Economie
Transgaz sub conducerea unui brăilean. Proiect grandios de 41,5 miliarde de dolari
• este vorba despre Coridorul Sudic de Gaz, în valoare de 41,5 miliarde de dolari, unul dintre proiectele energetice prioritare pentru UE • ieri, Guvernul a aprobat Memorandumul de înţelegere între Ministerul Energiei şi Transgaz din România şi Consiliul Consultativ al Coridorului de Sud de gaze
În şedinţa de ieri a Executivului, a fost aprobat Memorandumul de înţelegere între Ministerul Energiei şi compania Transgaz, condusă de brăileanul Ion Sterian, din partea României şi Consiliul Consultativ al Coridorului Sudic de gaze, privind potenţialul de cooperare în utilizarea infrastructurii de transport al gazelor oferită de interconectorul RO-BG şi conducta BRUA în etapele viitoare de extindere a Coridorului Sudic de gaze în Balcani şi Europa Centrală.
România este un susţinător activ al proiectului Coridorului Sudic de gaze şi al planurilor sale de extindere, fapt demonstrat şi prin implicarea sa în implementarea Coridorului Vertical, proiect de importanţă deosebită care va lega sistemele de transport gaze naturale din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria şi care ar putea prelua potenţialele volume de gaze disponibile prin intermediul Coridorul Sudic.
Gazoductul BRUA, componentă importantă a Coridorului Vertical, implementat pe teritoriul României prin intermediul companiei Transgaz, va contribui la asigurarea unui grad adecvat de interconectare cu ţările vecine, va crea o nouă rută de transport gaze naturale la nivel regional, va asigura transportul gazelor naturale din diferite surse de aprovizionare, inclusiv infrastructura necesară pentru preluarea şi transportul potenţialelor volume de gaze din zona Mării Negre. Implementarea proiectului BRUA va avea drept rezultat asigurarea posibilităţii fizice de curgere bidirecţională permanentă pentru interconectările cu Bulgaria şi cu Ungaria, asigurându-se după finalizarea Fazei II, o capacitate de transport spre Ungaria de 4,4 miliarde Smc/an, respectiv de 1,5 miliarde Smc/an spre Bulgaria.
Anul trecut, la prima participare a ţării noastre la reuniunea ministerială anuală a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze, România a subliniat angajamentul de a se implica în mod concret în dezvoltarea proiectului Coridorului Sudic, prin adăugarea de noi elemente de infrastructură care să crească interconectivitatea energetică dintre CSG şi Europa de Est şi Centrală, cum este Interconectorul Giurgiu–Ruse dintre România şi Bulgaria şi proiectul BRUA. Interconectorul dintre România şi Bulgaria, precum şi proiectul BRUA au o relevanţă deosebită la nivel regional, asigurând posibilitatea integrării surselor de gaze naturale din bazinul Caspic, Mediteraneean, din zona Orientului Mijlociu sau a Asiei Centrale, cu pieţele din centrul şi vestul Europei.
Reuniunea ministerială din acest an a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze a avut loc la Baku, Republica Azerbaidjan, în data de 20 februarie 2019. România a transmis şi cu acest prilej mesajul clar de sprijin constant şi activ pentru implementarea Coridorului Sudic de gaze, precum şi interesul României de a se implica în extinderea acestui proiect important de infrastructură energetică, către Balcani şi Europa Centrală. Astfel, în continuarea demersurilor de anul trecut, România a propus Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze evaluarea interesului de semnare a unui Memorandum de înţelegere pentru analizarea oportunităţilor de utilizare a infrastructurii de transport oferită de Interconectorul RO-BG şi gazoductul BRUA, în etapele viitoare de extindere a Coridorului Sudic de gaze. Este o iniţiativă care are potenţialul de a avea un impact pozitiv pentru multe ţări din regiune, de a spori securitatea energetică regională, de a diversifica sursele şi rutele de aprovizionare cu energie şi de a reduce vulnerabilităţile energetice. România consideră că această iniţiativă este în armonie cu interesele extinderii infrastructurii Coridorului Sudic în Balcani şi Europa Centrală şi poate asigura o infrastructură de transport sigură şi eficientă. Propunerea României a fost apreciată şi în cadrul întâlnirii bilaterale cu ministru azer al energiei Parviz Shahbazov organizată în marja lucrărilor reuniunii Coridorului Sudic, ca “fiind una foarte bună, cu potenţial semnificativ pentru extinderea proiectului Coridorului Sudic de gaze”.
Semnarea acestui Memorandum de înţelegere poate deschide perspective noi în vederea valorizării şi maximizării potenţialului gazoductului BRUA, dar şi a potenţialului energetic al României, precum şi a rolului strategic, de jucător important, pe care ţara noastră îl poate avea în ecuaţia securităţii energetice regionale.
Coridorul Sudic de Gaz, în valoare de 41,5 miliarde de dolari, este unul dintre proiectele energetice prioritare pentru UE. Acesta prevede transportul gazelor din regiunea caspică spre ţările europene prin Georgia şi Turcia.
În etapa iniţială, gazul ce urmează să fie produs în cadrul etapei a 2-a de dezvoltare a câmpului Shah Deniz din Azerbaidjan este considerat ca sursă principală pentru proiectele Coridorului Sudic de Gaze. Alte surse se pot conecta, de asemenea, la acest proiect într-o etapă ulterioară.
În cadrul celei de-a doua etape a dezvoltării câmpului Shah Deniz, gazele vor fi exportate în Turcia şi pe pieţele europene prin extinderea conductei Caucazului de Sud şi prin construirea conductelor de gaze naturale Trans Anatolian şi a conductelor Trans-Adriatice.
transgaz
ion sterian
proiect
41
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















