Învățământ
Un brăilean la Harvard
• medaliat la olimpiadele internaţionale de fizică, astronomie şi astrofizică, Radu a fost acceptat la trei dintre cele mai prestigioase universităţi din lume: Harvard, Stanford şi Princeton • şi nu doar că a fost admis, dar a primit şi bursă completă la toate cele trei instituţii academice de renume • a ales să meargă la Harvard, cotată drept cea mai bună universitate din lume în clasamentele mondiale • “E un avantaj enorm să fii printre cei mai buni, pentru că e un mediu mult mai elevat, mult mai competitiv, care te ridică şi pe tine, iar în acelaşi timp şi tu ridici mediul respectiv”, ne-a spus Radu
Cele mai prestigioase universităţi din lume au dorit să îl aibă student. Este vorba, cum altfel, despre “elevul de aur” Radu Andrei, care a fost acceptat recent la Harvard, Stanford şi Princeton, după ce la începutul acestui an a primit ofertă de la Cambridge, un alt nume sonor în mediul academic. Şi nu doar că a fost acceptat la universităţi la care mulţi doar visează dar a primit şi burse aproape complete pentru a studia în Statele Unite. Din toamnă, tânărul brăilean medaliat la internaţionale de fizică, astronomie şi astrofizică va merge la Harvard, cea mai bună universitate din lume, conform clasamentelor mondiale. Ca de fiecare dată, Radu a avut amabilitatea să stea de vorbă cu redactorii “Obiectiv” şi le-a povestit acestora despre procesul de admitere, despre alegerea universităţii şi planurile de viitor. Fără alte introduceri, de Ziua Tineretului, vă invităm să citiţi un material despre un tânăr de succes.
Admis la trei universităţi de renume din Statele Unite: Harvard, Stanford şi Princeton
Radu Andrei, elev în clasa a XII-a la Colegiul “Bălcescu”, ne-a mărturisit că îşi dorea de ceva timp să urmeze o facultate în afară, iar visul părea să devină realitate cu fiecare rezultat obţinut la olimpiadele internaţionale de fizică, astronomie şi astrofizică.
“Ideea există de mult timp. De când eram mai mic îmi dădeau părinţii drept exemplu alţi elevi cu rezultate foarte bune care s-au dus să studieze în străinătate, cum ar fi Denis Turcu. Deci ideea era prezentă de ceva timp în mintea mea. Însă eram conştient că trebuie să am rezultate foarte bune dacă vreau să am o şansă reală la admitere şi atunci perspectiva asta de a studia în străinătate a părut din ce în ce mai reală pe măsură ce apăreau rezultatele care să îmi susţină şansele de admitere. Pot spune că ideea a început să prindă contur de când am luat prima dată premiu la internaţională”, ne-a spus olimpicul.
El a aplicat la şase dintre cele mai bune universităţi din SUA, fiind acceptat la Harvard, Stanford şi Princeton. Acesta ne-a povestit şi cum a decurs procesul de admitere, etapă ce trebuie pregătită din timp şi documentată până în cel mai mic detaliu. Primul pas pe care trebuie să îl faci înainte de a aplica pentru o facultate din Statele Unite este să susţii şi să obţii punctaje foarte mari la testele SAT (Scholastic Assessment Test, echivalentul american al examenului de bacalaureatul), teste la care Radu a obţinut un scor aproape perfect. De asemenea, înainte de aplicaţia propriu-zisă, candidaţii trebuie să deţină şi un certificat în limba engleză. Apoi, undeva pe la începutul clasei a XII-a, poţi să aplici pentru universităţi. Dosarul de admitere trebuie să conţină o serie elemente, printre care informaţii complexe despre candidat, informaţii despre activităţile extraşcolare, premiile obţinute, foaia matricolă, scrisori de recomandare şi eseuri.
Radu ne-a spus că nu i-a fost uşor să facă o alegere între cele trei instituţii academice de renume, la care se adaugă şi oferta primită de la Cambridge. Şi nu doar că a fost acceptat la universităţile din SUA dar a primit de la fiecare în parte o bursă aproape integrală, acestea oferindu-se să îi plătească inclusiv biletul de avion.
“Am obţinut nişte burse foarte bune, excelente chiar. Burse aproape integrale şi când spun aproape spun foarte aproape, ceea ce am eu de plătit este simbolic şi neglijabil. Bursa se acordă pe un an şi în fiecare an redepui dosarul”, ne-a declarat tânărul.
