Sănătate
Spital Regional Brăila-Galaţi
• în plină criză COVID, vin şi veştile bune • amplasat lângă Galaţi, dar pe teritoriul Brăilei, spitalul va fi inaugurat astăzi de la distanţă, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de starea de urgenţă • spitalul va fi destinat doar cazurilor non-COVID-19, pentru ca restul spitalelor brăilene şi gălăţene să se ocupe de infectaţii cu coronavirus • nici nu s-a deschis bine, iar PSD şi PNL au început deja războiul politic, fiecare arogându-şi meritele pentru acest nou spital
Au promis, dar au şi făcut. Nu se întâmplă prea des în cazul politicienilor de la noi, dar mai există şi excepţii, unele cu adevărat notabile. Aşa este şi Spitalul Regional Brăila-Galaţi care, iată, în ciuda multor sceptici, s-a construit şi este aproape gata de funcţionare. Cu o capacitate de 1.000 de paturi, cu dotări ultramoderne, noul spital va fi gata în curând să primească primii bolnavi din cele două judeţe. Totul a decurs conform planurilor iniţiale, iar pregătirile pentru deschiderea acestuia se află pe ultima sută de metri.
Noul Spital Regional este amplasat în apropierea judeţului Galaţi, dar pe teritoriul judeţului nostru, astfel încât să fie ambele judeţe împăcate. Spitalul cel nou, localizat în stânga şoselei-dig, pe sensul spre Galaţi, va fi destinat exclusiv altor cazuri non-COVID, pentru că, în ultima vreme, bolnavii cu alte afecţiuni aproape că au fost neglijaţi complet de sistemul de sănătate, prioritate având mai ales infectaţii cu noul coronavirus. Şi cum numărul de cazuri de infectaţi tot creşte, s-a luat decizia ca actualele spitale brăilene şi gălăţene să se ocupe doar de aceste cazuri, astfel încât să nu mai existe pericolul infectării celorlalţi bolnavi din spitale, internaţi pentru alte afecţiuni. De asemenea, după cum ne-au declarat surse oficiale din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Brăila, dată fiind trecerea la Scenariul 4 de măsuri împotriva pandemiei, medicii rămaşi în spitalele actuale îşi pot desfăşura în continuare activitatea chiar şi dacă contractează o formă uşoară a COVID-19, pentru că oricum vor lucra numai cu pacienţi deja infectaţi.
Provocarea spitalelor regionale
Trebuie recunoscut din start că ideea spitalului regional Brăila-Galaţi a fost a PSD, care a prevăzut, în programul său de guvernare construirea, în perioada 2017-2020, a 8 spitale regionale în toată ţara, plus un spital metropolitan în Bucureşti. Fiecare dintre cele 8 spitale era prevăzut să aibă 1.000 de paturi, în saloane ultramoderne, şi toate secţiile medicale necesare, dotate cu cele mai noi echipamente medicale.
După cum preciza Guvernul PSD de la acea dată despre Spitalul Regional Brăila-Galaţi, „acest spital va fi organizat clinic, cu o structură de specialităţi, având o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe. Spitalul din zona Brăila-Galaţi va fi dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător”, se arăta în comunicatul Guvernului de atunci.
Ei bine, PSD nu a reuşit să construiască cele 9 spitale dar, cum-necum, măcar a reuşit să-l ridice pe cel de la Brăila-Galaţi, graţie mai ales implicării autorităţilor brailene şi a liderilor PSD locali. De altfel, Francisk Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, a declarat de la bun început că instituţia pe care o conduce se implică total în realizarea acestui obiectiv: „Noi ne dorim acest spital. Avem terenul pregătit. Din punctul meu de vedere, cred că suntem singurul judeţ… sau ar putea fi singurul spital regional care s-ar putea face foarte repede, pentru că terenul este liber de sarcini, e şi foarte aproape de utilităţi… Ne putem mişca foarte repede. Noi am scris Ministerului că suntem gata, am trimis toate documentele”.
Au existat chiar dispute între autorităţile brailene şi gălăţene legate nu doar de amplasarea spitalului, ba chiar şi de denumirea sa, liderii PSD din oraşul vecin dorind ca spitalul să se intituleze Galaţi-Brăila. „Să ne cumpere cu totul, sau, eu ştiu, poate mai fac o cerere la Guvern ca Brăila să devină sectorul Galaţiului. Sub nicio formă nu suntem de acord!”, declara, atunci, şeful CJ Brăila. Până la urmă s-a stabilit să se ţină cont de ordinea alfabetică, prin urmare Brăila a fost amplasată în faţa Galaţiului.
