Social Media

Învățământ

Stop meditaţii doar de formă

Timp de citire: 14 minute

• primul Cod de Etică pentru învăţământul preuniversitar a fost publicat în Monitorul Oficial, după şapte ani de dezbateri • Codul conţine o serie de valori, principii şi norme de conduită, printre prevederile sale numărându-se noi obligaţii pentru dascăli • una ar fi că profesorilor li se interzice să îşi mediteze elevii de la clasele la care predau • o altă obligaţie a acestora este aceea de a nu solicita părinţilor “atenţii” pentru diferite evenimente • prevederile Codului de Etică au fost dezbătute de redactorii “Obiectiv” cu toţi actorii din sistemul de învăţământ – elevi, profesori, părinţi, inspectorat şi sindicat, iar opiniile lor le aflaţi din materialul următor
 
Vi s-a întâmplat vreodată ca profesorul de la clasa unde învaţă copilul dumneavostră să vă “sugereze” că acesta ar avea nevoie de pregătire extra, contra cost, pentru a face faţă la şcoală? Aţi fost la un moment dat puşi în situaţia ca un dascăl să vă ceară “atenţii” pentru o mai bună evaluare a copilului? Cu ocazia diferitelor sărbători sau evenimente, vi s-a dat vreodată de înţeles de către persoana de la catedră că ar dori un cadou mai special, nu un simplu buchet de flori? Ei bine, pentru ca părinţii sau elevii să nu mai fie puşi în astfel de situaţii, guvernanţii au adoptat primul “Cod de Etică pentru învăţământul preuniversitar”, după şapte ani de dezbateri. Prin acest act normativ profesorilor li se interzice orice activitate care generează corupţie, cum ar fi solicitarea de bani sau cadouri pentru a favoriza anumiţi elevi sau strângerea de fonduri de la elevi sau de la părinţi pentru protocol atunci când se organizează examene, olimpiade şi concursuri şcolare. Iar cum în ultimii ani meditaţiile au devenit o adevărată industrie, o prevedere care a împărţit societatea în două tabere este cea potrivit căreia profesorilor li se interzice să primească la pregătire elevii cărora le predau la clasă. În timp ce unele voci susţin că acest lucru este o normalitate şi este o datorie morală a dascălilor de a nu-şi medita proprii elevi, altele sunt de părere că părinţii şi elevii ar trebui să aibă libertatea de a alege la cine să se pregătească suplimentar. Iar acest subiect a fost dezbătut de redactorii cotidianului “Obiectiv” cu toţi actorii din sistemul de învăţământ: elevi, profesori, părinţi, inspectorat şi sindicat. Opiniile lor le aflaţi în cele ce urmează.
 
