Cultură
“Teatrul «Maria Filotti», probabil, cel mai frumos teatru din ţară”
• apreciază regizorul ERWIN ŞIMŞENSOHN • acesta semnează regia piesei “Jake şi femeile lui”, a cărei premieră va avea loc în acest weekend
Sâmbătă şi duminică, pe 26 şi 27 ianuarie 2019, la Teatrul “Maria Filotti” din Brăila vor avea loc primele două reprezentaţii ale piesei “Jake şi femeile lui”, în regia lui ERWIN ŞIMŞENSOHN. Un text rafinat, scris de Neil Simon, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi autori americani, care ne introduce cu mult farmec în “culisele” vieţii unui scriitor. Partituri actoriceşti extrem de generoase, răsturnări de situaţii, ingrediente scenice care aduc în final două ore de elevat divertisment, dublat de reflecţii filozofice, un destin sinuos – SCRIITORUL , un om ca toţi ceilalţi “între agonie şi extaz” . Un spectacol care ne determină să reflectăm cu mai mare atenţie asupra vieţii fiecăruia dintre noi.
Între două repetiţii, cunoscutul regizor de teatru şi film, fost secretar la Ministerul Culturii, ne-a acordat un interviu despre pasiunea sa pentru teatru, despre implicarea în diverse campanii culturale sau umanitare şi despre dramaturgii preferaţi, despre piesele puse în scenă la Brăila sau la teatrele din întreaga ţară şi despre proiectele sale de viitor.
– Ce înseamnă TEATRUL pentru regizorul ERWIN ŞIMŞENSOHN?
– Ar trebui să ţinem un seminar întreg pe această temă. În primul rând, o dragoste mare. Este combinaţia perfectă pentru un om, aceea de a-şi îmbina marea pasiune cu profesia şi le-aş dori tuturor să li se întâmple acest lucru. Pentru mine, teatrul este o formă de a-mi exprima emoţiile, gândurile, pasiunile, dorinţele, de a mi le exprima, de a le ilustra într-o anumită formă. Este o formă de a interpreta gândurile, pasiunile, dorinţele altora, de a le lua şi a le pune pe hârtie în faţa oamenilor, prin filtrul meu personal, este o formă de a dezbate idei, o formă de a manifesta, o formă de dezbatere publică, o formă de viaţă.
– Aţi terminat Regia la clasa Cătălinei Buzoioanu, dar un alt mare nume, o mare actriţă, care v-a determinat să reveniţi în teatru după o pauză de zece ani şi-a pus amprenta pe cariera dumneavoastră …Maia Morgenstern .
– Este adevărat şi îi sunt recunoscător pentru acest lucru. Doamna Maia Morgenstern, la începutul mandatului domniei sale de manager al Teatrului Evreiesc de Stat, m-a invitat să montez un spectacol, în condiţiile în care eu nu mai montasem un spectacol de zece ani. Avusesem o pauză, un stop al carierei mele în teatru, renunţasem oarecum la gândul de a mai face teatru, dar norocul meu a fost întâlnirea cu Doamna Maia Morgenstern, care mi-a propus să vin în teatru. Am acceptat lucrul acesta, iniţial în ideea de a monta, după zece ani, un text uşor, cu două – trei personaje…
– Dar, nu a fost deloc aşa, nu a fost vorba despre un text uşor…
– Mi-a propus un text cu 21 de personaje, un text greu, un text important, dar, mi-a plăcut foarte mult povestea, era foarte aproape sufletului meu şi am montat “Yentl”. Spectacolul a avut un succes destul de mare şi la public şi la critica de teatru, motiv care mi-a dat un imbold şi m-am reapucat de teatru.
– După acest succes, au urmat altele, “Cursa de şoareci “ şi “Memoria apei”, două spectacole câştigătoare într-un festival de teatru, cu două trupe diferite.
