Cultură
Scriitorii Marian Coman şi Horea Sibişteanu îşi lansează cărţile la Brăila
• în cadrul turneului de lansare n’autor, cei doi vor fi prezenţi vineri, 7 iunie, la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” • cărţile pe care aceştia le lansează în faţa publicului brăilean sunt “Omuleţul din perete şi alte povestiri fantastice” (Marian Coman) şi “Fetiş” (Horea Sibişteanu), apărute la editura Nemira
Cele mai recente volume din colecţia de proză românească contemporană n’autor a editurii Nemira – “Omuleţul din perete şi alte povestiri fantastice”, de Marian Coman şi “Fetiş”, de Horea Sibişteanu – se lansează la Brăila, pe 7 iunie, de la 17.30, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”. Evenimentul face parte din cadrul turneului de promovare n’autor şi va fi prezentat de Eli Bădică, coordonatoarea colecţiei.
“Omuleţul din perete” – Şi dacă eşti doar un personaj în cartea altcuiva? Aceasta e întrebarea sub imperiul căreia se citesc prozele din Omuleţul din perete, toate în registrul realist al cotidianului care alunecă uneori discret, alteori abrupt, spre straniu, oniric, fantastic sau metaliterar. Cala, o femeie superbă şi misterioasă, în jurul căreia se învârtesc multe dintre poveştile din carte. Sevăn, un bătăuş get-beget dintr-un sat uitat de lume. Fifi, o bibliotecară care face o descoperire inedită. Tanti Teofana, o ghicitoare care ascunde tot soiul de enigme şi comori. Mile, un băiat dintr-un internat, care cunoaşte un secret ce va schimba totul. Acestea sunt doar câteva dintre personajele care îşi dau mâna şi te ghidează într-o aventură nebună, provocatoare, fără pereche. Eşti pregătit să descoperi lumea cu alţi ochi?
“Fetiş” – “Fetiş”, de Horea Sibişteanu, cuprinde 21 de proze scurte decupate din realitatea imediată, familiară, şi totuşi mereu uimitoare, căci întotdeauna un detaliu aparent infim răstoarnă întreaga perspectivă. Urbane – fie că sunt plasate în România, în Japonia sau în Elveţia –, cosmopolite, uneori corporatiste, alteori intime, câteodată crude, deseori obsesive, povestirile lui Horea Sibişteanu sunt ca nişte instantanee. Ele reflectă, într-un fel sau altul, relaţiile dintre oameni – amoroase, de rudenie sau de prietenie, de colegialitate ori de putere etc. – şi lumea contemporană.
Marian Coman s-a născut în 1977 la Mangalia. A trăit, însă, o lungă perioadă la Brăila, unde a fost jurnalist în presa scrisă şi televiziune. A fost redactor-şef al cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, al revistelor “Obiectiv Cultural” şi “Nautilus” şi scenaristul benzilor desenate “Harap Alb continuă” şi “Tinereţe fără bătrâneţe”. A renunţat la presă în 2014 şi, vreme de mai bine de trei ani, a trăit scriind proză şi scenarii de benzi desenate. Este laureatul mai multor premii naţionale dedicate literaturii F&SF şi al unui premiu al Convenţiei Europene de Science-Fiction. A scris volumele “Nopţi albe, zile negre” (2005), “Testamentul de ciocolată” (2007), “Teoria flegmei. Apel la mitocănie” (2008), “Haiganu. Fluviul şoaptelor” (2015) şi “Haiganu. Furia Oarbă” (2017) şi scenariul romanului grafic “TFB” (2016), iar povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii. În 2018, Marian Coman s-a alăturat echipei Editurii Nemira, unde coordonează imprintul “Armada”, dedicat literaturii SF, Fantasy şi Thriller. În prezent, locuieşte în Bucureşti şi este membru PEN Club România.
Horea Sibişteanu s-a născut pe 6 ianuarie 1987 la Bacău. A absolvit Facultatea de Construcţii şi Instalaţii a Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi în 2010 şi un master de Inginerie Seismică la Universitatea Waseda din Tokio în 2013. A debutat în anul 2004 cu volumul de proză scurtă “A şaptea viaţă” (Editura Psihelp). A publicat proză scurtă în “Subcapitol”, “Revista de Povestiri”, “Ateneu” şi în revista “Iocan”, numărul 1 (2016) şi numărul 7 (2018). A publicat în volumul colectiv “Scrisori din Cipangu. Povestiri japoneze de autori români”, apărut la Editura Trei în 2016. În prezent, locuieşte şi lucrează în Bucureşti.
Turneul de lansare n’autor curpinde opt oraşe. Brăilenii sunt invitaţi la eveniment.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