Profesor: “Codul de Etică reîncălzeşte ciorba didactică”
În legătură cu acest Cod de Etică am cerut opinia a doi profesori cu experienţă de la cele două mari colegii din Brăila. Primul este prof. dr. Viorel Mortu, fost cadru didactic la “Murgoci”, care este şi consilierul judeţean PSD, şi cel de-al doilea este profesorul de matematică Viorel Botea de la “Bălcescu”, consilier judeţean PMP. Prof. dr. Viorel Mortu susţine că legea nu aduce nimic nou şi doar “reîncălzeşte ciorba didactică”, fiind departe de ceea ce reclamă realitatea şcolară de azi. În opinia sa, ar trebui să existe o lege care să cuprindă drepturile şi îndatoririle tuturor actorilor şcolii: elevi, profesori, părinţi. Acesta mai afirmă că în Cod sunt prevăzute foarte multe obligaţii pentru profesori şi mai puţine drepturi, însă, de foarte multe ori, dascălii sunt neapăraţi în faţa unor “forme perverse de agresivitate în şcoli”.
“Văd că se bate foarte multă monedă pe meditaţii. A devenit o obsesie. Eu nu dau meditaţii, însă vorbind la modul general, nu cred că voi fi profetul mincinos dacă spun că se vor imagina forme prin care elevii unui profesor se vor medita la alt profesor şi invers, iar lucrurile se rezolvă şi aşa. Sunt profesori care sugerează nevoia meditaţiilor sau sunt părinţi care din cauza calităţii slabe a unor profesori îşi duc copiii la medidaţii la alţi profesori. Dar cea mai periculoasă formă de meditaţie este cea prin care profesorul predă în aşa fel încât elevul să vină la el la meditaţie. E o formă perversă inacceptabilă. Problema meditaţiilor cred că este o problemă socială colectivă căreia îi cedăm mult prea mare importanţă. Iar aceasta tot din calitatea actului didactic derivă. După opinia mea, printre obligaţiile profesorilor, mari şi severe, ar trebui să fie o foarte bună iniţiere sau cunoaştere ştiinţifică, o foarte bună cunoaştere didactică, o foarte bună cunoaştere a metodicii şi a tehnicilor de predare şi evaluare moderne. Marea problemă sau o problemă fundamentală este calitatea actului educaţional. Ce face profesorul la oră după ce trage uşa după el”, declară prof. dr. Viorel Mortu.
Sursa citată anterior ne-a mai spus că dascălii ar trebui să îşi facă treaba cu profesionalism pentru că un profesor bun va forma copii buni şi atunci toată lumea e câştigată.
Faptul că personalul didactic ar trebui să îşi facă treaba cu responsabilitate este şI opinia lui Viorel Botea. În ceea ce priveşte meditaţile, punctul său de vedere este că elevii şi părinţii ar trebui să aibă dreptul de a alege la cine să apeleze, însă sub nicio formă nu ar trebui ca dascălii să oblige copiii să vină la ei să se pregătească.
“Nimeni nu are dreptul să oblige pe nimeni să facă un lucru. Însă, obligaţia mea de dascăl este să pregătesc absolut toţi copiii la cel mai înalt nivel. Că dacă nu îţi faci treaba la clasă şi îl obligi să vină la meditaţii… asta e o chestie foarte gravă. Eu în viaţa mea de profesor nu am făcut altceva decât să îmi fac cât am putut de bine orele la clasă şi să îi fac pe copii să înţeleagă. Sunt copii care fac pregătire şi la profesorii de la clasă sau la alţi profesori din afară şi aşa mai departe. E alegerea lor. Însă nota trebuie să reprezinte exact valoarea elevului. Nu notă bună pentru elevul care vine la pregătire acasă şi notă proastă pentru cel care nu vine. Am făcut şi voi face pregătire pentru clasele terminale gratuit, pentru copiii care merg la olimpiadă. Ăsta este un lucru ştiut pe care îl fac fără niciun fel de Cod”, ne-a declarat prof. Viorel Botea.
 
Director de liceu: “Moral, profesorii nu ar trebui să îşi mediteze propriii elevi”
O opinie pe această temă i-am cerut şi directorului Liceului Teoretic “C. Angelescu” Ianca, prof. Emil Ştefănuţ Dragomir, cel care a câştigat respectul tuturor când în primăvară a lipit  pe uşa biroului său un afiş cu mesajul “În acest birou nu se primesc atenţii”. La venirea sa pe funcţia de director acesta a elaborat un Cod de Etică la nivelul şcolii prin care se interzicea profesorilor să ofere meditaţii în privat elevilor de la clasă.
“Codul de etică este o normalitate, mai ales aceste două prevederi sunt foarte bune. Dar ar trebui şi respectate. De exemplu, cum pot eu să verific un profesor dacă face sau nu meditaţii într-un anumit spaţiu, acasă la el, cu un copil căruia îi predă la clasă? Nu am cum! Ar trebui să îl păzesc. Şi atunci, eu pot să iau măsuri doar în momentul în care un părinte sau un elev mă sesizează. Dar credeţi că vreodată vreun elev va face asta? Toată treaba ţine de oameni dacă vor respecta acest Cod. Însă, moral, un profesor nu ar trebui să ofere meditaţii propriului elev. Şi o parte din vină o au şi părinţii că fac lucrul acesta. Probabil se mulţumesc că dacă se duc la profesorul de la clasă o să fie ceva mai indulgent cu copilul lor şi aşa mai departe. Moral şi deontologic ar fi ca şi profesorul, şi elevul, şi părintele, să înţelegă că nu este corectă această situaţie. Ne furăm singuri căciula! Şi e o problemă generalizată, o problemă a sistemului”, ne-a declarat directorul Liceului “C. Angelescu” Ianca.
Întrebat dacă meditaţiile sunt un moft sau o necesitate, acesta a răspus că atât timp cât elevul este hotărât să înveţe, el va reuşi să acumuleze toate cunoştinţele necesare promovării oricărui examen şi fără a apela la un ajutor suplimentar în privat.
“Eu susţin meditaţiile doar dacă sunt pe teritoriul excelenţei. În rest, nu! Că nu mai avem noi rost ca şcoală. Facem doar pregătiri şi gata. De ce mai venim la şcoală? Este un subiect delicat, este o problemă a sistemului de învăţământ care este încremenit. După acelaşi sistem a învăţat tatăl meu, apoi eu şi acum copiii mei. Sistemul nu este deloc adaptat la ceea ce trăim noi acum”, a concluzionat sursa citată.
 
