Social Media

Administrație

Tabăra Blasova, pe mâna privaţilor

Timp de citire: 15 minute

• Ministerul Tineretului şi Sportului şi-a dat acordul ca Tabăra de copii de la Blasova, administrată de DJST Brăila, să treacă în proprietatea şi administrarea Consiliului Judeţean • consilierii au aprobat în luna octombrie un proiect de hotărâre în acest sens şi acum se aşteaptă o hotărâre din partea Guvernului României care să “parafeze” întregul demers • potrivit şefului CJ Brăila, Francisk Chiriac, odată preluat terenul de 40.017 mp şi construcţiile de acolo (care se află într-o stare avansată de degradare), obiectivul va fi scos la licitaţie pentru concesionare • condiţia de bază pentru viitorul investitor este de a păstra destinaţia de tabără şcolară, cu precizarea că va putea realiza şi un spaţiu de cazare turistic, separat • şi primarul comunei Chiscani, Costică Cojea a încercat să preia tabăra din Lacu Sărat, însă răspunsul ministerului a fost negativ • cât despre reabilitarea fostei tabere de la Romanu, primarul Steluţa Ioniţă a precizat că ar însemna o investiţie pe care momentan nu şi-o permite
 
Tabăra şcolară care funcţiona cu succes înainte de Revoluţie pe malul lacului Blasova şi care în prezent zace în ruină, a intrat recent în atenţia administraţiei judeţene. Pe scurt, conducerea Consiliului Judeţean vrea să atragă investitori pentru a revitaliza zona respectivă. Obiectivul format din căsuţe şi alte construcţii în suprafaţă totală de 7.567 mp, ce se întind pe un teren de peste 40.000 mp, se află momentan în proprietatea Ministerului Tineretului şi Sportului şi în administrarea Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJST) Brăila, însă ar putea ajunge cât de curând în proprietatea şi administrarea Consiliului Judeţean. Ministerul de resort deja şi-a dat acceptul printr-o scrisoare trimisă instituţiei brăilene, consilierii judeţeni au aprobat la rândul lor o hotărâre prin care solicită tabăra în proprietatea şi administrarea CJ, deci mai rămâne un singur pas: o hotărâre a Guvernului Mihai Tudose. Potrivit preşedintelui Consiliului, Francisk Chiriac, demersul este aproape de finalizare, iar o hotărâre în acest sens ar putea să apară pe ordinea de zi a Executivului până la finele anului, cel târziu la începutul lui 2018.
Interesant este că odată preluată tabăra, administraţia judeţeană vrea să realizeze o analiză serioasă a bunurilor de acolo, iar mai apoi să concesioneze terenul unor investitori care să reabiliteze întreaga zonă. Condiţia fundamentală pentru viitorul proiect investiţional este ca destinaţia locaţiei să rămână aceea de tabără pentru copii, chiar dacă în paralel se va permite realizarea unui spaţiu turistic de cazare, separat. Printre numele vehiculate pe scena politico-administrativă brăileană privind posibili investitori se numără şi cel al afaceristului Aurel Gropeneanu, care are în concesiune întreaga exploataţie piscicolă Blasova şi a refăcut deja restaurantul de acolo.
Redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au stat de vorbă cu preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac pentru a vedea exact care este strategia acestuia pentru dezvoltarea Taberei Blasova, dar şi pentru celelalte tabere din judeţ: cea din staţiunea Lacu Sărat şi cea din comuna Romanu.
 
