Local
Traficanţii Şaim şi Balaşca rămân după gratii
• recent, judecătorii Tribunalului Galaţi au dispus prelungirea măsurii arestului preventiv faţă de inculpaţii Şaim Cezar Marian şi Balaşca Alexandru, cercetaţi pentru trafic de minori şi proxenetism • cei doi au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, însă instanţa le-a respins ca fiind nefondate • nici contestaţia formulată la Curtea de Apel Galaţi nu i-a ajutat să scape
Arestaţi în urmă cu 6 luni, traficanţii de minore Şaim şi Balaşca tot încearcă să îi convingă pe judecători să îi lase în arest la domiciliu. Numai că, magistraţii nu prea îi bagă în seamă, astfel că, Tribunalul Galaţi a dispus prelungirea arestului preventiv. Nici la instanţa superioară, proxeneţii nu au reuşit să îi convingă pe magistraţi să le dea drumul din arest. “Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispusă faţă de inculpaţii Şaim Cezar Marian şi Balaşca Alexandru, măsură pe care o menţine faţă de ambii inculpaţi, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori şi proxenetism. Respinge cererile formulate de inculpaţii Şaim Cezar Marian şi Balaşca Alexandru, prin care solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, ca fiind nefondate. Cu drept de contestaţie”, a decis recent Tribunalul Galaţi.
În urma cererilor formulate de inculpaţi, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Galaţi. Şi aici au fost respinse ca nefondate contestaţiile formulate de inculpaţii Şaim Cezar Marian şi Balaşca Alexandru împotriva soluţiei pronunţate de prima instanţă, decizia fiind luată pe data de 21 mai.
După cum v-am informat în ediţiile anterioare, proxeneţii Şaim Cezar Marian zis “Botu”, de 27 de ani, şi Balaşca Alexandru zis “Ducu”, de 26 ani, au ajuns la arest în toamna anului trecut, în urma intervenţiei procurorilor DIICOT şi poliţiştilor. Mai exact, la data de 13 noiembrie 2018, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a celor doi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori în formă continuată şi proxenetism. Anchetatorii au stabilit că, din luna mai 2017 şi până la momentul destructurării reţelei, cei doi inculpaţi au recrutat, transportat şi adăpostit 4 victime minore, cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, pe care, prin constrângere şi chiar răpire în cazul uneia dintre ele, prin inducere în eroare, le-au obligat să practice prostituţia. Potrivit procurorilor, metoda de recrutare utilizată a fost cea cunoscută şi folosită de mulţi proxeneţi dornici să îşi umple buzunarele cu bani: «loverboy». Tinerele minore erau abordate de către traficanţii care dezvoltau relaţii afective cu fetele, acestea fiind convinse că indivizii chiar sunt implicaţi sentimental în relaţia cu ele şi vor să trăiască împreună. Numai că, intenţia unor astfel de persoane era cu totul alta.
Activitatea infracţională a traficanţilor Şaim şi Balaşca s-a desfăşurat «la stradă» pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Constanţa şi uneori în diverse apartamente închiriate în regim hotelier, sumele de bani obţinute din “munca” tinerelor fiind însuşite şi folosite în totalitate de către inculpaţi şi familiile acestora.
Fetele erau cazate uneori chiar la domiciliul lui Şaim, într-o casă din Centrul Vechi al municipiului Brăila, unde locuia toată familia. Procurorii au făcut interceptări şi au constatat cum proxeneţii puneau totul la cale, reuşind să le prostească pe fetele mult prea credule. Scoase la stradă, tinerele aveau şi tarife impuse de proxeneţi: 50 lei/sex oral şi 70 lei/sex normal.
Procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor “Botu” şi “Ducu”, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Galaţi în decembrie 2018. Au fost invocate unele excepţii în cauză, astfel că judecata nu a putut începe efectiv.
Local
O eroare de soft a pus în funcțiune sistemele de alarmare din localitățile brăilene de pe malul Siretului. ISU precizează că nu e niciun pericol
Un mesaj care ar fi trebuit să fie transmis doar în localitățile aflate în proximitatea Barajului Reconstrucția de pe râul Bistrița, acumularea Piatra Neamț, s-a auzit și în difuzoarele de mare putere ale sistemelor de alarmare montate de-a lungul râului Siret, în județul Brăila.
Mesajul avertiza despre o creștere a nivelului râului ca urmare a unei deversări controlate efectuate la barajul de lângă Piatra Neamț.
