Administrație
Statul român, de partea Brăilei
* Ministerul Finanțelor Publice a intervenit în favoarea Guvernului în procesul pe rolul Curții de Apel București prin care li se solicită autorităților gălățene să dea înapoi terenul nefolosit din mia de hectare * cererea de intervenție în favoarea reclamantului, adică a Guvernului României, a fost depusă în a doua jumătate a lunii mai * următorul termen în dosar este tocmai după vacanța judecătorească, spre finalul lunii septembrie
Războiul pentru mia de hectare a Brăilei a „promovat” într-o altă ligă. Alături de Guvernul României, în procesul cu autoritățile gălățene a cerut să intre și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Cererea a fost depusă recent la Curtea de Apel București, acolo unde se judecă dosarul, iar intervenția Statului este, indirect ce-i drept, de partea Brăilei, în bătălia privind recuperarea suprafețelor rămase neutilizate din „mia de hectare” făcută cadou Primăriei Galați în mandatul de premier al lui Adrian Năstase, pentru realizarea unui cartier de locuințe de tip ANL. Autoritățile gălățene au timp până după vacanța judecătorească să-și formuleze apărarea, următorul termen în dosar fiind anunțat pentru finele lunii septembrie.
Se aliniază astrele favorabile revenirii la normalitate în ce privește mia de hectare „furată” comunei Vădeni și, implicit, Brăilei pentru a fi dată autorităților gălățene care-și propuseseră realizarea pe amplasamentul cu pricina a unui întreg cartier de locuințe de tip ANL. La procesul aflat pe rolul Curții de Apel București, prin care Guvernul Tudose a dat în judecată Galațiul pentru mia de hectare a Brăilei, se aliniază un actor important, chiar Statul Român. Mai explicit, prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice, Statul Român a făcut cerere de intervenție în acest dosar, de partea Guvernului care practic cere autorităților gălățene să promoveze actele și procedurile pentru a returna o parte din mia de hectare, mai precis 655 ha, rămase neutilizate pe amplasamentul comunei Vădeni. „Amână cauza pentru a se comunica cererea de intervenție formulată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice reclamantului”, este soluția pe scurt publicată pe portalul instanțelor de judecată în litigiul în discuție. Reporterii „Obiectiv” au solicitat Ministerului de Finanțe mai multe detalii cu privire la acțiunea promovată în numele Statului Român însă li s-a răspuns că informațiile respective nu se încadrează în prevederile Legii privind liberul acces la informații de interes public: „Art. 12 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prevede, la lit. f), după cum urmează: «Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11.1, următoarele informații: f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces». În considerarea dispozițiilor legale redate anterior, în ceea ce privește poziția procesuală a Ministerului Finanțelor Publice în dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în care această instituție participă în nume propriu sau în calitate de reprezentant al Statului Român, trebuie avut în vedere faptul că strategia legată de formularea cererilor / apărărilor în aceste litigii nu se circumscrie dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale Normelor metodologice de aplicare a acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 123/2002. Astfel, în raport de dispozițiile Codului de procedură civilă, Ministerul Finanțelor Publice, în nume propriu sau în calitate de reprezentant al Statului Român, își exprimă poziția procesuală în fața instanței de judecată, urmând ca de conținutul cererilor / apărărilor formulate să ia cunoștință și celelalte părți din cauză, potrivit principiului contradictorialității, pe parcursul desfășurării litigiului, prin intermediul instanței. Altfel spus, împrejurarea că instanțele judecătorești pot permite accesul presei la dosarele înregistrate pe rolul acestora, nu poate echivala cu exprimarea poziției procesuale a părților prin intermediul presei, de vreme ce participarea părților in litigii este strict reglementată de Codul de procedură civilă”.
Mult mai deschisă s-a arătat Primăria Galați pe acest subiect, fiind practic cea care a clarificat poziționarea Statului Român în acest litigiu. „Cauza la care faceți referire are drept obiect obligarea autorităților locale gălățene la emiterea actelor administrative necesare reintroducerii în domeniul public al Statului Român a părții de teren rămase neconstruite în Cartierul Dimitrie Cantemir. Acțiunea fiind formulată de Guvernul României, în calitate de autoritate emitentă a hotărârii de guvern ce se consideră a fi parțial respectată, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice a înțeles să formuleze cerere de intervenție accesorie în susținerea pretențiilor reclamantului”, a venit răspunsul din partea cabinetului primarului Galațiului, Ionuț Florin Pucheanu. Altfel spus, intervenția Statului este în favoarea Guvernului, așadar contrar intereselor autorităților gălățene.
O istorie tumultoasă a „miei de hectare”
Ca o trecere în revistă a poveștii din centrul acestui litigiu, întreg scandalul pe tema miei de hectare s-a reaprins anul trecut după ce cotidianul “Obiectiv” a descoperit și a făcut public faptul că CLM Galați a scos la licitație, în vederea concesionării în scopuri agricole, un lot de teren în suprafață de 655,29 ha pe raza comunei Vădeni. În detaliu, un document oficial al Primăriei Galați prezintă modul de utilizare a terenului de 1.000 ha: în fară de lotul de 655 ha, municipalitatea de peste Siret are un al doilea contract de închiriere, tot în scopuri agricole, a 300 de hectare tot pe „mia de hectare”. Practic, proiectul imobiliar “Dimitrie Cantemir” ocupă mai puțin de 9 hectare, suprafață pe care au fost construite și apoi închiriate în regim ANL blocurile din cartierul amintit. Alte 7,5 hectare au fost transmise statului, pentru realizarea obiectivului de investiții “Spital Regional de Urgență Brăila-Galați”. Dacă tragem linie vom observa că au rămas neutilizate în scopul declarat al proiectului imobiliar aproape 955,29 ha (300 ha, plus 655,29 ha).