Negocierile pentru tabăra Blasova s-au conturat în septembrie
După ce Ministerul Tineretului şi Sportului a acceptat oficial să predea Consiliului Judeţean Brăila tabăra Blasova, printr-o adresă trimisă şi semnată de către ministrul Marius Alexandru Dunca în luna septembrie, instituţia a trecut la realizarea unui proiect de hotărâre în acest sens. “Ministerul Tineretului şi Sportului este de acord cu transmiterea imobilului “Tabăra Blasova”, înregistrat în inventarul bunurilor imobile din domeniul public al statului (…) în adminisrarea Consiliului Judeţean Brăila, în baza Legii 213/1998, privind regimul proprietăţii publice”, se arată negru pe alb în documentul înregistrat de Consiliul Judeţean.
Ei bine, plecând de la această scrisoare, în şedinţa ordinară a CJ Brăila din 27 octombrie, consilierii au dezbătut printre altele şi aprobarea propunerii de transmitere a imobilului “Tabăra Blasova” din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Brăila, în domeniul public al Judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean.
Din expunerea de motive a proiectului respectiv aflăm că în judeţul Brăila, în Insula Mare a Brăilei, pe malul lacului Blasova, la cca 25 km de municipiu, a funcţionat în perioada de dinaintea anului 1989 Tabăra Blasova. Având în vedere că de foarte mulţi ani în spaţiul respectiv nu s-au mai desfăşurat activităţi şi datorită lipsei de întreţinere, tabăra s-a degradat, iar în momentul de faţă este inutilizabilă. Chiar şi aşa CJ Brăila a aprobat şi susţinut realizarea unor investiţii cu scopul punerii în valoare a zonei, inclusiv prin asfaltarea drumului până la Blasova, care ar trebui să se realizeze printr-un proiect finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2. Terenul unde se află tabăra are o suprafaţă totală de 40.017 mp, iar pe acesta sunt amplasate construcţii în suprafaţă de 7.567 mp.
“Construcţiile aferente taberei şcolare, după reabilitare, vor putea fi folosite pentru amenajarea unui camping şi a unei unităţi de alimentaţie publică cu profil pescăresc, preluarea construcţiilor în patrimoniul public al judeţului nostru fiind necesară şi oportună pentru dezvoltarea aşezării de vacanţă”, se arată în cadrul expunerii de motive a proiectului.
 
Vot cu jumătate de mână la CJ Brăila pentru preluarea taberei
Cum era de aşteptat, subiectul a stârnit o uşoară reticenţă din partea consilierilor judeţeni, în special a celor veniţi din tabăra PNL. Mai exact, liberalii nu s-au arătat împotriva investiţiei în sine, ci au dorit să avertizeze în privinţa unor eventuale derapaje pe viitor.
“Aş vrea doar preventiv să vă spun, să nu faceţi aceeaşi greşeală pe care a făcut-o şeful PSD Liviu Dragnea şi din Tabăra Blasova să ajungem cumva ca la Insula Belina. Că s-ar putea să ajungem tot acolo. Ba chiar mai rău!”, a ţinut să sublinieze consilierul judeţean Ovidiu Nechita. La rândul său, liberalul Dănuţ Lungu a subliniat că este oportună preluarea taberei şi revitalizarea zonei, însă cu precizarea ca mai normal ar fi ca investiţia privind reabilitarea să vină de la judeţ, iar mai apoi să fie dată spre administrare unui privat. Totodată, Lungu a vorbit despre importanţa preluării de la Minister şi a Stadionului de Atletism, dar şi a miei de hectare, de această dată de la CLM Galaţi.
“Este chiar aşa de greu să o luăm noi în administrare să o putem întreţine şi să o folosească toate şcolile din judeţ?”, a intervenit la rândul său liberalul Adrian Vacu.
Răspunsul venit din partea preşedintelui CJ Brăila a fost că dacă Inspectoratul Şcolar Judeţean îşi doreşte să preia tabăra şi să o reabiliteze i-o va da, însă nu crede că instituţia îşi permite o asemenea investiţie momentan.
O atitudine destul de neîncrezătoare vizavi de proiect a afişat şi consilierul judeţean PND Simona Drăghincescu, care chiar a făcut o aluzie privind posibilul investitor.
“După ce o să treacă în proprietatea Consiliului Judeţean ce se va întâmpla cu această tabără? Înţeleg că şi «Micatis» (n.r. – firma lui Gropeneanu) poate să vină? După ce s-a apucat de asfaltări, acum pescuieşte?”, a afirmat Drăghincescu.
“După ce vom lua această tabără în administrare, ea va rămâne tabără ca obiect de activiate. Şi vom scoate la concesiune ca şi obiect: tabără şcolară plus locuri de cazare pentru agrement şi aşa mai departe. Deci vom încerca să revitalizăm această tabără, astfel încât să dăm amploare acelei zone. Poate să vină orice investitor care corespunde caietului de sarcini în momentul când îl vom scoate. Deocamdată haideţi să parcurgem toate etapele, să treacă în patrimoniul nostru, după care o să fie publică. Nu o renovăm noi, o să o renoveze investitorul, dar clar cu obiect de activitate tabără şcolară plus locuri de agrement”, a replicat Chiriac.
În cele din urmă, proiectul a fost aprobat în unanimitate.
 
