Învățământ
Topul liceelor brăilene
* chiar dacă s-a intrat cu medii mai mici decât în 2017, Colegiul “Murgoci” rămâne liderul clasamentului județean * pe locul 2 se află “Bălcescu”, pe 3 “A. Aslan”, iar “Iorga” pe locul 4 * trioul “Murgoci”-”Bălcescu”-”Iorga” domină top 10 specializări * anul acesta, cea mai mare medie de admitere la liceu a fost 10, iar cea mai mică 2.80
Au scăzut mediile de admitere însă liceele teoretice au rămas opțiunea principală a absolvenților de gimnaziu care s-au înscris să fie repartizați în prima etapă. Prima medie cu care s-a intrat în clasa a IX-a este 10, patru eleve având o medie perfectă. Trei dintre ele au ales “Murgoci”, iar o altă elevă a optat pentru “Bălcescu”. La polul opus, cea mai mică medie este 2.80, la Liceul “A. Saligny”. “Murgoci”, “Bălcescu” și “Iorga” rămân trio-ul școlilor de elită unde vor să învețe cei mai buni elevi. “A. Aslan”, “Perpessicius”, “Cerna”, “M. Sebastian” și “I. Ghica” sunt și ele printre preferatele absolvenților de liceu. Anul acesta surpriza a venit din partea Colegiul Tehnic “Ed. Nicolau” care a intrat în top 10 licee brăilene.
După prima etapă de admitere au rămas nerepartizați 19 candidați din totalul de 1.439 înscriși. În ceea ce privește locurile rămase libere, puțin peste 150 de locuri la liceu mai sunt disponibile pentru cea de-a doua etapă.
“Murgoci” își consolidează poziția de lider
Așa cum era de așteptat, Colegiul Național “Gh. M. Murgoci” rămâne liderul liceelor de prestigiu, aici fiind admiși elevii cu cele mai mari medii – între 10 și 8.45. Chiar dacă s-a intrat cu medii mai mici decât anul trecut, toate cele cinci specializări au adunat copii foarte buni. Trei dintre cei patru elevi care au avut media 10 la admitere au ales specializarea Matematică-informatică-bilingv engleză, iar linia la această clasă s-a tras la 9.65, puțin sub cea de anul trecut (9.7). Cei mai mulți copii admiși aici sunt cei care au terminat gimnaziul tot la “Murgoci”, însă sunt și șapte copii de la “M. Eminescu” și cinci de la “I. Creangă”. Cu medii foarte mari s-a intrat și la specializarea Științele Naturii, între 9.94 și 9.44, cu precizarea că 25 de elevi din totalul de 28 admiși au peste 9.50. La cele două clase de Matematică-informatică mediile sunt cuprinse între 9.91 și 9.36, aici fiind admiși elevi din Ianca, Făurei și Cireșu. Dacă la aceste trei specializări nu sunt diferențe majore față de mediile de admitere de anul trecut, nu același lucru se poate spune despre Științele Sociale și Filologie. La prima specializare mediile au scăzut considerabil. Dacă în 2017 ultimul intrat avea 9.4, acum linia s-a tras la 8.92. La Filologie mediile au coborât până la 8.45 anul acesta, în 2017 ultimul admis având 9.06.
Pe locul doi în topul liceelor se află Colegiul Național “N. Bălcescu”, mediile de anul acesta fiind cuprinse între 10 și 8.37. La cele patru clase de Matematică-informatică, adică cele 112 locuri, mediile sunt cuprinse între 10 și 8.43, în scădere față de 2017 când ultimul admis a avut 8.82. La Științele Naturii s-a intrat cu medii între 9.65 și 8.66, iar la Științe Sociale acestea variază între 8.96 și 8.37.
Locul 3 este ocupat anul acesta de Colegiul Național “A. Aslan”. La cele trei clase de Științele Naturii mediile sunt între 9.91 și 7.93, la această specializare urmând să studieze și 20 de copii din județ. În 2017, ultimul intrat a avut 8.34.
Liceul Teoretic “N. Iorga” coboară pe locul 4, primul intrat având media 9.92 iar ultimul 7.85, specializarea la care s-au înregistrat cele mai mici medii, dacă le putem numi astfel, fiind Filologia – între 9.01 și 7.85. De punctat însă că liceul are trei clase în top 10 specializări pe județ. La Mate-info s-a intrat cu medii între 9.92 și 8.93, la Științele Naturii cu medii între 9.81 și 8.88, iar la Științe Sociale acestea sunt între 9.29 și 8.53. Prin comparație, anul trecut ultimul intrat la mate-info a avut 9.08, la Științele Naturii 9.09, la cele Sociale 9.01, iar la Filologie 8.38.
Liceul Pedagogic “P. D. Perpessicius” rămâne pe poziția a cincea, mediile fiind cuprinse între 8.85 și 7.72. Pe specializări, situația se prezintă astfel: Filologie – 8.85-7.83, Științele Naturii – 9.07-7.72.