Harvard, alegerea finală
Atunci când s-a apucat să “cântărească” ofertele, Radu a avut în vedere mai multe criterii, şi anume: cursurile pe care le va urma, oportunităţile de cercetare şi cele de intership. A vorbit inclusiv cu absolvenţi ai respectivelor universităţi pentru a afla direct de la sursă cât mai multe detalii depre viaţa de student în Statele Unite. Iar în final a decis că Harvard este locul unde vrea să meargă, locul în care aleg să studieze cei mai buni studenţi din lume.
“Atât la Harvard, cât şi la celelalte universităţi, vin cei mai buni studenţi din toată lumea şi e un avantaj enorm să fii printre cei mai buni pentru că e un mediu mult mai elevat, mult mai competitiv, care te ridică şi pe tine iar în acelaşi timp şi tu ridici mediul respectiv. Deci e un mediul excelent care se găseşte la cele mai prestigioase universităţi. Da, pot spune că e o onoare să fii student acolo!”, susţine acesta.
Tânărul mărturiseşte că nu o să-i fie greu să se “rupă” de România pentru că “s-a săturat!”.
“Plec pentru că nivelul la care se lucrează acolo este cel mai înalt din lume şi eu asta vreau. În al doilea rând, pentru că am şi posibilitatea de a face cercetare şi de a lucra mai departe acolo, oportunităţi pe care nu le găsesc aici. În al treilea rând, finanţarea. Mă costă mai puţin să stau acolo decât aici. Aici, atenţie, chiar şi cu loc la buget! Acolo e şi o investiţie enormă pe care o fac în studenţii lor şi bani care chiar sunt investiţi în student nu ca în alte părţi. Ca aspect secundar, e o experienţă pe care nu am mai avut-o până acum şi îmi place să călătoresc, să văd ţări noi, să văd alte moduri de gândire, alte culturi. E şi o provocare pe care nu am mai avut-o până acum”, îşi argumentează acesta decizia.
Cum a petrecut mult documentându-se despre sistemul universitar din SUA, nu am putut să nu îl întrebăm pe Radu care sunt diferenţele dintre noi şi ei. Răspunsul: incomparabil!
“Am studiat inclusiv un pic din interior sistemul universitar din România. Mi se pare că sistemul universitar din România este chiar mai dezastruos decât cel preuniversitar, dacă se poate imagina aşa ceva. Acolo, în primul rând, cred că e mult mai mare calitatea personalului. În al doilea rând, metoda e diferită, adică studentul are o libertate mult mai mare să îşi aleagă ceea ce vrea să studieze. Aici e extrem de rigid şi pur şi simplu mi se pare că este ineficient modul în care se lucrează la noi. Se îndeasă multă teorie şi când trebuie să punem în aplicare…”, susţine sursa citată.
Dacă pentru a putea studia în Anglia, la Cambridge, lui Radu i se cerea să obţină nota 9.8 la bacalaureat la matematică şi 9.5 media totală, în Statele Unite nu există astfel de condiţii. “Condiţiile sunt să termini clasa a XII-a şi să nu ai medii excesiv de mici. Ei practic nu pun nicio condiţie, doar îţi spun că îşi rezervă dreptul de a retrage oferta dacă a fost o problemă la dosar, dacă nu corespund cele scrise acolo sau se constată o scădere a performanţei. Nu au o condiţie specifică privind media la bacalaureat pentru că testele SAT de la ei cântăresc mai mult”, spune olimpicul.
Iar pentru că am adus în discuţie examenul de bacalaureat, am dorit să aflăm părerea unui elev multiplu medaliat la olimpiadele internaţionale despre acest examen al maturităţii.
“Mi se pare un examen care nu corespunde cerinţelor pe care le are, în primul rând, piaţa muncii de astăzi. A rămas foarte mult în urmă. Durerea mea personală cu bacul este limba română. Proba nu este diferenţiată pe profiluri. De exemplu, la uman, elevii nu sunt obligaţi să susţină proba de matematică şi sunt de acord cu chestia asta. Dacă vrei să faci o carieră pe uman nu îţi trebuie mai multă matematică decât se cere la Evaluarea Naţională. Iar dacă vrei să ai o carieră în domeniul real nu îţi trebuie atâta literatură cât se dă la română la bac. Dacă îţi trebuie matematică, din punctul meu de vedere, realul trebuie scutit de literatură. Să fie gramatică, că e un domeniu în care mulţi au lacune. Sunt de acord cu eseul argumentativ, mi se pare că aţi argumenta opiniile e un lucru foarte bun. N-am nimic împotriva literaturii, am mai spus-o, îmi place foarte mult să citesc, dar nu cred că ar trebui să ni se impună anumite opere rămase din programa veche de zeci de ani”, declară tânărul.
Radu a făcut şi o comparaţie între bacalaureatul american (testele SAT) şi cel românesc şi spune că deşi e mai uşor la ei sunt mult mai multe probleme şi trebuie să te mişti repede ca să iei un scor mare, deci trebuie să ai cunoştinţele foarte bine fixate.