Chiriac, sigur de reuşita preluării şi reabilitării Taberei Blasova
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, preşedintele CJ, Francisk Chiriac a punctat că după ce a fost aprobat şi după ce a primit avizele de la Prefectura Judeţului, proiectul a fost trimis către Minister. Acesta a precizat că în prezent aşteaptă să fie avizat şi de celelalte ministere conexe pentru ca mai apoi să se transforme într-o hotărâre de Guvern şi să fie aprobat de Executiv.
“Teoretic, anul viitor ar trebui să se rezolve. De ce nu, poate şi anul ăsta. Aşteptăm cu mare drag, fără niciun fel de problemă. După aceea urmează ca noi să ne facem calcule să dăm drumul la un proiect acolo pentru revitalizarea zonei, efectiv pentru tabără şcolară. Dar vrem să fie ceva mixt. Să fie tabără şcolară, dar să existe şi locuri de cazare pentru perioada de iarnă, când nu are profit”, a declarat Chiriac.
Şeful CJ Brăila a afirmat că odată intrată în patrimoniul judeţului, o echipă va analiza fiecare construcţie din tabără pentru a vedea ce anume mai poate fi păstrat şi ce trebuie valorificat sau eliminat. După aceea terenul va fi lăsat liber de sarcini, se va realiza un proiect, fie de către CJ, fie de către investitorii care vor participa la licitaţie pentru concesionare.
“Căutăm investitori după ce luăm tabăra. Efectiv, or să fie locuri de cazare, facem şi drumurile de acolo. Cred că or să fie destui interesaţi. (n.r. – contractele pentru drumurile judeţene au fost semnate într-adevăr pe 15 decembrie). Tocmai de aceea spun că suntem în termen cu dezvoltarea zonei. Apoi, pentru tabără vom face licitaţie cu siguranţă. Nu vrem noi să administrăm acolo, pentru că va fi foarte complicat. Încercăm ori prin parteneriatul public – privat – şi asta ar fi o soluţie -, dacă nu, o să concesionăm terenul strict pentru tabără şcolară. Noi ne luăm redevenţa, iar societatea respectivă care va câştiga şi va face investiţia acolo va avea un contract cu Ministerul Educaţiei pentru tabără şcolară, îşi vor da ofertele. Şi vor avea apoi anumite activităţi acolo, nu ştiu: tabără de pictură, tabără de sculptură. Se pot face multe acolo. Va fi concesiunea pe 10 – 15 ani. Iar în primii 2 ani de la adjudecarea contractului de concesiune, fără plata redevenţei, el trebuie să îmi construiască acolo. După ce a construit, va merge şi redevenţa”, a mai adăugat Chiriac, cu precizarea că se vor face controale în primul an şi că potrivit unor prevederi contractuale se va stabili gradul de realizare al lucrărilor, astfel că dacă procentul va fi nemulţumitor se va rezilia contractul.
“Nu vrem să ia cineva terenul şi să construiască în 20 de ani. Va fi foarte clar, foarte simplu. Pe mine mă interesează să ne spună termenii de construcţie, pe proiectul nostru sau pe proiectul efectuat de el cu aprobarea CJ Brăila şi să o facă, efectiv. Dacă nu construieşte, rezilierea contractului: «Out!» Şi dăm altuia care vrea să facă ceva acolo”, a mai punctat sursa citată.
 
Tabăra de la Lacu Sărat şi cea din Romanu mai au de aşteptat
Întrebat în legătură cu planurile judeţului pentru o eventuală preluare şi reabilitare şi a celorlalte tabere şcolare, de exemplu cea din staţiunea Lacu Sărat, sau cea din comuna Romanu (aflată într-o stare de degradare totală), Chiriac a ridicat din umeri. Acesta a precizat că planul său vizează deocamdată doar tabăra Blasova, urmând ca în funcţie de cum va decurge acest proiect să îşi îndrepte atenţia şi către celelalte locaţii.
“Nu ştiu foarte multe detalii despre tabăra de la Lacu Sărat, în patrimoniul cui este. Dacă este la Consiliul Local Chiscani, la CLM Brăila sau dacă e tot a ministerului. Dar nici nu aş vrea să iau foarte multe tabere şi să nu fac nimic cu ele. Am început cu Blasova. Încercăm, dăm drumul la proiect, vreau să văd că acolo se mişcă ceva şi că avem adjudecat pentru tabără şcolară, că are termen doi ani de zile, contract semnat şi va fi făcut. După care vom vedea şi celelalte tabere. Le luăm pe acelaşi principiu. Iar la Romanu tabăra aceea nu prea este de interes. Trebuie să fie undeva într-o zonă de agrement. Ce să facă acolo? Nu ştiu. Eu deocamdată mă gândesc la Blasova. Le luăm etapizat”, a conchis Chiriac.
 