Liceul Teoretic “P. Cerna” ocupă și anul acesta locul 6 în clasamentul pe județ, cu medii cuprinse între 8.81 și 7.63. Cu cele mai mari medii s-a intrat la
Științe Sociale – între 8.57 și 7.75, urmate de Filologie – între
8.33 și 7.65. La Științele Naturii primul admis are 9.53, iar linia s-a tras la 7.63.
La fel ca în 2017, locul 7 revine Liceului Teoretic “M. Sebastian”, mediile fiind cuprinse între 7.66 și 7.06. Pe specializări, statistica arată astfel: Științe Sociale – 7.66 și 7.39; Filologie – 7.63 și 7.26, Științele Naturii – 7.82 și 7.06. De precizat că la Științele Naturii au crescut mediile în comparație cu anul trecut (6.79 ultimul intrat).
Cu medii mai mari s-a intrat și la Colegiul Economic “I. Ghica”, liceu aflat pe locul 8 în top. Aici primul intrat are media 8.50, iar ultimul admis 6.78. La
Turism și alimentație mediile variază între 8.50 și 7.00, la Comerț sunt între 7.74 și 6.89, iar la Economic între 8.46 și 6.78.
Surpriză! Un liceu tehnologic în top 10
Cu excepția Colegiului Economic “I. Ghica”, liceele tehnologice nu își găseau locul în topul școlilor brăilene, clasamentul fiind dominat de cele teoretice. Anul acesta surpriza a produs-o Colegiul Tehnic “Ed. Nicolau” care s-a clasat pe locul 9, înaintea Liceului “C. Angelescu” Ianca. La specializarea Turism și alimentație s-a intrat cu medii între 7.39 și 6.56, anul trecut ultimul intrat având media 6.34. La specializarea Industrie alimentară lucrurile stau și mai bine. Dacă anul trecut rămăseseră patru locuri libere după prima etapă, anul acesta s-au ocupat toate cele 28 de locuri. Iar mediile de admitere sunt mult mai mari: între 6.78 și 6.06, în condițiile în care în 2017 s-a intrat și cu media 3.51 la acest liceu.
Elevii din județ aleg să învețe la oraș
Se știe că avem elevi foarte buni și în județ iar cei mai mulți dintre ei aleg să vină să urmeze un liceu în municipiu. Probabil de aceea există clase la unitățile din județ unde nu s-au ocupat toate locurile iar diferența dintre prima și ultima medie de admitere este foarte mare. Ca o posibilă consecință, Liceul Teoretic “C. Angelescu” Ianca ocupă anul acesta ultimul loc în top 10 licee. La specializarea Filologie primul intrat are media 8.37, iar ultimul 6.32, anul trecut mediile fiind cuprinse între 8.74 și 6.69. La mate-info nici măcar nu s-au ocupat toate locurile. Cei 19 elevi care au optat să studieze la acest profil au medii între 9.39 și 5.67. Prin comparație, și în 2013 au rămas locuri libere după prima etapă însă mediile de admitere variau între 9.59 și 5.63.
În ceea ce privește Liceul Teoretic “G. Vâslan” Făurei, la Filologie primul intrat are 8.06 iar ultimul 5.60. La Mate-info s-au ocupat doar 13 locuri după prima etapă, mediile elevilor admiși fiind în intervalul 8.36 și 4.94. Și la Mecanică mai sunt suficiente locuri disponibile, doar opt elevi optând pentru această specializare în prima etapă. De precizat că din cei opt intrați patru au medii peste 5 și patru sub 5.
În statistici, Liceul Tehnologic “N. Titulescu” Însurăței se prezintă foarte bine pe partea teoretică. La Filologie s-a intrat anul acesta cu medii între 9.29 și 6.84 iar la Științele Naturii cu medii între 8.31 și 6.07. În schimb, specializarea Electromecanică este cea care “trage” în jos, aici ultima medie cu care s-a intrat la liceu fiind 3.84.
Pași timizi spre liceele tehnologice
Deși în continuare liceele tehnologice sunt departe de a fi “ținta” absolvenților de gimnaziu, anul acesta se poate observa o ușoară schimbare în opțiunile elevilor. Dacă în 2017 rămăseseră după prima etapă de admitere 200 de locuri neocupate la filiera tehnologică, anul acesta numărul lor s-a redus undeva la 150. Mai mult, există două licee care par să fie mai atractive pentru copii. Primul este Colegiul Tehnic “Ed. Nicolau”, care a reușit să intre în top 10 licee din Brăila, iar al doilea este Colegiul Tehnic “C. D. Nenițescu”. Spre deosebire de anul trecut, când unitatea rămânea cu locuri libere după prima etapa iar ultimul intrat avea media 4.77, anul acesta s-au ocupat toate locurile “din prima” iar mediile de admitere au crescut. Spre exemplu, la specializarea Turism și alimentație, în 2017 ultimul intrat avea 5.22. Acum, linia s-a tras aproape de 6, 5.99 mai exact. De precizat că mai sunt și exemple legate de liceele tehnologice în care, la anumite specializări, mediile de admitere au crescut, la fel cum sunt situații în care acestea au scăzut.
