Social Media

Administrație

Topul chiulangiilor

Timp de citire: 14 minute

• “trofeul” pentru cele mai multe absenţe consecutive de la şedinţele de CLM poate fi decernat consilierului liberal Cătălin Hagiu, care nu s-a mai afişat în Legislativul local din luna mai până în prezent • la Consiliul Judeţean, deşi are mai puţine absenţe decât colegul său de la municipiu, pe locul I în topul chiulangiilor se situează PNL-istul Florin Cîrligea, care a lipsit la 6 din cele 11 şedinţe convocate de la începutul anului • topul continuă la CLM cu Marian Fusea (PNL), Daniela Rădulescu (ALDE), Cristiana Voineag (PSD)şi Cristian Pricop (PNL), iar la CJ cu liberalii Laurenţiu Chiru şi Adrian Vacu • dacă primarul Marian Dragomir nu s-a arătat prea încântat de situaţie, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a sărit în apărarea colegilor săi cu precizarea că oricine poate avea probleme personale sau de sănătate • interesant este că la CLM Brăila cei care lipsesc nu îşi iau lefurile, însă la CJ, chiulangiii primesc indemnizaţia dacă îşi motivează absenţele, după cum ne-a explicat chiar secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu
 
Aproape nicio şedinţă ordinară de CLM şi CJ Brăila fără măcar un consilier lipsă, de la începutul mandatului şi până în prezent. Cam aşa s-ar traduce, pe scurt, interesul unora dintre aleşii noştri pentru problemele comunităţii. O absenţă – două nu ar reprezenta neapărat un capăt de ţară, însă consilierii brăileni au ajuns deja la zeci de chiuluri, mai mult sau mai puţin justificate. Practic, numai de la începutul acestui an, la CLM Brăila s-au înregistrat 61 de absenţe, iar la CJ Brăila, din cele 11 şedinţe convocate, s-a ajuns la 35 de absenţe. Aşa cum semnala cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” încă din luna februarie, trendul chiulurilor în cele două mini-Parlamente s-a manifestat încă de la primele şedinţe de după învestire şi a continuat nestingherit, ba chiar a luat amploare, existând cazuri în care consilierii prezenţi în sală au mai aşteptat câteva minute bune un coleg rătăcit sau întârziat, tocmai pentru a avea cvorum de şedinţă sau pentru a se asigura că sunt aprobate proiectele ce au nevoie de două treimi din voturi ca să treacă.
Şi dacă la CLM Brăila consilierii care lipsesc de la şedinţa ordinară nu îşi încasează indemnizaţia lunară (mărită recent la 823 lei net), la Consiliul Judeţean, după cum a explicat chiar secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu, cei care motivează absenţele îşi iau lefurile fără probleme.
Atunci când am semnalat iniţial problema chiulului pe capete în CLM şi CJ nu am făcut publice numele consilierilor în cauză, însă de această dată am decis să realizăm un top al “absenţilor de serviciu”.
 
