Sănătate
Secretul longevității? Ce au descoperit cercetătorii despre alimentația familiilor care trăiesc peste 100 de ani
Copiii persoanelor care trăiesc până la 100 de ani par să aibă o alimentație puțin mai sănătoasă decât alți adulți în vârstă, potrivit unui nou studiu.
Cercetările anterioare au arătat că urmașii centenarilor moștenesc adesea o parte dintre avantajele legate de longevitate, având rate mai scăzute ale bolilor asociate înaintării în vârstă, în special afecțiuni cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.
Acum, cercetătorii de la Boston University au încercat să răspundă la o întrebare mai practică: ce mănâncă, de fapt, aceste familii longevive?
Ce au analizat cercetătorii
Specialiștii au analizat chestionare alimentare completate în 2005 de 457 de adulți vârstnici incluși în New England Centenarian Study, una dintre cele mai ample cercetări dedicate familiilor cu membri foarte longevivi.
Majoritatea participanților erau copii ai unor centenari.
Vârstele participanților variau de la aproximativ 45 de ani până la peste 90 de ani, media fiind în jur de 75 de ani la momentul completării chestionarelor.
Dietă mai bună, dar nu perfectă
Studiul a arătat că acești adulți aveau o calitate moderată a dietei. Alimentația lor nu era perfectă, însă scorurile obținute au fost ceva mai bune decât cele ale altor grupuri similare de vârstnici din Statele Unite.
Cercetătorii au analizat mai mulți indicatori alimentari recunoscuți, asociați cu sănătatea generală, prevenirea bolilor cronice, sănătatea creierului și sustenabilitatea alimentară.
Printre punctele forte ale dietei s-au numărat consumul de fructe, legume, verdețuri, fasole, fructe de mare și surse de proteine de mai bună calitate, precum peștele și carnea mai puțin procesată.
Participanții aveau, de asemenea, rezultate relativ bune în ceea ce privește limitarea consumului de sare, zahăr adăugat și cereale rafinate.
Alimentele care lipseau din alimentație
Totuși, studiul a arătat că urmașii centenarilor nu atingeau nivelurile recomandate pentru mai multe alimente importante, printre care cerealele integrale, leguminoasele, produsele din soia și nucile.
Dietele bogate în astfel de alimente sunt recomandate pe scară largă de autorități precum World Health Organization, pentru reducerea riscului de boli cronice.
Cercetătorii avertizează: studiul nu dovedește cauza longevității
Autorii studiului subliniază că rezultatele nu demonstrează că alimentația este cauza directă a longevității acestor familii. Cercetarea a fost una observațională și s-a bazat pe dieta raportată la un singur moment în timp.
În plus, grupul analizat era format în mare parte din persoane albe și cu un nivel ridicat de educație, ceea ce limitează aplicarea concluziilor la populația generală.
Nivelul de educație a fost, de altfel, unul dintre factorii care au influențat cel mai clar calitatea dietei. Persoanele cu studii mai avansate au avut, în general, scoruri alimentare mai bune.
Europa, peste media globală la speranța de viață
Cercetătorii consideră că rezultatele indică nevoia unei educații nutriționale mai bune pentru adulții în vârstă, inclusiv în privința citirii etichetelor și a gătitului, dar și măsuri pentru a face alimentele sănătoase mai accesibile.
La nivel european, speranța de viață este deja peste media globală, ajungând la 81,7 ani, potrivit datelor din 2024.
Italy și Sweden au înregistrat cea mai ridicată speranță de viață, de 84,1 ani, urmate de Spain, cu 84 de ani.
La polul opus s-au aflat Bulgaria, cu 75,9 ani, Romania, cu 76,6 ani, și Latvia, cu 76,7 ani.
Sănătate
Galațiul marchează Ziua Mondială de Combatere a Diabetului printr-o amplă campanie de informare, prevenție și testare gratuită
Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale prezentului, cu un impact semnificativ asupra calității vieții și asupra sistemului medical.
Creșterea numărului de persoane afectate, asocierea frecventă cu obezitatea și complicațiile pe care le poate genera transformă prevenția, diagnosticarea precoce și educația pentru sănătate în priorități esențiale.
Ziua Mondială de Combatere a Diabetului, marcată anual la 14 noiembrie, reprezintă un prilej de a atrage atenția asupra importanței unui stil de viață sănătos, a controalelor medicale periodice și a identificării timpurii a factorilor de risc. Este, totodată, un moment de solidaritate și responsabilitate, în care profesioniștii din domeniul sănătății și comunitatea sunt invitați să se implice activ în prevenirea și controlul acestei afecțiuni.
În acest context, Revista Repere Medicale organizează conferința „Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, un eveniment dedicat informării, dialogului interdisciplinar și promovării prevenției.
Conferința va avea loc în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați și va reuni profesioniști din domeniul medical, într-un demers de conștientizare a legăturii dintre diabetul zaharat și obezitate, precum și a implicațiilor acestora asupra sănătății individuale și publice.
Evenimentul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Galați, Colegiului Medicilor Galați, Facultății de Medicină și Farmacie Galați și OAMMR, având ca parteneri GL – PHARMA, NATURALIS de la CATENA, Scan Expert și Reuma Diagnostic.
Testare gratuită a glicemiei – prevenția începe cu un gest simplu!
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului vor continua printr-o campanie de testare gratuită a glicemiei, desfășurată în mai multe locații, pentru a facilita accesul populației la evaluarea unuia dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății metabolice.
Programul acțiunilor:
- 14 și 15 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – determinarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
- 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – acțiune de testare și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristina Chiriță Voineag.
- 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat.
Prin aceste inițiative, ne dorim să aducem prevenția mai aproape de oameni și să transmitem un mesaj simplu, dar esențial: diabetul zaharat poate fi ținut sub control, iar identificarea precoce a riscurilor poate face diferența.
Un test simplu poate fi primul pas către o viață mai sănătoasă.
Sănătatea începe cu informarea, continuă cu prevenția și se construiește prin responsabilitate și implicare.
Revista Repere Medicale
Împreună pentru sănătate. Împreună pentru prevenție.
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
CELE MAI CITITE