Elevi: “Codul de etică e o formă fără fond”
Reprezentanţii elevilor susţin că aşteptau de mult ca să se facă “curăţenie” în industria meditaţiilor şi să nu mai auzim vorbindu-se despre profesori care i-au forţat practic să vină la ei la pregătire. Însă, atât timp cât acest Cod nu va fi respectat, mai ales că legea nu prevede şi sancţiuni, rămâne doar o “formă fără fond”.
“Salutăm iniţiativa care stă la baza Codului de Etică, deoarece orice act normativ care delimitează clar normele deontologice ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar este binevenit în contextul actualului sistem de educaţie care este, din păcate, deseori, viciat de nerespectarea legislaţiei specifice în vigoare. Ne bucură faptul că meditaţiile cu profesorul de la clasă şi aşa-zisele «atenţii» au fost scoase în mod oficial în afara legii, scăzând posibilitatea unor abuzuri exercitate de către cadrul didactic. Cu toate acestea, pentru a-şi atinge scopul (în acest caz «creşterea calităţii şi prestigiului învăţământului preuniversitar»), orice act normativ trebuie să fie cunoscut şi respectat de către cei care intră sub incidenţa prevederilor lui. În caz contrar, acesta reprezintă doar o formă fără fond”, ne-a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor.
 
Părinţi: “Profesorii care dau meditaţii ar trebui să plătească impozit”
Cum Codul de Etică este un document de interes pentru părinţi, am cerut opinia a doi reprezentanţi ai asociaţiilor de părinţi. Astfel, Ranislau Tuga (“Murgoci”) este de părere că nu meditaţiile sunt principala problemă, ci sistemul de educaţie care nu este adaptat nevoilor elevilor.
“Ca preşedinte al Asociaţiei de Părinţi de la «Murgoci» nu mă pot pronunţa, ar trebui să mă consult cu ceilalţi colegi, însă, ca părinte, părerea mea este că meditaţia ar trebui să o faci cu ce profesor crezi tu. Problema este de fapt mult mai adâncă. Sistemul educaţional actual este depăşit şi noi ne luăm de ce nu trebuie şi nu de sistem. Ne luăm de profesori pentru că fac chestia asta când ar trebui să ne luăm de întregul sistem. Profesorii ar trebui să predea foarte bine la clasă, să aibă interes, pentru că am observat că pe an ce trece e tot mai rău. Începând de la tipărirea manualelor, modul de organizare a învăţământului şi profesorii care nu mai fac nimic în plus, care nu mai atrag copiii către ei şi aşteaptă doar să treacă ora”, ne-a declarat Ranislau Tuga.
Preşedintele Asociaţiei de Părinţi de la “Bălcescu”, Mirela Chivu, susţine şi ea că elevii şi părinţii ar trebui să aibă libertatea de a alege la ce profesor să meargă la meditaţii în privat, însă obligatoriu dascălii să îşi declare veniturile obţinute din acest serviciu pe care îl prestează şi să plătească impozite la stat.
“Profesorii să ofere meditaţii în privat însă să îşi plătească taxele la stat. Şi sunt în Brăila profesori care fac asta, chiar zeci de dascăli care îşi plătesc taxele. Nu contează cu cine fac pregătire că tot profesor este până la urmă, dar să îşi declare veniturile obţinute. Însă sub nicio formă nu e corect ca un profesor să condiţioneze copilul să vină la el la pregătire. E ca în cazul acela când doctorul cere asiguratului bani ca să îl opereze. Astfel de oameni ar trebui sancţionaţi. Şi nu sunt de acord cu cadourile pentru profesori, cadouri scumpe. O floare de început de an şcolar, de 8 martie, e altceva”, susţine aceasta.
 
