Social Media

Sănătate

Spitalul de Psihiatrie are director medical cu acte-n regulă!

Timp de citire: 4 minute

• este vorba despre medicul epidemiolog dr. Andreia Gavrilescu • mandatul său va dura 3 ani • unul dintre planurile sale este de a extinde secţia de psihiatrie cronici adulţi, pentru ca pacienţii care au nevoie de tratament îndelungat şi supraveghere să poată rămâne internaţi
 
Spitalul de Psihiatrie “Sf. Pantelimon” din municipiu are director medical cu concurs, după ce funcţia a fost ocupată prin interimat de dr. Mariana Iosif, potrivit site-ului unităţii sanitare. Cea care a fost declarată admisă în urma concursului este dr. Andreia Gavrilescu, medic epidemiolog. Aceasta are 23 de ani vechime în domeniul epidemiologiei. Mandatul său de director medical va dura 3 ani.
Dr. Andreia Gavrilescu a urmat cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, profil medicină generală, între anii 1988-1994. În perioada 1994-1998 a fost în rezidenţiat în specialitatea epidemiologie, iar la final a devenit medic specialist epidemiolog. În 2003 a devenit medic primar în această specialitate. Timp de 4 ani şi-a desfăşurat activitatea în Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, iar la Direcţia de Sănătate Publică Brăila a venit în anul 1999. După 16 ani de muncă în această ultimă instituţie, dr. Gavrilescu a plecat la Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila, mai întâi ca medic epidemiolog, apoi ca director medical. După încheierea mandatului, aceasta şi-a cerut transferul, în aprilie 2018, la Spitalul de Psihiatrie din municipiu. În momentul în care a fost anunţat concursul pentru funcţia de director medical, doctorul nu a stat pe gânduri, s-a înscris şi a reuşit să promoveze examenul.
Acum, ca director medical, intenţionează să aducă ceva schimbări în spital. În primul rând, dr. Andreia Gavrilescu îşi doreşte să poată extinde secţia de psihiatrie cronici adulţi, deoarece paturile sunt insuficiente. Astfel, pacienţii care au nevoie de tratament şi supraveghere vor putea rămâne internaţi. “Vreau să-mi duc la capăt mandatul de 3 ani, Şi pentru mine e o provocare. Am vrut un spital mai mare, să văd cu ce se «mănâncă». Este o altă patologie. Pacienţii de aici sunt marginalizaţi de lume, au nevoie de ajutor din toate punctele de vedere, inclusiv pe Programul Naţional de Sănătate Mintală. Atunci, am zis că poate reuşesc să fac ceva aici, când mă uit în urmă să las ceva. Eu am foarte multe idei, numai că totul se opreşte la bani. Aici e nevoie de dezvoltarea secţiei de psihiatrie cronici adulţi, pentru că sunt foarte mulţi pacienţi care nu mai pot fi rezolvaţi în sediul principal al spitalului, nu au familii, nu au unde să se ducă mai departe şi atunci undeva trebuie să-i duci, să le asiguri asistenţă medicală de lungă durată. Este imperios necesar să se extindă această secţie. Acum are 140 paturi, dar cred că şi 500 de paturi sunt puţine pentru un termen lung, de exemplu pe 15 ani. Bolile mintale sunt în continuă creştere. Ştim că politica Ministerului Sănătăţii este de a reduce numărul paturilor, dar cu o argumentare foarte bună nu au cum să nu înţeleagă. Mulţi dintre pacienţii noştri nu avem unde să-i externăm. Familia nu-i mai vrea, alţii nu mai au pe nimeni, alţii sunt cu afecţiuni care necesită tratament continuu şi monitorizare continuă. Unde îi duci? Într-un spital de cronici pentru a avea tot ce le trebuie”, ne-a declarat dr. Gavrilescu despre planurile sale ca director medical.
Managerul Bogdan Criţă are cuvinte de laudă la adresa noului membru al Comitetului Director. “Cu o vastă experienţă ca medic epidemiolog, peste 20 de ani, şi o bogată experienţă de conducere, doamna doctor Gavrilescu Andreia este un câştig evident pentru Spitalul nostru. Atât colectivul de medici, cât şi restul echipei din Comitetul Director i-au acordat tot sprijinul şi colaborarea, încă de la venirea în Spital, apreciind profesionalismul doamnei doctor. În acest moment, Comitetul Director al Spitalului este format din dr. Gavrilescu Andreia – director medical, ec. Dobrescu Beatrice – director financiar contabil şi as. Puia Angelica – director de îngrijiri, care formează o echipă de profesionişti, împreună cu care sunt sigur că ne vom îndeplini toate obiectivele propuse”, ne-a declarat ec. Bogdan Criţă.

Sănătate

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

Publicat

în

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.

Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.

Mulți pacienți ajung târziu la medic

BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.

Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.

La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.

Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.

Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate

Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.

La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.

Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.

Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.

O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii

Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.

În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.

Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.

Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.

Citește articolul complet

Sănătate

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

Publicat

în

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.

România, printre țările care consumă prea multe antibiotice

Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.

Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.

Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.

Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.

Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile

Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.

Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.

Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.

Antibioticele nu tratează răcelile și gripa

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.

Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.

De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.

Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.

O problemă care poate afecta generațiile viitoare

Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.

România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.

Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