Politică
Stop vot! Brăila 29,68% prezență la urne în județ, 29,59% în Municipiu
* județul nostru se situează pe locul 32 în topul prezenței la vot pe țară
UPDATE ORA 21:00 Secțiile de votare s-au închis. Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, 84.326 de brăileni din cei 284.035 înscriși pe listele permanente în Județul Brăila, au votat. Mai exact, 29,68%. Dintre aceștia, 3.898 au votat pe liste suplimentare și 585 cu urna mobilă. Cei mai mulți alegători provin din mediul urban. Mai exact, în județul Brăila au votat 55.018 în mediul urban și 29.308 în rural.
La nivelul Municipiului Brăila și-au exprimat opțiunea 50.199 de brăileni, adică 29,59% din totalul de 169.623 de alegători înscriși pe listele permanente. În municipiu, 1.346 de alegători au votat pe liste suplimentare și 330 au solicitat urna mobilă.
Revenind la nivelul județului, dacă ne uităm la tabloul împărțirii pe vârstă, aflăm că 18.727 de bărbați și 17.295 de femei din segmentul 45-64 de ani au mers la urne pentru a vota. Aceștia sunt în vârful clasamentului, urmați de cei din categoria de 65+ (10.717 bărbați și 10.777 femei). Pe următorul loc se clasează cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani. Aici au votat 6.990 de bărbați și 6.287 femei. Cei din categoria de vârstă 25-34 de ani se află pe penultimul loc (4.465 bărbați și 3.689 femei), în timp ce tinerii între 18 și 24 de ani nu au prea ieșit la urne (2.980 bărbați și 2.399 femei).
În ceea ce privește împărțirea electoratului după gen, ei bine, bărbații au condus clasamentul în județul nostru. Mai exact 43.879 de bărbați și-au exprimat opțiunea până la închiderea urnelor și doar 40.447 de femei.
În Municipiu tot categoria 45-64 de ani se află pe primul loc, însă de această dată femeile conduc. Au votat 11354 de femei și doar 10.879 bărbați. La categoria 65+ au votat 6.890 femei și doar 6.641 bărbați. În ceea ce privește categoria de vârstă 35-44 de ani, în Municipiu, au votat 3.985 bărbați și 3.632 femei. La categoria 25-34 de ani, au votat 2.273 bărbați și 1.923 femei. În ceea ce privește categoria 18-24, aici au votat 1.445 bărbați și doar 1.177 femei.
La nivel național, din cei 18.191.396 de alegători înscriși pe listele permanente, doar 5.793.096 și-au exprimat votul. Mai exact 31,84%. Și la nivel național cei mai mulți alegători au provenit din mediul urban – 3.125.661 în timp ce în rural au fost doar 2.667.435. Cea mai mare prezență la urne a fost înregistrată în județele Mehedinți (42,61%), Olt, Teleorman, Bihor, Gorj, Harghita (toate peste 37%) în timp ce la pol opus s-au situat Vaslui(23,55%), Ialomița (26,21%), Iași (26,78%).
UPDATE ORA 19.00 Prezenţă slabă la vot în Brăila şi în toată ţara, mult sub cea de la alegerile locale şi chiar de la alegerile parlamentare de acum 4 ani. La ora 19.00, cu două ore înainte de închiderea urnelor, datele transmise în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă arătau că doar 80.240 de brăileni s-au prezentat la vot în judeţul nostru până la această oră, din totalul de 284.035 de persoane înscrise pe liste. Adică un procent de 28,25%, sub media naţională de 29,80%. În ceea ce priveşte mediul de provenienţă al votanţilor, mobilizarea la urne se menţine scăzută atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Până la ora 19.00, în mediul urban au votat aproape 52.000 persoane, în timp ce în mediul rural au mers la urne circa 28.000 alegători.
Până la ora 19.00, în județul nostru au fost înregistrate 3.577 voturi pe liste suplimentare și 583 de solicitări ale urnei mobile.
În municipiu, din cei 169.632 de alegători înscriși pe liste la cele 140 de secții, până la această oră s-au prezentat la urne 47.447 alegători (27,97%%). De asemenea, la nivelul orașului nostru au existat 328 solicitări ale urnei mobile și 1.227 înregistrări de voturi pe liste suplimentare.
Puţini s-au prezentat la vot şi în oraşele Ianca şi Însurăţei. La Ianca au votat 2.350 (26,66%), din cele 8.812 persoane pe liste, iar la Însurăței 1.027 persoane (18,09%), din cei 5.675 de cetăţeni așteptați la urne. Doar la Făurei prezenţa la urne e ceva mai mare, trecând pragul secţiilor de votare până acum 1.170 (35,96%) alegători, din cei 3.252 înregistrați.
