii” a vorbit şi regizorul Stere Gulea pentru ProTV, explicând de ce a trebuit să treacă 32 de ani. “Sunt mai multe motive pentru care continuarea vine la 32 de ani după primul film. Nu reuşeam să am determinarea de a mă apuca de aşa ceva. Cred că valoric există o diferenţă între volumul I şi volumul II în favoarea primei cărţi. Un alt lucru care nu mă atrăgea era destinul politic pe care Preda i l-a dat lui Niculae. Am considerat că a fost plata pe care autorul a trebuit să o plătească pentru a putea scrie acest roman despre ţărani şi ce s-a întâmplat la colectivizare. Eu n-am crezut nicio clipă în acea identitate a lui Niculae – activist de partid. Lucrurile acestea mă făceau să evit”, a spus Gulea.
Directorul de imagine, Vivi Drăgan Vasile, le-a mai povestit brăilenilor că “Moromeţii 2” a fost filmat la începutul toamnei lui 2017, iar bugetul filmului a fost destul de mic, până într-un milion de euro.
“Moromeţii 2” este o producţie Libra Film, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Studioului de Creaţie al Ministerului Culturii, în colaborare cu TVR şi HBO România. Turneul naţional de promovare a filmului a fost organizat de distribuitorul Transilvania Film. Filmul rulează în cinema din 16 noiembrie, inclusiv la Cinema City Brăila.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.






