Inspectorat: “Banii în plic, televizorul, vaza de cristal şi alte nebunii sunt o mare nenorocire”
Cătălin Canciu, inspectorul şcolar general, susţine că fenomenul “atenţiilor” pentru educatori, învăţători, profesori sau diriginţi trebuie să se oprească. Acesta ne-a spus că sunt părinţii care “sar calul” atunci când vine vorba despre a oferi un cadou celor care se ocupă de educaţia copiilor, însă sunt şi dascăli care impun acestora anumite daruri cu ocazia diferitor evenimente, cum ar fi serbarea de Crăciun sau de final de an şcolar.
“Nu sunt de acord sub nicio formă cu cadourile. O floare e de bun-simţ. Ce copil se duce fără un buchet de flori la început de an şcolar? Dar bani în plic, televizorul, vaza de cristal şi alte nebunii, asta e o mare nenorocire. Astfel de lucruri  nu au ce căuta în domeniul acesta de activitate”, a punctat prof. Cătălin Canciu.
În ceea ce priveşte problema meditaţiilor, acesta este de părere că profesorii nu ar trebui să îşi mediteze propriii elevi, şi cu atât mai puţin să îi condiţioneze în vreun fel să vină la ei la pregătire.
“Ca inspector şcolar general mi se pare normal ca un profesor să nu facă pregătire cu elevii lui. Iar problema asta a pregătirilor cred eu că se rezumă la cazurile în care se condiţionează la note. «Îţi pun nota 2 dacă nu vii la pregătire sau nu îţi pun note mari». Cu asta nu sunt de acord sub nicio formă. Pe de altă parte, nu putem să îi condamnăm pe părinţii care aleg să îşi mediteze copilul cu profesorul de la clasă. Obligaţia noastră, ca părinţi, este să asigurăm copilului orice se poate pe lumea aceasta ca el să se dezvolte. Iar pregătirea, meditaţiile, nu s-au inventat în România şi nici România nu va fi ţara care să le îndepărteze. Este o opţiune. Dar fără constrângere, fără obligativitate. Sunt de acord cu pregătirea, dar nu să mă constrângă cineva ca să îi rotunjesc bugetul”, ne-a mai declarat inspectorul şcolar general.
În final, Valeriu Partene, preşedintele Sindicatului “Învăţământ” Brăila, susţine că era necesar Codul de etică, Federaţia “Spiru Haret” fiind unul dintre participanţii la dezbaterile privind adoptarea acestuia.
“Legea a venit cu elemente noi, obligatorii, şi drepturi pentru personalul didactic. Era nevoie de acest Cod pentru că la nivelul şcolii există o lege de ocrotire a copilului. Meditaţiile au fost mereu un subiect activ iar acum s-a clarificat cum se pot face, în condiţii legale. Din punctul nostru de vedere nu este bine să prestezi acest serviciu cu copiii de la clasă. Dacă dascălii nu se vor conforma, părinţii pot sesiza comisia de etică şi se vor lua măsuri”, ne-a declarat Valeriu Partene.

Învățământ

Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli

• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ

Publicat

în

Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
Candidații față-n față cu evaluatorii

De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.

La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.

În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.

Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.

După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.

Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.

Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.

Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.

Contestațiile au schimbat situația unui candidat

În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.

Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.

Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.

În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.

45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!

Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.

Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.

Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.

Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.

Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.

În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală

Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.

Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.

Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.

Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.

Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.

În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.

Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.

Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.

De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?

La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.

La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.

Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.

Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.

Verdictul final, în decembrie

În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.

Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.

Citește articolul complet

Învățământ

Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani

• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari

Publicat

în

Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani

Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.

La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.

Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.

Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată

Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.

Situația burselor la nivelul județului este următoarea:

  • 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
  • 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
  • 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
  • 22 de burse pentru mame minore;
  • 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.

Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.

Ce sume vor primi elevii

Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată  în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.

Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.

După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.

Mai puțini beneficiari ai burselor de merit

Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.

În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.

La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.

Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.

Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