Ca profil al alegătorilor, până la această oră s-au menţinut pe primul loc persoanele cu vârsta cuprinsă între 45-64 ani (peste 34.000 persoane), urmate pe locul 2 de cei trecuți de 65 de ani (peste 21.000 persoane), femei şi bărbaţi deopotrivă. De precizat că cele două categorii de votanţi reprezentând aproape 70% din totalul alegătorilor brăileni care şi-au exprimat opţiunea până la ora 19.00. În ceea ce priveşte tinerii, la categoria de 18 şi 24 ani s-au prezentat la urne 5.000 persoane, la cei între 25 şi 34 ani circa 7.500 persoane, iar la cei între 35 şi 44 ani peste 12.000 persoane.
Pe primele locuri în topul prezenţei la urne la nivel național se află în continuare județul Mehedinţi 40,55 %, Teleorman 36,07 % şi Olt 36,04 %. La polul opus, cea mai scăzută prezență a fost înregistrată în județele: Vaslui – 22,41%, Ialomiţa – 24,78% şi Iaşi – 25,14%. Brăila a coborât pe 26 în topul judeţelor privind prezenţa la vot.
În Diaspora au votat până la ora 19.00 aproape 240.000 români.
UPDATE ORA 17.00 Din cei 284.035 de brăileni cu drept de vot așteptați la urne, până la ORA 17.00 s-au prezentat la secţiile de votare 69.927 (24,61%) persoane. Astfel, judeţul Brăila se sitează din nou peste media pe ţară însă doar cu câteva procente. Până acum în județul nostru au fost înregistrate 3.124 de voturi pe liste suplimentare și 534 de solicitări ale urnei mobile.
În municipiu, din cei 179.455 de alegători înscriși pe liste la cele 140 de secții, până la această oră s-au prezentat la urne 41.370 (24,38%). De asemenea, la nivelul orașului nostru au existat 328 solicitări ale urnei mobile și 1.108 înregistrări de voturi pe liste suplimentare.
La nivelul orașelor din județul nostru situația se prezintă în felul următor: la Ianca au votat 2.015 (22,86%), din cele 8.812 persoane pe liste, la Însurăței 908 (16%), din cei 5.675 de cetăţeni așteptați la urne, iar la Făurei s-au prezentat la secțiile de votare 1.005 (31,20%) alegători, din cei 3.252 înregistrați.
Ca profil al alegătorilor, se mențin pe primul loc persoanele cu vârsta cuprinsă între 45-64 ani, pe locul doi situându-se cei trecuți de 65 de ani. În ceea ce priveşte mediul de provenienţă, putem spune că în mediul urban (peste 45.000 persoane) au votat de aproape două ori mai multe persoane decât în rural (peste 24.000 persoane).
Pe primele locuri la nivel național se află în continuare județul Mehedinţi (35,11%), Teleorman (31,35%), Olt (31,06). La polul opus, cea mai scăzută prezență la vot se menține în județele: Vaslui (19,66%), Ialomiţa (21,33%) şi Iaşi (21,74). Brăila se află pe locul 22 în clasamentul naţional (24,54%), urmat de Galaţi (24,81%), judeţul vecin.
La nivel naţional, peste 4,5 miliaone de români au mers la urne până la ora 17.00, adică un procent de 25,30%. Atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Brăila, prezenţa este mult mai scăzută faţă de alegerile parlamentare de acum patru ani. În Diaspora au votat peste 200.000 români.
UPDATE ora 15.00 La ora 15.00, aşa cum arată datele transmise în timp real pe site-ul www.prezenta.roaep.ro, mobilizarea la urne în judeţul Brăila este de 19,75%, asemănătoare cu media pe ţară – 19,60%. Până acum, în județul nostru au votat 56.116 alegători, 37.287 din mediul urban şi 18.829 din mediul rural. Au fost înregistrate 2.527 de voturi pe liste suplimentare și 410 de solicitări ale urnei mobile.
În municipiu, până la ora 15.00 s-au prezentat la urne 34.214 brăileni (20,17%). De asemenea, la nivelul orașului nostru au existat 265 solicitări ale urnei mobile și 933 înregistrări de voturi pe liste suplimentare.
La nivelul orașelor din județul nostru, situația prezenţei la vot se prezintă în felul următor: Ianca – 18,30% Însurăței – 11,89% şi Făurei – 24,13%. În judeţ, cea mai mare prezenţă la urne se înregistrează la secţia de votare din Mărtăceşti – 59,43%, iar cea mai mică la Căminul Cultural Gradiştea – 7,37%. În municipiu, pe primul loc se află secţia de votare 60 de la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” – 26,68%, ia pe ultimul loc secţia de votare nr. 105 de la Şcoala Gimnazială „Anton Pann”, cu o prezenţă de 12,33%.
Ca profil al alegătorilor, se menţin pe primul loc cei cu vârsta între 45 şi 64 de ani, având cele mai multe voturi exprimate – peste 24.000 voturi, şi cei cu vârste peste 65 ani – peste 17.600 voturi. Pentru celelalte categorii de vârstă, statistica se prezintă astfel: 18-24 ani – circa 2.700 voturi, 25-34 ani – peste 4.200 voturi, 35-44 ani – peste 7.500 voturi.