În urma primei etape a repartizării computerizate au mai rămas 176 de locuri neocupate, mai puține decât anul trecut când au fost 252. Astfel, cei care se vor înscrie la liceu în toamnă mai au la dispoziție următoarele vaariante: “P. Istrati”, Mecanică – 21 locuri, Electric – 3 locuri; “A. Saligny”, Electronică automatizări – 4 locuri, Mecanică – 23; “G. K. Constantinescu”, Agricultură – 20 locuri, Industrie alimentară – 2 locuri; “G. Moisil”, Electric – 10 locuri, Fabricarea produselor din lemn – 27 locuri; “M. Basarab” Măxineni, Industrie textilă și pielărie – 15 locuri; “N. Oncescu” Ianca, Comerț – 21; “C. Angelescu” Ianca, Mate-info – 9 locuri; “G. Vâslan” Făurei, Mate-info – 15 locuri, Mecanică – 20 locuri.
A doua etapă de admitere la liceu se va desfășura în luna septembrie.
“Murgoci”, “Iorga” și “Bălcescu” domină topul pe specializări
În top 10 specializări ordonate după ultima medie de admitere la liceele din Brăila, Colegiul “Gh. M. Murgoci” conduce detașat, fiind prezent cu toate cele cinci specializări. Liceul Teoretic “N. Iorga” are trei specializări în top 10, iar Colegiul Național “N. Bălcescu” alte două specializări. Concret, clasamentul este următorul:
Top 10 specializări din Brăila – Prima medie / Ultima medie
1. Colegiul Național “Gh. M. Murgoci”, Mate-info-engleză 10 9.65
2. Colegiul Național “Gh. M. Murgoci”, Științe ale Naturii 9.94 9.44
3. Colegiul Național “Gh. M. Murgoci”, Mate-info 9.91 9.36
4. Liceul Teoretic “N. Iorga”, Mate-info 9.92 8.93
5. Colegiul Național “Gh. M. Murgoci”, Științe Sociale 9.76 8.92
6. Liceul Teoretic “N. Iorga”, Științe ale Naturii 9.81 8.88
7. Colegiul Național “N. Bălcescu”, Științe ale Naturii 9.65 8.66
8. Liceul Teoretic “N. Iorga”, Științe Sociale 9.29 8.53
9. Colegiul Național “Gh. M. Murgoci”, Filologie 9.72 8.45
10. Colegiul Național “N. Bălcescu”, Mate-info 10 8.43
Topul liceelor brăilene pe specializări se prezintă astfel:
Matematică-Informatică
1. Colegiul Național “Gh. M. Murgoci” 10 – 9.36
2. Liceul Teoretic “N. Iorga” 9.92 – 8.93
3. Colegiul Național “N. Bălcescu” 10 – 8.43
4. Liceul Teoretic “P. Cerna” 8.81 – 7.84
5. Liceul “C. Angelescu” Ianca 9.39 – 5.67
Științe ale Naturii
1.Colegiul Național “Gh. M. Murgoci” 9.94 – 9.44
2.Liceul Teoretic “N. Iorga” 9.81 – 8.88
3.Colegiul Național “N. Bălcescu” 9.65 – 8.66
4. Colegiul Național “A. Aslan” 9.91 – 7.93
5. Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius” 9.07 – 7.72
Științe Sociale
1.Colegiul Național “Gh. M. Murgoci” 9.76 – 8.92
2.Liceul Teoretic “N.Iorga” 9.29 – 8.53
3.Colegiul Național “N. Bălcescu” 8.96 – 8.37
4.Liceul Teoretic “P. Cerna” 8.57 – 7.75
5. Liceul Teoretic “M. Sebastian” 7.66 – 7.39
Filologie
1.Colegiul Național “Gh. M. Murgoci” 9.72 – 8.45
2.Liceul Teoretic “N.Iorga” 9.01 – 7.85
3.Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius” 8.85 – 7.83
4.Liceul Teoretic “P. Cerna” 8.33 – 7.65
5.Liceul Teoretic “M. Sebastian” 7.63 – 7.26
“Murgoci”, din nou în top 50 de specializări pe țară
Colegiul Național “Gh. M. Murgoci” este și în acest an prezent în Top 50 specializări din țară. Astfel, specializarea matematică-informatică-bilingv engleză se află pe poziția 17, în urcare față de anul trecut când era pe 24. În schimb, specializarea Matematică-informatică nu se mai regăsește în clasament (anul trecut poziția 37).
Potrivit Ministerului Educației, primele 5 licee la nivel național, ordonate după cele mai mari medii de admitere, sunt următoarele:
1. Colegiul Național “Sfântul Sava” din București: 9.61 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere;
2. Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu” din București: 9.57 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere;
3. Colegiul Național “Gheorghe Lazăr” din București: 9.50 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere;
4. Colegiul Național “Emil Racoviță” din Cluj-Napoca: 9.45 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere;
5. Colegiul Național “Mihai Viteazul” din București: 9.45 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
