Sănătate
Ştefan Sînpetru nu mai este dorit în fruntea Spitalului de Pneumoftiziologie
• mandatul acestuia se va încheia pe 14 noiembrie, iar în spaţiul public au apărut informaţii că va fi numită o altă persoană pentru a asigura interimatul funcţiei de manager • cel mai probabil, cea care-i va lua locul va fi directorul medical Andreia Gavrilescu • liberalul Vasile Cortez a sărit în apărarea lui Sînpetru, la finalul şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean, de vineri • acesta l-a acuzat pe Ion Rotaru că nu-l mai vrea pe actualul manager în fruntea Spitalului de Pneumoftiziologie • Rotaru susţine că nu are nicio legătură cu această schimbare
Scandal mare în Consiliul Judeţean, după ce cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” a publicat în ediţia online ştirea despre schimbarea lui Ştefan Sînpetru din funcţia de manager al Spitalului de Pneumoftiziologie. Mandatul şefului unităţii sanitare încetează pe 14 noiembrie, urmând ca în locul său să fie numită o persoană care să asigure interimatul. Această persoană poate fi tot Sînpetru ori altcineva, această ultimă variantă fiind deja vehiculată în mediul politic şi administrativ local.
Vineri, la ora 12.00, Consiliul de Administraţie al Spitalului de Pneumoftiziologie s-a întâlnit în şedinţă, iar unul dintre subiectele abordate a fost chiar schimbarea lui Ştefan Sînpetru din fruntea unităţii spitaliceşti de pe strada Campiniu. Membrii CA ar fi înaintat spre preşedintele Consiliului Judeţean o hârtie prin care îi cer să numească o persoană care să asigure interimatul funcţiei.
Contactat telefonic, preşedintele CJ, Francisk Chiriac, ne-a declarat că este plecat în judeţ şi că nu ştie ce acte au sosit de la CA. Întrebat dacă Ştefan Sînpetru va fi numit interimar, Chiriac a spus că “probabil voi numi pe cineva din interiorul spitalului”. După ce în spaţiul public a apărut informaţia că directorul medical al spitalului, dr. Andreia Gavrilescu, se află în cărţi pentru preluarea funcţiei de conducere, social-democratul nu a răspuns nici da, nici nu, ci “probabil”, însă ne-a dat asigurări că va furniza toate informaţiile despre acest subiect în timp util, având în vedere că mandatul actualului manager expiră abia marţi, 14 noiembrie.
Liberalul Cortez: «Rotaru vrea să-l schimbe!»
În timp ce cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” a publicat ştirea despre schimbarea lui Sînpetru de la Pneumoftiziologie, consilierii judeţeni se aflau în şedinţă extraordinară. La finalul întâlnirii, după ce mare parte dintre membrii CJ Brăila părăsiseră sala, redactorii noştri au surprins un moment de culise extrem de tensionat. Liberalul Vasile Cortez, aflând din presă despre posibila înlocuire a lui Sînpetru, a profitat de ocazie pentru a-l lua la întrebări pe PSD-istul Lucian Şerbu despre intenţiile şefului său de partid. Auzind discuţia din ce în ce mai agresivă dintre cei doi, Simona Drăghincescu (PND), de asemenea membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului TBC, la fel ca Şerbu, a venit însoţită de Mircea Florin şi alţi consilieri PSD, pentru a aplana conflictul. “Încolţit”, Cortez şi-a luat la întrebări colegii despre intenţia PSD-iştilor de a-l da la o parte pe Sînpetru de la conducerea unităţii sanitare. Astfel, în timpul discuţiei, acesta l-a acuzat cu subiect şi predicat pe social-democratul Ion Rotaru că nu-l mai vrea pe Sînpetru în fruntea spitalului. Vă redăm dialogul dintre consilierii judeţeni, de la finalul şedinţei extraordinare de vineri:
“Vasile Cortez (PNL): Are dreptul să-şi depună dosarul, nu-l anunţăm că nu-l numim, Simona!