Astfel, locuitorii unor așezări brăilene precum Cotu Lung sau Vădeni, unde sunt montate sisteme de înștiințare-alarmare au putut auzi mesajul și s-au gândit că proprietățile lor ar putea fi în pericol.
Ca urmare, mulți au sunat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brăila, pentru a cere lămuriri. ISU a transmis un comunicat de presă prin care a informat că nu există niciun motiv de alarmare, mesajul de la sistemul de alarmare fiind destinat doar localităților din apropierea barajului, transmiterea sa și în localitățile de pe malul Siretului din județul Brăila fiind cauzată de o eroare de soft apărută în sistem.
”Astăzi, 07 noiembrie 2026, în jurul orei 16.00, din cauza unei erori de soft, în sistemul de înștiințare-alarmare la inundații pe râul Siret, care funcționează și pe raza județului Brăila, a fost transmis un mesaj către populație privind deversarea controlată din Barajul Reconstrucția de pe râul Bistrița, acumularea Piatra Neamț. Mesajul nu era destinat localităților brăilene, care nu vor fi afectate de actuala situație. Atunci când va fi necesar, autoritățile locale și populația din localitățile județului Brăila, aflate în albia majoră a râului Siret, vor fi anunțate în timp operativ despre astfel de deversări controlate, astfel încît să poată lua măsuri de autoprotecție”, a transmis ISU Brăila.
Local
Fost șef al IPJ Brăila, cu multă experiență în prafuri, numitul Chivu Cătălin a găsit făină în loc de cocaină!
Azi dimineață, numitul Chivu Cătălin a făcut un filmuleț cu o ”mare” descoperire pe Faleză: niște pungi cu ”praf” alb aruncate într-un coș de gunoi.
Fost șef al IPJ Brăila care a avut de-a face în viața lui profesională cu ceea ce se cheamă prafuri de mare risc, Chivu a considerat că trebuie să anunțe poliția ca să cerceteze ”enormitatea” întâmplată la Brăila, pe Faleza Dunării.
”Ia uitați ce este aici! Eu în clipa asta sun la poliție”, a zis polițistul pensionar ca și când ar fi descoperit niște kilograme de cocaină care ar valora, vă dați seama, o sumă uriașă.
Atât de uriașă încât nici un copil care s-a mai uitat pe la filme polițiste nu ar fi crezut că a fost aruncată la gunoi. Sigur, numitul Chivu nu a ratat ocazia să critice poliția că se mișcă greu, dar că el îi așteaptă pe cei de la Crimă organizată.
Zis și făcut! S-a mobilizat DIICOT-ul, s-au luat probe, s-au trimis la Constanța, așadar s-au consumat resurse din banii contribuabililor ca să i se dovedească numitului Chivu că la mijloc era doar făină.
De fapt, niște puști au făcut o farsă, iar deșteptul polițist pensionar, care a fost anunțat ”de cineva”, a intervenit prompt. Și-o fi pus întrebarea că poate cineva și-a bătut joc de el?
Până una alta, el a dat-o mai departe și-a aruncat-o în cârca DIICOT că poate polițiștii de la Crimă Organizată nu erau suficient de ocupați.
Cu asta se ocupă numitul Chivu Cătălin când nu merge în pelerinaje cu pensionarii de la Asociația ”Ana Aslan” sau când nu controlează activitatea spitalului din Făurei ca membru în Consiliul de Administrație din partea PNL. E ocupat, ce mai!
Poziția oficială a polițiștilor de la Crimă Organizată: făină alimentară
”Având în vedere sesizarea prin apel 112 a polițiștilor și informațiile apărute în spațiul public (postarea lui Chivu – n.n) cu privire la prezența unei substanțe susceptibilă de a avea efect psihoactiv, polițiștii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat cercetări cu privire la împrejurările în care a fost depozitată substanța pulverulentă de culoare albă, astfel că a fost identificat un tânăr care ar fi aruncat substanța respectivă în spațiul de depozitare pentru deșeuri, fără a urmări provocarea unei stări de panică în rândul populației sau generarea unor suspiciuni cu privire la natura acesteia, afirmând că este făină alimentară.
Totodată, în urma analizelor de laborator a rezultat că respectiva substanță nu face parte din categoria substanțelor stupefiante sau psihotrope supuse controlului conform Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri cu modificările și completările ulterioare și nici alte substanțe psihoactive”.
CELE MAI CITITE