Primarul Chiscaniului vrea tabăra din Lacu Sărat, ministerul a spus «Pas»
Costică Cojea (PSD), primarul comunei Chiscani a precizat că a făcut o cerere încă din luna mai pentru a prelua tabăra de la Lacu Sărat în administrare. Cum nu a venit niciun răspuns de la Ministerul Tineretului şi Sportului, a revenit cu o adresă în luna octombrie, însă a primit un răspuns abia pe 12 decembrie.
“Ministerul Tineretului şi Sportului, printre alte considerente pe care le menţionează în interiorul adresei, ne-a spus că nu consideră oportună transmiterea în administrarea Primăriei Comunei Chiscani a imobilului solicitat – tabăra de copii Lacu Sărat. Deci este în continuare la Ministerul Tineretului şi Sportului, administrată prin Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Brăila. Au spus în preambul că este o suprafaţă construită şi că au reabilitat o parte dintre clădirile de acolo, că au venituri proprii din activităţile desfăşurate. Sunt mai multe puncte pe care le-au menţionat în adresă. Eu aş fi dorit să rămână tot pentru tineret şi sport, să fie tabere de copii, dar să reabilităm total. Mi-au spus că au făcut deja modernizări şi că au în continuare în vedere să reabiliteze, că au destinaţii de spaţii de joacă pentru copii. Deci s-a închis subiectul”, a afrimat Cojea. 
Contactată de redactorii noştri, Steluţa Ioniţă (PSD), primarul comunei Romanu a precizat că fosta tabără de copii de acolo nu aparţine Primăriei şi că deşi a încercat la un moment dat să încerce să o reabiliteze pe fonduri europene, a renunţat deoarece este foarte complicat, având în vedere starea imobilului, dar şi investiţiile presupuse de la nivel local.
“Tabăra nu a fost niciodată în administrarea noastră. Din câte ştiu eu a fost undeva pe la fosta ELIF, în prezent ANIF. Este într-o stare de degradare aproape totală. Este o ruină. Deocamdată nu s-a mai făcut nimic. Ştiu că la un moment dat a fost o firmă de pază şi avea oameni acolo. Acum nu cred că mai este nimeni. Nu ştiu ce au făcut cei dinaintea mea, dacă au încercat să o preia, eu cel puţin nu am încercat pentru că ştiu în ce stadiu este şi la ora actuală comuna Romanu chiar are alte priorităţi. A mai rămas clădirea. Am vorbit cu cineva care a vizitat-o prin interior şi mi-a spus că este totul distrus. Deci nici clădirea nu ştiu dacă s-ar mai putea folosi. Vă daţi seama, sunt 27 de ani de când nu mai funcţionează şi cred că tot ce a fost înăuntru s-a furat”, a declarat Ioniţă.
 
Gropeneanu, un posibil investitor la Tabăra Blasova
Reamintim că, afaceristul Aurel Gropeneanu este cunoscut pentru activităţile derulate până în prezent în agricultură şi piscicultură, firmele sale având culturi pe sute de hectare din Insula Mare a Brăilei, dar şi concesiunea lacului Blasova din IMB. Mai nou, Aurel Gropeneanu a decis să intre şi pe piaţa plombării gropilor şi asfaltărilor de drumuri. Firma controlată de el, “Micatis Prod” SRL, este o apariţie nouă în domeniu, însă cu toate acestea a reuşit să câştige licitaţia organizată de Primăria Brăila pentru asfaltarea municipiului, pe criteriul preţului cel mai mic.
Gropeneanu a finalizat anul trecut procedura licitaţiei pentru concesionarea Complexului Lacul Blasova din Insula Mare a Brăilei, însemnând aproape 310 ha de teren, plus 375 ha de luciu de apă. Astfel, pentru următorii 15 ani, administratorul acestui obiectiv – aflat în domeniul public al judeţului – este firma SC “Gropeneanu Com”. De altfel, firma lui Gropeneanu are concesiunea de la Blasova încă din 2005.

Administrație

Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila

• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale

Publicat

în

Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila

Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.

Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.

Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.

Ajutor după un incendiu devastator

Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.

Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.

Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.

În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.

Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente

Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.

Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.

Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.

În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.

Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.

Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită

Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.

Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.

Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.

În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.

Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.

Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.

Citește articolul complet

Administrație

Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă

• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării

Publicat

în

Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă

Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.

Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.

După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.

Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.

Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.

În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.

Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.

Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.

Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.

În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