“Există mai multe persoane care sunt extreme de fericite că la noi se face mai multă materie decât în afară. Noi învăţăm mult mai mult! Şi eu, bineînţeles, vin cu chestia asta: învăţăm mult mai mult, dar cu cât rămânem? Ce ştim să folosim? Ce ştim să facem după ce am terminat cu şcoala? Se face carte dar se îndeasă mult la noi iar dacă elevul sau studentul uită atunci e timp pierdut. «Einstein parcă a zis: «Educaţia este ceea ce rămâne după ce uiţi tot ceea ce ai învăţat în şcoală». Mi se pare extrem de relevant citatul”, afirmă elevul de aur al Brăilei.
“Scopul meu nu este să fiu cel mai bun. Scopul meu este să fiu mai bun decât eram înainte!”
Radu este incontestabil, cel mai medaliat elev al Brăilei din generaţia sa. Ba chiar recunoaşte că de când merge la internaţionale i se întâmplă ca elevii cu care se întâlneşte la competiţiile din ţară să îl recunoască. Însă, la fel cum nu îi place să i se spună că e genial, nici faptul că a adunat atâtea medalii nu îl face să se simtă mai special decât alţii.
“Nu mi se pare o chestie fabuloasă. Am învăţat chestia asta de la un profesor. Superlativul relativ, adică «cel mai», e cam irelevant pentru că poţi oricând să te duci să te înconjori de oameni care au mai puţine rezultate şi să spui eu sunt cel mai tare din parcare, dar nu mi se pare asta o măsură a cât de bun eşti tu. Superlativul absolut, respectiv că eşti foarte bun, nu «cel mai bun», e mult mai valoros. Vorba aceea dacă eşti cel mai deştept din cameră eşti în camera greşită. Scopul meu nu este să fiu cel mai bun. Scopul meu este să fiu, în primul rând, mai bun decât eram înainte şi, în al doilea rând, să fiu foarte bun”, susţine tânărul.
Radu spune că în viitor ar vrea să lucreze în cercetare, însă este deschis şi către alte oportunităţi. Cât despre întoarcerea în ţară…
“Nu mă întorc. Am mai zis-o, «Nu!» este răspunsul probabil, dar nu este răspunsul sigur. Repet, dacă aş simţi că pot să fac ceva, să vin să predau aici sau să ocup o funcţie care chiar să aibă putere de decizie şi aş simţi că pot să fac ceva cu adevărat, atunci m-aş gândi să mă întorc. Dacă îmi fac un calcul unde va ajunge ţara asta peste 5 ani sau 10 ani nu cred că ar îndeplini condiţiile ca eu să mă întorc. Nu este un răspuns categoric şi definitiv dar, din păcate, este răspunsul cel mai probabil”, ne-a declarat acesta.
“Nu mai faceţi comparaţii între copii”
Aşa cum a afirmat anterior, Radu a ajuns la performanţe prin muncă şi pasiune. A căutat mereu să îşi îmbunătăţească rezultatele şi de aceea îi îndemnă pe elevi şi pe părinţii acestora să nu mai facă comparaţii între copii.
“La categoria «Sfaturile Moşului», dacă tot sunt bătrân şi plec, îi îndemn pe părinţi să nu mai facă comparaţii între copiii lor şi alţi copii şi să se concentreze mai mult pe a-i încuraja pe copiii lor să îşi urmeze propriile pasiuni, propriile interese, să îi ajute să se dezvolte, pentru că o comparaţie cu cineva care a avut extrem de multe rezultate e descurajantă. Dar nici comparaţii cu colegii de clasă nu sunt deloc ok. Că unul a luat 9 la test şi altul 7. Un sfat pentru colegii mai mici: să nu facă nici ei comparaţii cu ceilalţi, ci mai mult cu ei înşişi. Să caute întotdeauna să fie foarte buni. Să afle mai mult, cel puţin pentru mine a fost o chestie foarte bună, şi să citească foarte mult, insist pe chestia asta, şi de toate, nu numai ce se dă la şcoală, din toate domeniile, să gândească pentru ei chiar dacă este mai comod să preia problema deja gândită din altă parte, să gândească ei şi cu riscul de a repeta, să nu caute neapărat să fie cei mai buni ci să fie foarte buni”.
Îi felicităm pe Radu pentru admiterea la universităţile de Statele Unite, îi dorim mult succes în competiţiile ce urmează şi îl aştepăm ca în viitor să ne împărtăşească din experienţa lui de student la Harvard într-un material, aşa cum chiar el l-a intitulat, “Impresii din altă lume”.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
