Sănătate
Soluţii pentru problemele din Judeţean
• după o serie de lipsuri de medicamente şi materiale sanitare din cel mai mare spital brăilean, conducerea admite că problemele pornesc de la deficitul de personal de la compartimentul achiziţii şi cel de aprovizionare • Legea Salarizării a creat discrepanţe şi mai mari între angajaţi, iar faptul că un infirmier ajunge să câştige mai mulţi bani decât un economist ar fi una dintre cauzele deficitului • şeful judeţului, Francisk Chiriac, susţine că se va lăsa cu demiteri dacă personalul nu va respecta directivele trase de el
Problemele din Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Brăila ies tot mai des la iveală, iar lipsa medicamentelor pare să ţină “ordinea de zi” de ceva vreme încoace. Autorităţile locale par să fi ieşit din “faza de negare” şi să recunoască crizele de medicamente şi materiale sanitare, ba chiar susţin că iau măsuri pentru ca astfel de situaţii nedorite să fie evitate pe viitor. Ultimele medicamente care au lipsit din stocul farmaciei sunt cele folosite de către pacienţii cu accident vascular cerebral, iar de vină ar fi modificarea preţurilor în Catalogul Naţional al Preţurilor Medicamentelor (CANAMED), potrivit managerului SJU, Delia Râşnoveanu. Schimbarea a dus la reînnoirea tuturor contractelor şi încheierea de noi acte adiţionale cu furnizorii. În realitate, problema este una mult mai adâncă, iar modificarea preţurilor nu a făcut decât să apese şi mai tare pe rană: deficitul de personal de la compartimentul de achiziţii şi cel de aprovizionare, dar şi Legea Salarizării care a creat discrepanţe şi mai mari între angajaţii aceleiaşi unităţi. “Nu există un vinovat, o persoană ca atare. Pur şi simplu, din cauza modificării preţurilor medicamentelor s-a dat peste cap toată activitatea de achiziţie din luna ianuarie, pentru că asta a însemnat şi renegocierea unor contracte şi încheierea de alte acte adiţionale şi nici în momentul ăsta nu e finalizat totul, deoarece există furnizori care nu ne-au dat ultimul preţ. Asta a blocat activitatea pe partea de medicamente. În rest, achiziţiile decurg în limita posibilităţilor şi a oamenilor. Nu avem personal suficient. Practic, sunt foarte puţini oameni şi la achiziţii şi la aprovizionare, în primul rând din cauza salariilor foarte mici. Am scos posturile la concurs, bineînţeles. Anul trecut, am angajat o persoană, dar a plecat până la sfârşitul anului, acum scoatem din nou postul la concurs. Activitatea e foarte mare faţă de numărul de persoane care ar trebui să lucreze acolo. Spuneam că salariile sunt foarte mici, iar noi nu putem umbla la salarii, deoarece există Legea Salarizării. Există situaţii când un economist sau un inginer ia un salariu mai mic decât un infirmier”, ne-a declarat Delia Râşnoveanu, managerul SJU Brăila.
Lista cu veniturile nete ale salariaţilor postată pe site-ul unităţii sanitare întăreşte spusele şefei SJU. Un economist II de la Serviciul Achiziţii Publice a câştigat circa 2.000 lei net, în luna decembrie 2018, în timp ce un economist IA a obţinut 3.100 lei net în aceeaşi lună. Infirmierii de la Terapie Intensivă III, de exemplu, au primit sume între 2.800 şi 3.200 lei.
