Economie
Scumpiri la apă şi canalizare
• tarifele CUP Dunărea au fost ajustate, din august, cu 0,68 lei/mc în plus faţă de vechiul plan tarifar, ajungând la 7,7 lei/mc, inclusiv TVA, (apă potabilă plus canalizare/epurare) • majorarea va afecta bugetul populaţiei chiar din această lună fiind deja emise şi trimise facturile aferente consumului lunii august • pentru o familie de 3 persoane cu un consum estimat de 7 metri cubi efortul în plus rezultat din această scumpire ar fi de 5 lei lunar • conducerea CUP “Dunărea” spune că majorarea ar fi trebuit făcută încă de anul trecut, în conformitate cu graficul asumat de companie, în relaţia cu BERD, de la care a luat un împrumut de 8,8 milioane de euro
O nouă povară pe umerii brăilenilor: din luna august tariful de facturare la populaţie pentru apă şi canalizare, practicat de operatorul unic Compania de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea Brăila, a crescut cu aproximativ 10 procente şi se apropie periculos de pragul de 8 lei/metru cub inclusiv cu TVA. Mai precis, în urma calculelor făcute pe baza noilor tarife aplicate din facturile abia emise de cei de la apă-canal rezultă un cost pentru populaţie de 7,7 lei/mc din care 4,8 lei/mc – tariful pentru apa potabilă şi 2,9 lei/mc pentru canalizare. Astfel, aceleaşi calcule ne arată că, dacă o familie formată din 3 persoane consumă în medie, să zicem, undeva la 7 mc lunar şi a plătit până acum circa 49 de lei (7,02 lei/mc x 7 mc), cu întreţinerea lunii august costul apei şi al canalizării urcă, în condiţiile de mai sus, la aproape 54 lei, adică un plus de 5 lei pentru fiecare lună. Pare puţin aşa, la prima vedere, însă partea şi mai gravă este că şi celelalte utilităţi ar urma să se scumpească – energia electrică şi gazele naturale -, după cum se discută deja intens în presa centrală, iar dacă scenariul va deveni realitate, efectul va fi o creştere semnificativă a costului cu întreţinerea unei gospodării.
Noul tarif cumulat: 7,7 lei/mc, cu tot cu TVA
Întreţinerea lunii august, pe care administratorii urmează să o afişeze săptămâna aceasta sau cea care urmează, vine cu o surpriză neplăcută pentru brăilenii care stau la bloc. Dar şi cei care locuiesc la casă vor avea parte de aceeaşi surpriză când vor ridica factura lunii august la apă-canal. Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila a aplicat noi tarife, evident mai mari, pentru serviciile pe care le prestează populaţiei din aria sa de competenţă. Dacă până acum, apa potabilă era facturată cu 4,02 lei/mc (fără TVA), iar serviciul de canalizare cu 2,42 lei/mc (fără TVA), mai nou discutăm de 4,41 lei/mc la apă şi 2,66 lei/mc pentru canalizare dar şi pentru apa pluvială. În medie este vorba despre o creştere cu 9,7 – 9,9 procente, context în care tariful cumulat apă-canal, cunoscut fiind faptul că întreaga cantitate de apă potabilă este automat facturată consumatorilor şi la canalizare, aplicabil odată cu factura lunii august, urcă la 7,7 lei/mc, de data aceasta cu tot cu TVA. De precizat că diferenţa în plus la serviciile de apă-canal-epurare se vor observa chiar din această lună, fiind deja emise şi expediate consumatorilor din municipiu şi judeţ facturile aferente lunii august.
Greaua moştenire
Modificarea tarifelor CUP Dunărea este generată, aşa cum bine vă amintiţi, de angajamentul asumat de companie în baza unei clauze contractuale pe care Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a impus-o, acum mai bine de 10 ani, pentru acordarea împrumutului de 8,8 milioane de euro în mega-proiectul privind modernizarea reţelei de apă-canal a întregului judeţ. Mai exact, la momentul negocierii de către CUP Dunărea a termenilor împrumutului de la BERD, pentru asigurarea cofinanţării la mega-proiectul investiţional accesat de companie prin POS-ul de Mediu, s-a stabilit de către bancă un plan de tarif, cu termene precise de scumpiri, cu scopul asigurării resurselor financiare astfel încât CUP Dunărea să poată returna acel împrumut.