Lucrări începute, dar neterminate
Lucrările au mers constant o perioadă, mai ales în timpul în care premier a fost brăileanul Mihai Tudose – dar al cărui merit a fost eclipsat total de celălalt proiect uriaş care a demarat în timpul mandatului său, Podul peste Dunăre de la Brăila. Pe timpul guvernării Dăncila, însă, evoluţia lucrărilor a fost mult mai lentă, în general din lipsă de fonduri.
În urmă cu circa un an, în plină campanie pentru alegerile europarlamentare, liberalul Cristian Buşoi atrăgea atenţia asupra acestui lucru şi-şi lua angajamentul ca PNL şi el personal să facă tot posibilul pentru finalizarea cât mai rapidă a acestui obiectiv, mai ales dacă PNL ajunge la guvernare, şi propunea ca spitalul să fie construit cu fonduri de la UE. “În mod special, alături de colegii mei, vom derula o campanie de informare, vom discuta acest subiect. Mă voi preocupa ca Spitalul Regional pentru această regiune, la graniţa dintre Brăila şi Galaţi, dar pe teritoriul Brăilei, să fie unul dintre proiectele finanţate cu bani europeni. E un lucru foarte concret la care ne angajăm, pentru care vom lupta, pe care vom demonstra că îl vom monitoriza şi că îl vom duce la bun sfârşit. Asta prin munca pe care o să o facem la Bruxelles, prin munca pe care PNL şi fiecare dintre noi, europarlamentari, deputaţi în Parlamentul României şi atunci când vom ajunge la guvernare – miniştrii, secretari de stat – o vom derula pentru ca acest lucru să se întâmple”, declara Buşoi, pe 5 aprilie 2019.
La rândul sau, liderul PNL Brăila declara atunci că Spitalul Regional este o prioritate. “Este foarte important ca oamenii să se prezinte la vot, pentru toate alegerile, nu doar pentru acestea. La alegerile europarlamentare în schimb, campania noastră va avea un specific. Noi propunem acest proiect major pentru Brăila care se referă la Spitalul Regional. Candidaţii care vor deveni europarlamentari din partea PNL vor avea pentru Brăila misiunea, sarcina să promoveze realizarea, construcţia şi finanţarea Spitalului Regional”, spunea Dănăilă.
Şansa a surâs PNL
Ei bine, şansa a surâs PNL şi Brăilei în octombrie 2019, odată cu căderea prin moţiune de cenzură a Guvernului Dăncilă şi preluarea guvernării de către Guvernul Orban. La acea vreme, spitalul era construit în proporţie de 75%, dar lucrările erau deja sistate.
Printr-o mobilizare exemplară, însă, spitalul este aproape finalizat şi gata să fie deschis. „N-am vrut să ne lăudăm cu asta, n-am vrut să facem mare caz, dar am grăbit lucrurile şi lucrările şi, iată, în mai puţin de 6 luni, putem spune că spitalul este gata să-şi primească primii pacienţi”, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă online, prefectul judeţului, liberalul Cătălin Boboc. „Dacă nu eram noi, liberalii, la guvernare, acest obiectiv ar fi zăcut şi acum abandonat. Clădirea neterminată începuse deja să se degradeze”, a punctat prefectul.
Evident, afirmaţiile acestuia i-au supărat pe liderii PSD Brăila. „Spitalul era aproape finalizat când PSD a pierdut guvernarea. Dacă rămâneam la guvernare, îl terminam mult mai devreme. PNL nu ar fi avut ce să termine şi cu ce să se laude, dacă nu am fi început noi construirea spitalului şi nu l-am fi ridicat până la peste 75%. Aşa probabil vor face liberalii şi cu Podul de la Brăila: se vor lauda că l-au făcut ei, deşi de fapt l-am construit noi”, a precizat liderul PSD Brăila, Ion Rotaru.
Pentru a împacă cele două tabere, primarul Brăilei, Marian Dragomir, a propus ca, pe frontispiciul spitalului, să fie montată o plăcuţă pe care să scrie simplu: „Obiectiv început de PSD şi finalizat de PNL”, după modelul Podului Basarab, din Capitală, pe care scrie „Început de Băsescu, finalizat de Oprescu”, propunere cu care ambele tabere au fost de acord.
Inaugurarea oficială a spitalului va fi făcută azi online, de la distanţă, de către prefectul Cătălin Boboc, şeful CJ Francisk Chiriac şi primarul Marian Dragomir. „Vom tăia o panglică simbolică, de la distanţă. E un fel de inaugurare pe hârtie, dacă-i putem spune aşa. Imediat vom începe şi angajările de personal şi vom reveni în zilele următoare cu anunţuri în acest sens”, a mai declarat Francisk Chiriac.
Din cauza restricţiilor de circulaţie pe fondul stării de urgenţă, brăilenii nu vor putea ajunge în zonă pentru a vedea spitalul cu ochii lor, prin urmare aceştia mai trebuie să aibă puţină răbdare. Sănătate tuturor!
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.
CELE MAI CITITE