Simona Drăghincescu (PND): Da’ cine i-a zis asta?
Vasile Cortez: El îşi depune dosarul când Consiliul de Administraţie va organiza concursul! Astea-s atribuţiile Consiliului de Administraţie! Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, organizează concursuri şi aprobă nişte rapoarte. Tot îl trimiteţi la Rotaru, cum vă permiteţi să faceţi aşa ceva??? Dânsul (făcând referire la Lucian Şerbu) îl trimite pe Sînpetru la Rotaru, că Rotaru vrea să-l schimbe! Cum puteţi să faceţi aşa ceva??? Unde vă treziţi voi aici?
Drăghincescu: Da’ ce-i cu supărarea asta, domnu’ Cortez?
Cortez: Simona, a terminat mandatul?
Drăghincescu: Îl termină mâine (sâmbătă – n.r.)!
Cortez: Nu, îl termină pe 14!
Drăghincescu: Explică-mi şi mie cine are posibilitatea legală de a numi interimar un manager la spital?
Cortez: Preşedintele de consiliu judeţean! Cum vă jucaţi cu viaţa unui om, când omul ăla a muncit 8 ani? Şi a muncit, domnule, nu se pune problema! Eu îl vedeam managerul Spitalului Judeţean! (…)”
Rotaru: «Sînpetru a fost la mine, relativ recent, dar pentru o altă discuţie»
Contactat telefonic, social-democratul Ion Rotaru ne-a declarat că nu are nicio implicare în această schimbare din funcţie a lui Ştefan Sînpetru, dar că acesta din urmă l-a vizitat în urmă cu câteva săptămâni, pentru a discuta despre acreditarea spitalului din Făurei. “Cine l-a trimis la mine? Ce treabă am eu? Stabilesc eu cine stă şi cine pleacă de la spital? Este problema Consiliului de Administraţie şi a Consiliului Judeţean. Ştefan Sînpetru a fost o singură dată la mine, pentru o discuţie legată de acreditarea spitalului de la Făurei. Asta e tot ce am discutat cu dumnealui. În urmă cu 2-3 săptămâni, o lună, relativ recent, a fost. Nu este în competenţa mea să stabilesc cine rămâne la spital. Acolo se va da un concurs. Habar n-am cine e în Consiliul de Administraţie. Problema ţine de Consiliul Judeţean, nu de mine sau de partid. Chiar nu ştiu cum e procedura pentru numire, dacă o va face Consiliul de Administraţie sau Consiliul Judeţean, prin preşedinte. Nu am avut o discuţie de genul acesta în partid, iar acolo e o problemă temporară, până se dă concursul. Înţeleg că îi va expira mandatul şi e normal să fie un interimar. Decizia urmează să o ia CJ sau CA. Eu n-am discutat cu nimeni pe subiectul ăsta. Concursul va fi unul public şi poate participa oricine doreşte şi îndeplineşte condiţiile”, a fost reacţia lui Rotaru, la acuzaţiile lui Cortez.
Ştefan Sînpetru, actualul manager al Spitalului de Pneumoftiziologie, a cochetat cu partidele de dreapta, dar de ani buni acesta a ieşit din scena politică. La acreditare, spitalul din subordinea sa a obţinut printre cele mai mari punctaje pe ţară.
Sănătate
BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi
O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.
Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.
Mulți pacienți ajung târziu la medic
BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.
Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.
La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.
Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.
Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate
Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.
La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.
Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.
Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.
O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii
Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.
În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.
Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.
Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.
Sănătate
Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente
România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.
Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.
România, printre țările care consumă prea multe antibiotice
Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.
Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.
Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.
Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.
Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile
Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.
Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.
Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.
Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.
Antibioticele nu tratează răcelile și gripa
Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.
Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.
De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.
Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.
O problemă care poate afecta generațiile viitoare
Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.
România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.
Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.





