La nivel naţional, conform datelor transmise în timp real, până la ora 15.00, peste 3,5 milioane de români au mers la urne pentru a-și vota candidații favoriti la Camera Deputaţilor şi Senat, ceea ce înseamnă un procent de 19,60%%. Mobilizarea este mai mică faţă de scrutinul de la alegerile locale din septembrie, dar şi faţă de alegerile parlamentare din 2016. Județele fruntașe la prezența la vot sunt Mehedinţi – 27,62%, Teleorman – 24,43% şi Olt – 24,13%. Brăila se află pe locul 19 în clasamentul naţional.
UPDATE ora 13.00 Conform datelor în timp real transmise de Biroul Electoral Central (BEC), În judeţul Brăila, la ora 13.00, îşi exprimaseră deja opţiunea 42.136 alegători, adică un procent de 14.83%, judeţul nostru fiind pe locul 14 în topul naţional privind mobilizarea la urne. În mediul urban au votat 28.503 alegători, iar în mediul rural 13.633 brăileni. Un număr de 1.966 de brăileni au votat pe listele suplimentare, în timp ce alţi 163 de alegători au solicitat urna mobilă.
Categoria de vârstă 45-64 ani se prezintă în continuare în număr mare la urne, urmaţi de cei peste 64 ani. Concret, alegătorii din aceste două categorii de vârstă însumează peste 32.000 din voturile exprimate până la ora 13.00. În municipiul Brăila au trecut pragul secţiilor de votare 26.215 de alegători, adică o prezenţă de 15,45%.
La nivel naţional, până la ora 13.00, trecuseră pragul secţiilor de votare 2,5 milioane de români, înregistrându-se o prezenţă de 13,85%. Pe primele locuri în topul județelor după prezența la vot se află Mehedinţi – 19,68%, urmat de Olt – 17,66% şi Teleorman – 17,59%. O prezența slabă se înregistrează în Vaslui – 10,36%, Maramureş – 11,08% şi Bistriţa-Năsăud – 11,12%21,15%.
În Diaspora, până la ora 13.00, votaseră peste 135.000 români.
UPDATE ORA 11.00 Potrivit datelor transmise în timp real de Biroului Electoral Central, Brăila înregistra, la ora 11.00, o prezență la vot de 8,55%, mai slabă față de alegerile din septembrie când la aceeași oră își exprimaseră opțiunea 11,37% dintre brăilenii înscriși pe liste. Concret, la patru ore de la deschiderea urnelor, au votat 24.449 de alegători (32.916 alegători la alegerile locale). Un număr de 1.370 brăileni au votat pe liste suplimentare, iar 28 de alegători au solicitat urna mobilă.
În mediul urban au votat 16.427 brăileni, iar în mediul rural 8.022 brăileni. Pe grupe de vârstă, cea mai mare prezență se înregistrează în continuare la alegătorii cu vârste între 45 și 64 ani.
Mobilizare slabă la urne și la nivel național, până la ora 11.00 exprimându-și opțiunea aproape 1,4 milioane de romani (peste 2 milioane la alegerile locale), prezența fiind de 7,68%. În topul județelor cu cea mai mare mobilizare la vot se aflau județele Mehedinți – 10,91%, Teleorman – 10,04%, Olt – 10,38. O prezență slaba la urne se înregistra Bistrița Năsăud – 5,73%, Vaslui – 5,76% și Suceava – 5,87%. Brăila se afla pe locul 14 în topul județelor privind prezenta la vot.
Votarea pentru alegerile parlamentare 2020 a început! Astăzi, de la ora 7 dimineața, cele 282 de secții de votare au fost deschise pentru cei 284.035 de brăileni cu drept de vot așteptați să își aleagă reprezentanții în Camera Deputaților și Sentar. Potrivit prezenței în timp real publicată pe site-ul prezenta.roaep.ro, la ora 9.00, după două ore de la deschiderea urnelor, 8.305 alegători brăileni își exprimaseră opțiunea, adică o prezența la urne de 2,92%. Mobilizarea este mult mai slabă față de alegerile locale din 27 septembrie, atunci când 12.394 de brăileni își exprimaseră opțiunea după primele două ore de la deschiderea urnelor. Revenind, în municipiul Brăila, la ora 9.00, prezența este de 2,98%. Pe categorii de vârste, cei mai activi în primele două ore de votare au fost alegătorii între 45-64 ani, urmați de cei peste 65 de ani.
La ora 9.00, la nivel de țară au mers la vot peste jumătate de million de români, prezența fiind de 2,75%. Cea mai mare mobilizare la urne se înregistra în județele: Mehedinți – 3,77%, Olt – 3,76% și Teleorman – 3,62%, iar cea mai slaba mobilizare se înregistrează în județele Covasna – 1,83%, Harghita și Bistrița-Năsăud – 1,97%.
Urnele sunt deschide până la ora 21.00. Vă vom ține la curent cu prezența la vot.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