Hagiu şi Cîrligea, campionii chiulului de la şedinţe
După cum am anunţat şi în luna februarie, la numai câteva luni de la startul noului mandat, în 2016, consilierii municipali şi judeţeni au început să chiulească frecvent. Plecând de la acest aspect, am luat decizia de a realiza un clasament al celor mai chiulangii membri de CLM, respectiv CJ.
În cazul Consiliului Local Municipal, discutăm până în prezent de un total de 71 de absenţe (în 27 de şedinţe), consemnate în minutele postate pe site-ul Primăriei, din care 61 doar anul acesta (în 15 şedinţe). Practic, au existat doar două şedinţe de CLM de la începutul mandatului şi până acum în care s-a înregistrat o prezenţă de 100%: una imediat după învestire şi a doua în luna septembrie a anului trecut, însă şi atunci au fost câţiva consilieri care au ajuns mai târziu.
Ei bine, topul chiulangiilor de la începutul mandatului se prezintă în felul următor: liberalul Cătălin Hagiu pe locul I, cu 9 absenţe (nu a mai participat la nicio şedinţă din luna mai până în prezent), colegul său Marian Fusea pe II, cu 7 absenţe, Daniela Rădulescu (ALDE) pe III, cu 6 absenţe, urmaţi îndeproape de Cristiana Voineag (PSD) şi Cristian Florinel Pricop (PNL), cu câte 5 absenţe fiecare, şi de Bogdan Botea (PND)şi Dan Păun (ALDE), cu câte 4 absenţe de căciulă. Lista continuă cu cei care au sub trei absenţe. Trebuie precizat că din categoria celor care au lipsit doar de la o singură şedinţă face parte şi PSD-istul George Caranica, însă acesta a reuşit şi performanţa de a întârzia la trei şedinţe de la începutul mandatului şi până în prezent.
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” pentru a vedea cum şi-a motivat cele 9 absenţe, Hagiu nu a dorit să comenteze prea mult subiectul, precizând doar că va lămuri situaţia cât de curând.
“Sunt motive personale. Sunt prins cu nişte proiecte personale şi din cauza aceasta. O să spun mai multe în curând”, a declarat liberalul.
La Consiliul Judeţean Brăila, de la începutul mandatului până în luna septembrie au avut loc 20 de şedinţe, la care s-au înregistrat 54 de absenţe, din care 35 doar anul acesta (în 11 şedinţe). Şi în cazul mini-Parlamentului judeţean, putem discuta despre o singură şedinţă ordinară (în luna ianuarie 2017) cu prezenţă completă.
Topul chiulangiilor la CJ de la începutul mandatului până în prezent arată în felul următor: Pe locul I, cu 6 absenţe, se situează liberalul Florin Cîrligea, urmat pe poziţia II, de colegii săi din PNL Laurenţiu Chiru şi Adrian Vacu, ambii cu câte 4 absenţe. De asemenea, locul III le revine mai multor consilieri judeţeni care au reuşit să lipsească de cel puţin trei ori de când şi-au preluat mandatul: PNL-istul Alexandru Dănăilă, PND-ista Simona Drăghincescu (cu precizarea că cei doi nu au mai absentat de la începutul lui 2017), PNL-istul Vasile Broască (înainte de a demisiona), PSD-istul Dan Lucian Şerbu, liberalii Vasile Constantin Varga, Mario DaRos, precum şi Marian Sîrbu. Trebuie amintit şi faptul că atât Adrian Rândunică, cât şi Carmelia Bălănică (ambii PSD) au reuşit să cumuleze câte două absenţe de căciulă în CJ Brăila, în lunile de dinainte de a pleca pentru a activa în cadrul Guvernului.
Întrebat care au fost motivele pentru care a lipsit de la mai bine de jumătate dintre şedinţele convocate în acest an, Cîrligea a precizat că a fost în concediu, a avut câteva evenimente în familie, de la care nu a putut lipsi, şi altă dată a fost bolnav. Liberalul a subliniat şi că, de multe ori, se întâmplă ca şedinţele (în special cele de îndată) să fie anunţate în ultima clipă, astfel încât consilierii care sunt ocupaţi sau plecaţi din localitate, nu mai pot ajunge.
“Mai pleacă lumea în concediu. Am avut şi un botez. Probleme de familie. Dar am fost învoit la toate. Una a fost pe motiv de boală. Au fost multe evenimente. Dar ştiţi care este problema? Unele sunt anunţate de pe o zi pe alta şi nu ai cum să vii. Pentru că mai avem şi treabă. Dacă vă uitaţi, au fost vreo două de îndată. Pentru unul care stă degeaba… mă rog. Dar poate să te prindă să nu fii în localitate. S-a întâmplat de multe ori”, a afirmat Cîrligea.
 