O comisie formată din consilieri judeţeni va verifica spitalul
Preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, susţine că a trasat directive clare, cu termen de îndeplinire, iar nerespectarea acestora se va finaliza cu demisia celor care nu le pun în practică. Ba mai mult, a fost înfiinţată o comisie formată din consilieri judeţeni care să verifice spitalul, să identifice problemele şi să propună soluţii de rezolvare. Şeful judeţului a scris o postare pe Facebook, în urmă cu câteva zile, referitoare la situaţia Spitalului Judeţean: “Aşa cum am declarat în plenul ultimei şedinţe a CJ Brăila, am fost la Spitalul Judeţean şi, împreună cu factorii decidenţi, am făcut o evaluare a situaţiilor, ţinând cont astfel de cele prezentate de către colegii mei consilieri. Am identificat probleme în aprovizionarea cu medicamente a spitalului şi, implicit, a responsabililor în acest caz. Am trasat directive clare, cu termen de îndeplinire de 12 ore, nerespectarea acestora finalizându-se cu demisia acelora ce nu le pun în practică. Consider că lipsa de comunicare a condus la această situaţie, motiv pentru care reiterez ideea că NU mai accept greşeli care să-şi pună amprenta în viaţa cotidiană a cetăţenilor, mai ales când vine vorba de sănătate. Punctual, măsurile luate pentru perioada următoare sunt: raport zilnic cu stocul din farmacie către manager spital şi către preşedintele CJ; necesarul de medicamente să fie făcut în funcţie de balanţa şi istoricul de consum la care se va adăuga stocul de rezervă; situaţia aparaturii medicale din spital, privind funcţionalitatea, să fie la zi; un grafic de livrare pe trimestru să fie trimis către toţi furnizorii, cu comandă fermă; am detaşat 2 persoane pentru a suplini personalul de la aprovizionare şi achiziţii; responsabilizarea personalului împuternicit cu curăţenia în spital; necesarul de materiale sanitare să fie făcut la zi, pentru a nu mai exista disfuncţionalităţi în exercitarea actului medical. Ţinând cont că un singur om nu poate avea performanţă, am decis formarea unei comisii de verificare compusă din colegi consilieri judeţeni. Această comisie va avea rolul de a identifica probleme şi de a propune soluţii spre rezolvarea lor, iar rezultatele vor fi transmise către preşedintele CJ şi către conducerea spitalului. Concluzia mea este simplă: spitalul trebuie să ofere doar servicii medicale performante şi de calitate, iar pentru asta toţi cei implicaţi în actul medical trebuie să îşi facă treaba. Este necesară o bună comunicare şi colaborare astfel ca beneficiarul final – cetăţeanul – să nu mai fie pus în situaţii jenante. Practicile «condamnabile şi nejustificate» acceptate până acum, atât de pacient, cât şi de cadrele medicale trebuie să înceteze, ba chiar schimbate”.
Cheltuieli mai mari la Judeţean
Deşi susţine că lipsa de comunicare a dus la lipsa medicamentelor din spital, preşedintele CJ admite şi criza de personal de la aprovizionare şi achiziţii, drept pentru care, aşa cum a scris şi pe reţeaua de socializare, a detaşat două persoane la aceste compartimente. “O persoană provine de la Spitalul de Pneumoftiziologie, iar cealaltă din spital. Încercăm să întărim compartimentul de achiziţii şi aprovizionare, ca să nu mai fie aceste sincope”, ne-a declarat Francisk Chiriac. Sursa citată a mai adăugat faptul că CJ va ajuta spitalul pe partea financiară, după ce preţurile medicamentelor şi ale utilităţilor s-au mărit. “Preţurile în CANAMED s-au schimbat şi au fost înlocuite peste 450 de contracte cu furnizorii. După semnarea lor, au început să primească medicamentele, plus că furnizorii au început să lucreze de pe data de 15 ianuarie. S-a mai întâmplat lucrul ăsta acum câţiva ani, când s-au schimbat preţurile în CANAMED. Acum, pentru că s-au mărit preţurile medicamentelor, al energiei, al apei şi al gazelor, vrem să vedem la cât se ridică aceste sume pentru ca spitalul să funcţioneze în parametri normali şi să nu mai fie nevoie să taie din anumite locuri ca să plătească utilităţile. Vom ajuta şi noi, Consiliul Judeţean, pentru astfel de lucruri”, a mai spus Chiriac.
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.
CELE MAI CITITE
