Adaugă ca sursă preferată în Google

• interviu cu europarlamentarul Mihai Tudose, fost premier al României într-o perioadă controversată pentru PSD • Tudose vorbeşte despre efectul coronavirusului asupra economiei româneşti, despre criza politică, despre PNL, despre PSD, dar şi despre PSD Brăila • Podul  la Brăila va aduce noi locuri de muncă bine plătite, dar şi aeroport, centru internodal de transport şi distribuţie de mărfuri, dă de înţeles europarlamentarul fără a intra în amănunte
În ultimii 3 ani, traseul politic al lui Mihai Tudose a fost unul tumultuos, pigmentat cu suişuri şi coborâşuri, declaraţii dure şi mişcări controversate. În acest context, Tudose, care a rămas fidel social-democraţilor indiferent cum s-au numit din ’90 încoace, a abandonat  barca PSD după ce a fost silit să plece din funcţia de prim-ministru de gruparea Dragnea şi obedienţii din CEx. Tudose a fost executat din vârful Guvernului printre altele şi pentru că a «ocolit» Legile Justiţiei. Am salutat la vremea aceea alăturarea de Pro România lui Victor Ponta în rând cu Sorin Câmpeanu, Daniel Constantin, şi Corina Creţu. Din această poziţie, la europarlamentare, Mihai Tudose a câştigat un scor notabil, iar la prezidenţiale, pentru prima dată în 30 de ani, scindarea stângii a ajutat Brăila să iasă din zona roşie. Ulterior, Ponta a avut o atitudine din ce în ce mai ciudată, ceea ce a condus la ruperea prieteniei cu Mihai Tudose care a plecat din Pro România şi s-a întors în PSD-ul condus de preşedintele interimar Marcel Ciolacu, prieten vechi cu brăileanul nostru. Orice s-ar spune, Tudose rămâne omul politic numărul 1 pentru Brăila, deoarece a semnat contractul pentru construirea Podului în ultima zi de premier al României. Totodată, Mihai Tudose rămâne omul politic care vrea, orice-ar spune, să deţină controlul asupra organizaţiei judeţene a PSD, dar aşa cum veţi afla din interviul de mai jos declară public că lasă tinerii la butoane. Precizăm că europarlamentarul a primit pe mail întrebările şi tot la fel ne-a trimis răspunsurile.
 
– În calitate de fost premier, puteţi anticipa sau măcar exprima o opinie cu privire la influenţa nefastă asupra economiei româneşti, urmare extinderii coronavirusului? Mai precis, s-ar putea vorbi despre o criză economică? În ce condiţii?
– Cred că nu mai vorbim, de acum, despre riscuri, ci începem să cuantificăm efectele epidemiei provocate de coronavirus asupra economiei mondiale şi, implicit, româneşti. Suntem într-o situaţie care ne arată implicaţiile interconectării şi interdependenţei la care s-a ajuns în epoca globalizării. Iată că o bătaie de aripi a unui liliac în China face să strănute toată planeta şi-i gripează economia.
Perspectiva unei pandemii are, deja, un impact sever asupra previziunilor economice, mai ales după căderea bursieră de săptămâna trecută, cea mai gravă de la începutul crizei financiare din 2008. Luni, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a avertizat, de altfel, că s-ar putea să avem, în acest an, cea mai slabă creştere economică post-criză.
De la Guvern, din păcate, nu e realist să avem aşteptări. Cu de-a v-aţi ascunselea guvernamentală jucată de PNL, tot ce putem face e să ne spălăm pe mâini şi să ne rugăm să ne cruţe, pe cât se va putea, crizele ce ne ameninţă. Pentru că economia lumii a intrat pe tobogan, după cum arată blocajele din turism, transporturi şi lanţurile de aprovizionare a industriei şi comerţului. 
 
– Consideraţi că Guvernul României a gestionat bine criza coronavirusului, ca să zic aşa?
– Remarc un efort de comunicare în ceasul al 12-lea, dar e tardiv şi lipsit de consistenţă şi credibilitate. Cred că se putea evita panica în rândul cetăţenilor, dacă exista o acţiune preventivă – de informare şi de pregătire pentru o situaţie critică.
Ţinea de o minimă anticipare, dar la PNL nu există simţul ăsta. Dacă-l aveau, nu erau în situaţia actuală, adică pe nicăieri. Ştiu că-şi fac socoteli electorale, dar e greu să scoţi profit din fentarea responsabilităţilor, când toţi ochii sunt îndreptaţi spre Guvern.
Să ne reamintim de cazul de zilele trecute când nişte ’’suspecţi’’ aflaţi în ’’carantină’’ într-un hotel… pur şi simplu au dispărut…
Aşa că mai putem adăuga şi noi o criză proprie, mai gravă decât cele de origine externă: criza de încredere, de autoritate şi de competenţă a Guvernului.
 