– Nu sunt singurul regizor care participă într-un festival cu mai multe piese de teatru, dar, într-adevăr, imediat după spectacolul de la Teatrul Evreiesc am început să fiu invitat şi să montez piese la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, aici, la Brăila, la Teatrul “Maria Filotti”, la teatrul dramatic din Galaţi, la teatrul “Mihai Eminescu” din Botoşani, din nou în Bucureşti, la Teatrul Naţional.
– În anul 2015, după “Steaua fără nume” de la Târgu Mureş, aţi venit la Brăila şi aţi pus în scenă “Jocul de-a vacanţa” . Două piese de acelaşi autor . De ce Mihail Sebastian?
– Este unul dintre dramaturgii mei preferaţi. Este absolut senzaţional, un dramaturg atât de visceral, atât de pasional, atât de romantic şi atât de comic, în acelaşi timp. Toate textele lui sunt absolut savuroase, încă nu am montat “Ultima oră” şi nici “Insula”, dar “Steaua fără nume “şi “Jocul de-a vacanţa” sunt textele mele preferate.
“O experienţă extrem de scurtă, dar foarte interesantă”
– La 36 de ani, regizorul de teatru şi film ERWIN ŞIMŞENSOHN a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii. Cum a fost această experienţă?
– A fost o experienţă extrem de scurtă, dar, foarte interesantă. Eu, nefiind politician, am fost convins că va fi un mandat extrem de scurt, dar a fost mai lung decât anticipam. A fost o propunere strict profesională şi am acceptat propunerea doamnei ministru Corina Şuteu, eu fiind pasionat şi de administraţie culturală şi de politici culturale şi se pare că am fost de folos, pentru că am rămas în Minister şi în perioada următorului guvern.
– Pe lângă faptul că sunteţi dedicat regiei de teatru, de film, v-aţi implicat şi în diverse campanii, aţi coordonat mai multe proiecte şi chiar aţi creat o campanie publicitară anti HIV şi împotriva drogurilor. Cum reuşiţi să îmbinaţi toate aceste aspecte?
– Asta este o poveste foarte veche. Într-adevăr, în urmă cu 16-17 ani, am lucrat împreună cu Asociaţia Română AntiSIDA la un proiect de educare a tinerilor din România privind lupta împotriva bolilor cu transmitere sexuală, o campanie prin teatru. Din păcate, în ultima perioadă nu m-am mai implicat. Dar îmi place să fac astfel de proiecte, pentru că îmi place să fiu ocupat, nu prea îmi place să stau. Simt nevoia să fac lucruri importante, să fac ceva pentru oameni, ceva care să îi ajute, să le schimbe viaţa.
– V-aţi născut într-un oraş frumos, liniştit, cu tradiţie. Cum a fost copilăria şi adolescenţa dumneavoastră la Piatra Neamţ şi ce amintiri din acea perioadă vă însoţesc ?
– Exact cum spuneţi: o copilărie fericită şi liniştită, doi părinţi intelectuali, pasionaţi de profesiile lor de ingineri, dar amândoi pasionaţi şi de literatură, de artă, de teatru, o copilărie împreună cu fratele meu, de care sunt foarte apropiat ca vârstă. Imediat după familie, vine perioada petrecută în Liceul “Petru Rareş”, care a însemnat, probabil, cel mai important capitol din viaţa mea, până la Bucureşti. Am petrecut 8 ani în Liceul “Petru Rareş”, unde am făcut specialitatea matematică-fizică, dar am creat acolo o trupă de teatru care mai există şi astăzi, după 20 de ani. Am făcut festivaluri, evenimente, am fost DJ-ul postului de radio…
– Sunteţi pentru a doua oară la Brăila. Ce ne puteţi spune despre trupa actorilor de la Teatrul “Maria Filotti?