Cum îşi motivează consilierii absenţele
Pentru a vedea ce spun consilierii municipali care absentează de la şedinţe, redactorii noştri au stat de vorbă cu secretarul municipiului, Ion Drăgan, care se ocupă de cererile acestora. Potrivit sursei citate, până în prezent, absolut toţi membrii CLM care au ratat câte o şedinţă au avut grijă să îşi motiveze absenţele.
“Absenţele dumnealor sunt publice, ele rezultă din procesele verbale pe care le avem pe site-ul instituţiei. Ce vă pot spune este că sunt anumite absenţe care ţin de specificul activităţii fiecăruia. Domnii consilieri care au meseria de medic – domnul Pricop, doamna Voineag, doamna Gina Ilie (deşi mai puţin) -, dar au acest specific, datorită gărzilor şi a participării la diverse seminarii, acţiuni de genul acesta pe care ni le aduc la cunoştinţă şi care, de cele mai multe ori, nu se desfăşoară în localitatea noastră. După aceea, am o categorie de motivări care ţin de specificul activităţii, pe latură a serviciului. Doamna Rădulescu, domnul Fusea sunt persoane care pleacă frecvent din localitate. Mai apar şi problemele medicale. Sunt multe absenţe atunci când persoana este internată în spital, sau are altă afecţiune şi nu poate participa. Tot la specificul profesie ar fi şi colegii jurişti, avocaţi, care de multe ori trebuie să asigure reprezentarea în anumite cazuri unde nu pot lipsi. Sunt citaţii, chemări la Parchet. Lucruri care se întâmplă uneori şi de pe o zi pe alta şi atunci nu se poate lipsi. Mai sunt şi anumite litigii care se dezvoltă la instanţe superioare, Galaţi, Bucureşti chiar. Şi atunci, dacă se suprapune un astfel de termen cu o şedinţă de consiliu, consilierul respectiv nu poate fi prezent”, a declarat Drăgan.
Secretarul municipiului a mai precizat că de multe ori aceste solicitări privind motivarea absenţelor se fac în scris, dar au existat situaţii când s-au făcut şi verbal, însă a ţinut să sublinieze că în cazul absenţelor, indiferent dacă sunt motivate sau nu, consilierii nu îşi încasează indemnizaţia.
Situaţia este una ceva mai ciudată din acest punct de vedere în cazul CJ Brăila, unde, potrivit secretarului judeţului, Dumitrel Priceputu, aleşii îşi încasează lefurile atât timp cât îşi motivează absenţele.
“Sunt motive de sănătate. Chiar recent au fost vreo 9 informări pe cazuri de sănătate. Sunt plecări din localitate pe probleme ce ţin de locul de muncă pe care îl au. Sigur, au apărut şi situaţii de ordin familial, de genul: deces, nuntă. Evenimente care au necesitat plecarea din localitate. Sau activităţi planificate anterior. Pentru că fiecare om are agenda lui de lucru şi se întâmplă să fie activităţi programate anterior convocării şedinţei. Se depune cererea şi se motivează. Am avut, de exemplu, mai des, deplasări în străinătate, dar tot legate de locul de muncă. Poate este la o firmă, angajat undeva. Sau medicii, cadrele didactice, pot pleca în delegaţii. Şi atunci, nu au ce să facă. Legea nu solicită motivări cu documente, decât la şedinţele de constituire, doar atunci trebuie aduse. În rest, se fac doar informări. Sunt situaţii când nu spun nimic, nu vin, şi atunci nu se încasează indemnizaţia. Dar dacă o motivează, se încasează indemnizaţia”, a explicat Priceputu.
 