În urma acestor dezvăluiri, sfera politică locală s-a inflamat, liberalii brăileni solicitând insistent Consiliului Județean demararea procedurii de recuperare a suprafeței de 655,29 ha. Deși prima reacție a CJ Brăila a fost să-i ignore, ulterior a formulat totuși și transmis Guvernului, la conducerea căruia venise între timp brăileanul Mihai Tudose, o adresă prin care atrăgea atenția asupra situației cel puțin ciudată legată de lotul de 655,29 ha: fusese transmis Primăriei Galați cu scopul strict de a servi proiectului imobiliar “Cartier Siret”, redenumit ulterior “Dimitrie Cantemir”, ori Primăria Galați concesiona bucăți de teren pentru activități agricole. Reacția Executivului a fost ca, în cursul lunii septembrie 2017, în ședință de Guvern, să aprobe un Memorandum de transmitere de către Secretariatul General al Guvernului a unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Galați în scopul adoptării de către acesta din urmă a unei hotărâri privind trecerea lotului de 655,29 ha din domeniul public al municipiului Galați în domeniul public al statului. Memorandumul subliniază că “Transmiterea dreptului de proprietate a fost efectuată sub condiția de a se utiliza terenul pentru construcții de locuințe și utilități sociale”, iar la final precizează că: “Din analiza modului cum a fost aplicată Hotărârea Guvernului nr. 512/2002 (actul prin care s-a realizat transferul celor 1.000 ha de la Vădeni – n.r.) rezultă faptul că, de 15 ani, cea mai mare parte din cele o mie de hectare nu este utilizată potrivit destinației stabilite inițial”. Numai că autoritățile gălățene au hotărât să nu dea curs acelei solicitări, în sensul că au retras în ultima clipă de pe ordinea de zi a ședinței CLM de la finele lunii octombrie anul trecut, proiectul de HCLM “privind trecerea terenului în suprafață de 655,29 ha, aflat în comuna Vădeni, județul Brăila, din domeniul public al municipiului Galați în domeniul public al statului”, după cum ceruse în mod expres Guvernul. Drept urmare, Executivul a formulat plângere la Tribunalul București împotriva Primăriei Galați și a Consiliului Local Municipal Galați, ținta fiind obligarea autorităților gălățene să emită o hotărâre de CLM: “Obligare emitere act administrativ”, după cum se menționează în informațiile despre dosarul în cauză. Într-un final, Tribunalul București a declinat competența de soluționare a acestui litigiu către Curtea de Apel București, instanță care a și preluat dosarul în primăvara acestui an.
Contre Tudose – Pucheanu pe tema „mia de hectare”
Antologice au rămas însă replicile tăiase ale celor doi social-democrați pe spinoasa temă a miei de hectare. “(…) Nu înțeleg de ce pentru parcela de 300 de hectare pe care, la fel, o avem dată în arendă de mai bine de 3 ani, nimeni nu spune nimic. Se pare că doar aici, pe lotul acesta de 600 ha, am deranja, dar vom afla totul la momentul potrivit. Nu am scos din circuitul agricol decât 45 de hectare, restul sunt în același stadiu în care ne-a fost predat. Deocamdată, orice nelămurire este în avantajul nostru pentru că terenul rămâne în proprietatea municipiului Galați”, a comentat Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului, în octombrie anul trecut.
Replica premierului, la vremea respectivă, Mihai Tudose în fața sfidării fățișe a autorităților din Galați nu a întârziat: “Îi mulțumesc primarului Pucheanu că a recunoscut public că, în plus față de cele 655 de hectare pe care Guvernul i-a cerut deja să le înapoieze statului, primăria Galați a folosit, tot în agricultură, alte 300 de hectare. Cred că domnul primar ar trebui să se preocupe de reintrarea cât mai grabnică în legalitate în ceea ce privește sutele acestea de hectare pe care Galațiul le-a primit prin hotărâre de guvern cu un scop foarte precis: construcția de locuințe. În același context, eu nu înțeleg ce fac organele statului cu privire la acest aspect care înseamnă schimbarea ilegală a destinației unor terenuri și încasarea ilegală a unor venituri care se cuveneau primăriei Vădeni din județul Brăila. Să fim bine înțeleși: nu reacționez așa pentru că sunt brăilean ci în calitate de prim-ministru. Vom ține cont, așadar, de informațiile primite de la primarul Galațiului, ceea ce sper că vor face și instituțiile statului”.
În replică primarul galațiului a ales să paseze presei din Brăila vina reaprinderii subiectului cu mia de hectare: “Eu cred că securea aceasta a pseudoconflictului dintre Galați și Brăila a fost îngropată de multă vreme, chiar dacă mai sunt destui care bagă bățul prin gard. (…) Dacă presa din Brăila dorește cancan, eu, primar de Galați, nu o să-i ofer cancan!”, a declarat edilul, de parcă era vina presei brăilene că devoalase încercarea mascată de mutare, din pix, a granițelor administrativ-teritoriale ale unui județ. La fel cum tot de domeniul cancan ține, în opinia lui Pucheanu, și realizarea de venituri necuvenite de către Primăria Galați în detrimentul comunei Vădeni, de exemplu, ori a județului Brăila, iar asta doar dacă discutăm de impozitul pe clădirile din cartierul Dimitrie Cantemir, ori de redevența încasată pentru folosința terenurilor în scopuri agricole.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