“Ciuma roşie e la puşcărie, PNL ce propune în loc?”
 
– Pentru că tot suntem la capitolul ’’crize’’, ne aflăm în acest moment într-o criză politică? Cum ar putea fi depăşit momentul, din punctul dvs de vedere?
– România este în criză politică, pentru că PNL vrea să avem criză politică. Au guvernarea, nu o împart cu nimeni, tot ce trebuie să facă e să guverneze. Nu există un singur proiect de reformă propus de PNL pe care să-l fi blocat PSD în Parlament. Au libertate de acţiune totală. E momentul să se desfăşoare, să-şi arate capacitatea de a gestiona ţara şi era bine dacă guvernau cu folos, cu succes… Dar până acum n-am văzut de la PNL decât gesticulaţie politicianistă – şi asta făcută fără talent!
Ei cred că, dacă fac mâine anticipate, mai ciugulesc ceva din zestrea preşedintelui Iohannis. Se înşeală şi eu aş vrea să avem anticipate, ca să priceapă că votul la europarlamentare a avut o semnificaţie irepetabilă, fiindcă  a fost o mobilizare pentru sancţionarea unor derapaje. La prezidenţiale, am avut o cursă cu deznodământ cunoscut, prin natura candidaţilor.
La parlamentare va fi un vot politic determinat de factori mai complecşi decât nişte lozinci pe care PNL le repetă caraghios. Iar la locale se ştie că se votează omul, nu partidul.
Liberalii minimalizează inteligenţa şi maturitatea electoratului. Ei nu înţeleg că se află la putere nu pentru vreun merit propriu, ci pentru că românii au atins o maturitate politică şi civică mai puternică decât obsesia oricui pentru putere. Cine s-a împotrivit lui Dragnea în stradă nu se va lăsa încălecat de PNL, asta e părerea mea, bazată pe contactul direct cu cetăţenii, indiferent de preferinţa lor politică.
Pe scurt: ciuma roşie e la puşcărie, PNL ce propune în loc? Dacă garnitura actuală de miniştri – şi au avut ocazii să-şi dea măsura, de patru luni încoace – dacă asta e tot ce pot ei mai bun, atunci putem să facem anticipate mâine! Şi o spun cunoscând sondajele reale, nu dezinformarea stângace pe care o practică vuvuzelele peneliste.
Cu două menţiuni: 1. Situaţia se poate degrada accelerat, iar noi să fim în campanie electorală, ceea ce ar însemna lipsă de responsabilitate. Şi 2. Experienţa europeană a ultimilor ani arată că anticipatele nu sunt o soluţie miraculoasă şi că, adesea, cel care le provoacă iese în pierdere.
 
– Este PSD într-o criză, având în vedere scăderea în sondaje sub pragul psihologic de 30%? În acelaşi context, consideraţi că este Marcel Ciolacu soluţia momentului?
-Dacă 30% este indicatorul pentru criză în PSD, înseamnă că ieşim curând din criză. PSD a fost în cea mai gravă criză, ca partid, tocmai atunci când era, chipurile, la apogeul puterii. Confiscarea şi personalizarea deciziei au afectat grav funcţionarea partidului. Reconstruim acum, în parametri democratici, structurile interne pe toate palierele. Şi mă bucur să constat o efervescenţă, odată cu descătuşarea exprimării şi asumarea răspunderii pentru faptele proprii.
Existenţa unui tătuc duce la deresponsabilizare. Pentru nechemaţi în politică, asta e soluţia cea mai comodă, să zică “da” la orice aberaţie, ca să poată profita de funcţia cu care i-a miluit jupânul.
Acum, PSD se reinventează după această perioadă nefastă. Şi Marcel Ciolacu e omul potrivit să gestioneze despărţirea PSD de practici, discurs şi oameni compromişi.
Cel mai important lucru este dorinţa, determinarea lui Marcel Ciolacu de a forma o echipă care să conducă PSD. Acesta este cuvântul-cheie în ceea ce priveşte noul PSD – o nouă echipă, o nouă abordare, bazată pe agenda publică şi interesul naţional al României.
 