“Valul de absenţe” prin prisma primarului şi a preşedintelui CJ
Întrebat despre absenţele cumulate de consilierii municipali de la începutul mandatului şi până în prezent, primarul Marian Dragomir a precizat că nu i se pare o situaţie normală, însă a ţinut să puncteze că uneori pot exista şi justificări ce stau în picioare.
“Unii consilieri au mai avut cazuri medicale, cum s-a întâmplat la ultimele şedinţe cu Sorin Boşneag şi Dan Păun, care sunt operaţi, sau au fost situaţii când consilierii erau plecaţi la congrese internaţionale, cum este cazul Cristianei Voineag. De asemenea, aţi văzut că Răzvan Popescu a ajuns la cea mai recentă şedinţă de îndată, exact când s-a terminat. Se mai întâmplă să fie întârzieri, dar important este că a ajuns. Oricum, atunci când nu vin la şedinţă, consilierii nu primesc niciun fel de remuneraţie. Mi se pare normal. Dar vă mai spun un lucru apropo de numărul mare de absenţe înregistrat de unii consilieri (n.r – cu referire la PNL-işti): ori că sunt prezenţi în sală şi nu votează sau se abţin de la vot, ori că sunt absenţi, pentru mine e tot una. Pentru că nu îşi aduc aportul la proiectele de hotărâri pe care le avem pe ordinea de zi şi pentru care au fost aleşi de brăileni”, a declarat Dragomir.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, s-a arătat mai puţin deranjat de acest fenomen al absenteismului în rândul consilierilor. Acesta susţine că nu le poate impune membrilor Consiliului să participe la o şedinţă dacă au anumite probleme de sănătate sau familiale.
“Este dreptul lor să motiveze absenţa sau să absenteze dacă au probleme personale sau de sănătate. Toate cererile sunt la secretar, aprobate de mine. Oamenii mai au şi alte lucruri de făcut. Acum, nu pot eu să comentez foarte mult de ce absentează dumnealor. Dar şedinţele s-au ţinut, am avut cvorum şi au trecut toate proiectele, în general. Că lipsesc, e strict problema lor personală. Dacă omul îmi spune că este bolnav, eu ce să îi spun?! Să vină din spital la şedinţa de consiliu? Sau dacă are o problemă de familie urgentă… Oricum, absenţele sunt motivate corespunzător. Din câte ştiu nu este nicio absenţă nemotivată. Eu cred că mai importantă e familia sau sănătatea. Eu nu îi condamn pentru o chestiune de genul ăsta”, a afirmat Chiriac.
 
Timpul trece, leafa merge
După cum se ştie, Consiliul Local Municipal este format din 27 de consilieri, iar Consiliul Judeţean din 33 de membri (inclusiv preşedintele), însă, de la începutul mandatului şi până acum, situaţiile în care şedinţele ordinare (şi nu numai) au înregistrat o prezenţă de 100% au fost extrem de rare. Asta în ciuda faptului că Legea 393/2004 privind statutul aleşilor locali precizează că membrii CLM şi CJ, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene nu pot lipsi de la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decât în situaţiile prevăzute în regulamentul de funcţionare, atât timp cât nu se află în îndeplinirea unei însărcinări oficiale. Ei bine, în regulamentul CLM Brăila se specifică faptul că indemnizaţia se acordă lunar, pentru o şedinţă ordinară şi 2 ale comisiilor de specialitate, în timp ce şedinţele extraordinare şi de îndată sunt neremunerate. De asemenea, se mai precizează faptul că membrii CLM nu primesc indemnizaţie dacă absentează nemotivat de la şedinţele ordinare sau ale comisiilor de specialitate şi rămân fără mandat dacă lipsesc fără să motiveze, de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive. De cealaltă parte, regulile se menţin şi în cazul CJ, mai puţin în ceea ce priveşte neîncasarea indemnizaţiei în cazul absenţelor, deoarece dacă îşi motivează lipsa de la şedinţă, consilierii judeţeni îşi iau liniştiţi banii.
Interesant de precizat este faptul că în luna iulie, în baza Legii 153/2017, atât membrii CJ, cât şi cei ai CLM Brăila şi-au majorat indemnizaţia de la puţin peste 600 lei, la 823 lei (net). Practic, în ambele cazuri consilierii încasau până nu demult bani în procent de 5% din indemnizaţia lunară a primarului/preşedintelui CJ, iar acum discutăm despre o sumă lunară reprezentând 9% din această indemnizaţie.

Administrație

Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila

• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale

Publicat

în

Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila

Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.

Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.

Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.

Ajutor după un incendiu devastator

Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.

Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.

Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.

În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.

Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente

Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.

Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.

Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.

În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.

Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.

Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită

Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.

Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.

Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.

În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.

Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.

Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.

Citește articolul complet

Administrație

Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă

• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării

Publicat

în

Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă

Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.

Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.

După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.

Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.

Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.

În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.

Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.

Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.

Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.

În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