De altfel, Silviu Mangiurea, directorul CUP “Dunărea” Brăila, ne-a declarat că, în conformitate cu graficul asumat de companie în relaţia cu BERD, preţul ar fi trebuit majorat încă de anul trecut. “Trebuia să aplicăm coeficientul de inflaţie încă din 2018. BERD ne-a trimis o atenţionare că s-a întârziat aplicarea acestei măsuri. Dacă nu ne respectăm angajamentele, riscăm să plătim dobânzi mai mari pentru acel împrumut”, ne-a explicat directorul Mangiurea. Acesta mai spune că partenerii europeni insistă ca tariful practicat de CUP “Dunărea” să se alinieze regulii potrivit căreia ar trebui să reprezinte 2,5% din venitul mediu pe cap de locuitor, la nivel naţional, astfel încât să poate face din fonduri proprii investiţii în infrastructura reţelei de apă şi canalizare din municipiu şi judeţ. În momentul de faţă, tariful practicat la Brăila s-ar situa la 1,9% din venitul mediu pe cap de locuitor, la nivel naţional.
Directorul CUP “Dunărea” ne-a mai spus că tariful actual nu este nici pe departe unul dintre cele mai mari practicate în ţară, aşa cum se tot vehiculează în piaţă. Dimpotrivă, Brăila s-ar situa undeva la jumătatea clasamentului. “Se bate multă monedă pe faptul că noi avem Dunărea ca sursă de apă, însă nu prea se ţine cont de costurile pe care le presupune tratarea acestei ape care trece prin atâtea ţări şi în care se deversează tot felul de lucruri. Ca să aduci o apă atât de poluată la stadiu de apă potabilă ai nişte cheltuieli… Mai sunt nişte costuri mari legate şi de faptul că apa trebuie pompată, de la nivelul Dunării, la nivelul municipiului, adică o diferenţă de nivel de cam 15 metri. La noi nu vine apa gravitaţional, ca prin alte părţi… CUP Dunărea este cel mai mare consumator de energie electrică din judeţul Brăila”, ne-a mai explicat Silviu Mangiurea.
Ar urma scumpiri la energie electrică şi gaz
Revenind la noul tarif cumulat apă-canal, este bine de ştiut că impactul costului cu apa potabilă şi canalizarea depăşeşte 60% în totalul întreţinerii calculată lunar de către administratorii de bloc, context în care majorarea de aproape 10 procente se va resimţi acut în bugetul familiei. Lucrurile se vor complica şi mai mult în cazul blocurilor unde nu sunt montate apometre inteligente asupra cărora “gospodarii ingenioşi” nu mai pot interveni pentru a-şi diminua artificial consumul de apă. Diferenţa în plus, peste consumurile cumulate raportate individual de către fiecare apartament în parte, va trebui împărţită echitabil între proprietari, iar cum tariful la apă-canalizare a crescut, evident şi această diferenţă va fi mai mare din punct de vedere valoric.
Dar tăvălugul scumpirilor nu se opreşte aici deoarece se anunţă un nou val de scumpiri şi în ce priveşte tarifele pentru energie electrică şi gaz metan. Pe scurt, analiştii economici discută despre impactul major în buzunarul românilor odată scoase limitările de tarif impuse de actualul Guvern. De exemplu, Asociaţia Companiilor de Utilităţi arată că, în cazul unei dereglementări bruşte a pieţelor de gaze şi energie electrică, la care s-ar putea ajunge ca urmare a abrogării OUG 114, preţurile de achiziţie a energiei şi gazelor, care ulterior vor fi transferate consumatorilor în facturi, ar creşte prea mult pentru a putea fi suportate de consumatori. „Liberalizarea bruscă şi completă a preţurilor pentru consumatorii finali va conduce către majorări cu aproximativ 50 RON pentru gaz, de la 110 RON/MWh, şi cu aproximativ 100 RON pentru energia electrică de la 490 RON/MWh”.
Estimarea aparţine Federaţiei ACUE (Asociaţia Companiilor de Utilităţi), care grupează marii distribuitori şi furnizori de energie electrică şi gaze, şi apare într-un document elaborat de Federaţie, în contexul în care se vorbeşte tot mai mult în acest timp despre re-liberalizarea pieţelor de gaze şi energie electrică, care au fost re-reglementate de OUG 114/2018, denumită şi ordonanţa lăcomiei, prin care, printre altele s-au limitat tarifele pentru gaz şi energie electrică, coroborată cu OUG 19/2019.
Scenariul înaintat de către cei de la ACUE nu indică şi un termen clar în ce priveşte intrarea în vigoare a acestor scumpiri, dar analiştii economici vorbesc despre începutul anului viitor. Oricum vor sta lucrurile, un lucru rămâne clar: din această toamnă brăilenii, cel puţin, vor plăti mai mult pentru apa potabilă.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