– Am văzut că rămâneţi ferm pe poziţie, împotrivă, cu privire la o eventuală alianţă PSD – ProRomânia lui Victor Ponta. Există vreo posibilitate să vă schimbaţi opinia?
– Rămân pe aceeaşi poziţie…
Istoria ne-a arătat că alianţele nu au funcţionat şi mai degrabă au stricat…
Alianţele post-electorale în slujba unei idei, a unui proiect de ţară… este cu totul altceva. Dar la alegeri este bine ca fiecare partid să meargă pe drumul său, să lăsăm electoratul să decidă cât de ’’importanţi’’ suntem fiecare dintre noi şi apoi mai vedem dacă avem cu cine să ne ’’unim’’.
În ceea ce îl priveşte pe Victor Ponta… eu rămân la convingerea că încearcă să se salveze pe el… căutând un loc pe o listă a unui partid care face scor… Deci rămâne cum am zis… mai vorbim după ce face 5%… ceea ce eu nu cred…
 
Brăila e la ’’marginea’’ României… şi nu la marginea bună
 
– Vă asumaţi alături de social-democraţii brăileni ritmul lent de dezvoltare al judeţului nostru în ultimii 30 de ani? Această întrebare v-a fost adresată deseori nu numai dvs ci şi primarului Marian Dragomir de unii comentatori serioşi ai ziarului, nu vorbim despre postacii de serviciu.
– Poate se putea mai mult… În mod cert se putea mai rău! Să fim sinceri şi corecţi: Brăila e la ’’marginea’’ României… şi nu la marginea bună. Suntem la graniţa Estică, iar dezvoltarea României a început din Vest. Totuşi, Brăila este cu mult peste alte judeţe şi municipii din zona noastră, există deja deficit de forţă de muncă. În ultimii ani au fost deschise multe unităţi de producţie noi cu mii de locuri de muncă. Tot judeţul este proaspăt asfaltat sau se lucrează la finalizarea acestor lucrări, reţeaua de apă şi canalizare este şi ea prezentă în aproape toate localităţile judeţului. În municipiu, de asemenea, după zeci de ani de promisiuni se lucrează ’’în draci’’ la asfaltarea tuturor străzilor, s-au reabilitat reţele de apă, canalizare, gaze, precum şi iluminatul stradal. Transportul public arată altfel, fiind reabilitată infrastructura şi achiziţionate mijloace de transport moderne.
Felicit şi pe această cale pe cei doi administratori: Primarul Marian Dragomir şi Preşedintele Consiliului Judeţean Iulian Francisk Chiriac.
 
– Susţineţi pe bună dreptate că Podul, singur, nu va face minuni, în sensul dezvoltării peste noapte a zonei Brăila – Galaţi – Tulcea. Este nevoie de atragerea de investitori, de o strategie în acest sens. Pregăteşte ceva în acest sens Marian Dragomir, dacă va câştiga un nou mandat de primar, dar şi Francisk Chiriac, care ţinteşte preşedinţia CJ?
-Da! Vom avea POD! De asemenea, drumuri expres către Focşani, Tulcea şi Buzău.
Brăila poate deveni o zonă de atractivitate pentru investitori. Şi Primarul Dragomir şi Preşedintele Chiriac au viziunea necesară valorificării acestei oportunităţi. Eu ştiu că sunt discuţii avansate cu o parte dintre aceşti investitori. Este vorba şi despre noi locuri de muncă bine plătite, dar şi despre aeroport, centru internodal de transport şi distribuţie de mărfuri etc. Dar haideţi să nu mai face promisiuni… Unele dintre ele au fost întârziate chiar de către cei care tot au spus şi au tot spus că ’’nu se face podul’’, este o minciună etc.
Acum se face! Se vede! Şi vor urma şi alte veşti bune…
 
– Sunteţi cel mai bine cotat politician brăilean în sondaje. Nu vă interesează nicio funcţie politică în plan local deoarece sunteţi europarlamentar şi sunteţi mai mult plecat în străinătate. Pe cine aţi vedea în fruntea organizaţiei judeţene, ca un posibil reformator? De fapt, aş întreba, vă doriţi, cu adevărat, reforma în PSD Brăila? Sau nu contează decât scorul la alegerile din acest an, şi cine pe cine manipulează mai cu folos?
-Încep prin a reacţiona la ultima parte a întrebării dvs: nimeni nu manipulează pe nimeni la PSD Brăila!
Cred cu tărie că în PSD Brăila sunt colegi care pot să-şi asume conducerea organizaţiei. Şi cu succes. Nimeni nu e de neînlocuit şi sunt un susţinător al schimbării de generaţii şi, odată cu aceasta, a modului de a se “manifesta” al organizaţiei.
Trebuie păstraţi şi respectaţi şi “bătrânii”, dar este timpul ca o nouă generaţie să-şi aducă contribuţia la modernizarea organizaţiei PSD Brăila. Din fericire avem colegi perfect “echipaţi” pentru acest lucru. Nu fac multe nominalizări pentru a nu nedreptăţi pe cineva… dar nu pot să nu-i menţionez pe cei doi care deja şi-au asumat misiuni în administraţie: Marian Dragormir şi Iulian Francisk Chiriac. (A consemnat Monica PARASCHIV)