– Mi se pare o trupă foarte bună, o trupă frumoasă, pasionată de teatru, cu oameni extrem de deschişi, doritori să joace. O trupă care are şansa unui director extrem de cald şi extrem de apropiat, un om care pune suflet în absolut tot ce face. Un om atent, deschis, care ştie să comunice cu ei, aşa cum ştie să comunice şi cu toţi colaboratorii, ştie să-şi aleagă repertoriul şi să le ofere actorilor posibilităţi să joace roluri importante.
– Este o trupă care are şi şansa de a juca într-o locaţie deosebită. Cum vi se pare Teatrul “Maria Filotti”?
– Este, probabil, cel mai frumos teatru din ţară la ora actuală. Această Casă Rally, care a devenit Teatrul “Maria Filotti”, este o adevărată bijuterie arhitecturală.
“Un text extrem de uman, foarte viu”
– Pe 26 şi 27 ianuarie, vor avea loc primele două reprezentaţii ale piesei “Jake şi femeile lui”, în regia dumneavoastră. Ne puteţi oferi câteva amănunte despre acest spectacol?
– Este un text foarte frumos, important, chiar dacă nu face parte din ceea ce se numeşte marea dramaturgie clasică sau modernă . Neil Simon este un autor important din dramaturgia contemporană americană, care s-a stins din viaţă anul trecut, în luna august. Textul are foarte mult lirism, poezie şi, în acelaşi timp, şi umor, dar are şi multe momente dramatice, fiind vorba de dramele pe care le trăieşte un scriitor, de condiţia unui artist a cărui lume reală se confruntă cu lumea sa imaginară. Cumva, conflictul dintre cele două lumi, cea reală şi cea imaginară, face tema principală. Şi condiţia artistului în societatea contemporană poate fi tema principală, este un text extrem de uman, foarte viu şi abia aştept să văd reacţiile publicului.
– Este cunoscut faptul că, la Brăila, publicul iubitor de teatru ştie să aprecieze adevărata valoare a spectacolelor. Cum credeţi că va reacţiona la această piesă?
– Am emoţii, pentru că, într-adevăr, la Brăila este un public foarte bun, care chiar gustă teatrul, este un public exigent, pe care nu îl poţi păcăli, este un public inteligent, cult, căruia trebuie să îi dai lucruri pe măsură şi cred că acesta este un lucru foarte important.
– Cum vi se pare oraşul?
– Este frumos, dar mi se pare un oraş părăsit, faţă de acum trei ani şi jumătate când am fost ultima dată aici. Pe Strada Regală nu prea este nimic regal, totul este părăsit, am senzaţia că sunt în filmele din Vestul sălbatic, toate aceste clădiri atât de frumoase sunt lăsate în paragină, părăsite, totul este pustiu sau …de închiriat.
– Ce proiecte aveţi pentru următoarea perioadă?
– Am văzut aici, la Brăila, spectacolul lui Radu Nichifor, “8 FEMEI” şi mi-a plăcut foarte mult. M-a inspirat şi, imediat cum termin aici, voi monta şi eu textul acesta la Teatrul din Piteşti, am şi început deja repetiţiile. După ce termin la Piteşti, merg la Oradea, la Teatrul “Regina Maria” unde voi monta un text clasic american, din marea dramaturgie americană, dar încă nu am definitivat titlul. Pentru toamnă, sunt în discuţii cu Teatrul Naţional din Bucureşti şi cu alte câteva teatre din Bucureşti, după care merg din nou la Piteşti, unde montez un al doilea text la Teatrul “Alexandru Davila”. Pentru anul viitor, se anunţă deja un an plin, am câteva angajamente la Tulcea, Bacău, Arad, dar încerc să îmi restrâng cumva proiectele spre Bucureşti, pentru că este o perioadă în care copiii mei au nevoie de mine acasă.
– Vă mulţumesc pentru interviul acordat şi vă doresc succes la premiera spectacolului “Jake şi femeile lui” şi în tot ceea ce faceţi!
(A consemnat Tudoriţa TARNIŢĂ)
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.






















