Învățământ
Școli pilot în Brăila
• luni, marți și miercuri orele de română, matematică și istorie pentru Bacalaureat, iar în restul săptămânii proiecte interdisciplinare, învățare aplicată și timp pentru respirație • acesta este, din 2022, noul ritm al liceenilor din Brăila care învață în școli-pilot, după modelul «Lazăr» implementat de Colegiul ”Gheorghe Lazăr” din București, un program ce permite adaptarea orarului și a conținuturilor la nevoile reale ale elevilor • în colegiile ”Gh. M. Murgoci”, ”Nicolae Bălcescu”, ”Nicolae Iorga”, ”Ana Aslan” și în liceul ”C. Angelescu” din Ianca, elevii și profesorii experimentează o școală care își schimbă reperele: mai puțin volum, mai mult sens
În ultimii ani, mai multe licee din Brăila au fost incluse în programul național de școli pilot derulat de Ministerul Educației, fiecare experimentând formule proprii de adaptare a curriculumului și a metodelor de predare-evaluare. Printre acestea se numără Colegiul Național ”Gh.M.Murgoci”, Colegiul Național „Nicolae Iorga”, Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național ”Ana Aslan” și Liceul Teoretic „Constantin Angelescu” Ianca, instituții care au introdus modele flexibile de organizare a orelor, programe de consiliere și instrumente moderne de evaluare, în încercarea de a face învățarea mai eficientă și relevantă pentru elevi.
Colegiul Național ”Nicolae Iorga” Brăila – curriculum adaptat și inovație prin PNRR
Pregătire intensivă pentru Bacalaureat, timp mai bine gestionat și proiecte transdisciplinare. Din anul 2022, Colegiul Național ”Nicolae Iorga” Brăila pilotează un model de organizare a ultimului an de liceu bazat pe curriculum adaptat pentru clasele a XII-a. Potrivit profesoarei Elena Simona Doroftei, directorul colegiului, ideea centrală a fost aceea de a oferi elevilor mai mult timp pentru pregătirea disciplinelor de Bacalaureat, reducând presiunea programului tradițional. ”Elevii vin la școală trei zile pe săptămână – luni, marți și miercuri – și participă la cursurile disciplinelor pe care le susțin la examenul de Bacalaureat. În rest, lucrează la teme și proiecte transdisciplinare, care integrează conținuturi din alte domenii. Este o organizare care le permite să se concentreze pe ceea ce contează pentru ei în această etapă”, explică directorul colegiului. Modelul aplicat urmărește eficiența timpului de studiu, diminuarea stresului și dezvoltarea competențelor aplicate, iar primele rezultate arată o implicare mai bună a elevilor în procesul de învățare. Profesorii afirmă că orele sunt mai dinamice, iar comunicarea elev-profesor s-a îmbunătățit datorită ritmului mai relaxat al programului.
Din anul școlar 2025–2026, colegiul a fost selectat pentru derularea unui proiect amplu, intitulat „Cuantificarea performanțelor procesului educațional”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C15 – Educație, Reforma 7.
Bugetul aprobat este de 1.145.795,50 lei, iar proiectul se desfășoară sub coordonarea Ministerului Educației, vizând îmbunătățirea managementului școlar și a calității evaluării. ”Scopul este de a îmbunătăți calitatea actului educațional printr-un aport inovator. Vrem să dezvoltăm un mediu educațional adaptat unei societăți în continuă schimbare, să modernizăm metodele de evaluare și să oferim profesorilor oportunități de formare și mentorat”, a precizat profesor Elena Simona Doroftei, directorul Colegiului Național ”Nicolae Iorga”. Proiectul implică 100 de elevi de clasa a XII-a, care beneficiază de consiliere în carieră; acces la o platformă cu teste standardizate pe nivele și profiluri; activități de învățare autoreglată; sprijin individualizat pentru Bacalaureat. În paralel, 26 de cadre didactice, inclusiv directorul, participă la programe de formare continuă și mentorat axate pe utilizarea tehnologiei în educație; implementarea unor metode inovative de predare și evaluare; dezvoltarea competențelor pedagogice și digitale. Potrivit informațiilor transmise, programul pilot a contribuit la reducerea absenteismului, creșterea motivației elevilor și adaptarea mai bună la cerințele examenului de Bacalaureat. La finalul anului școlar 2025–2026, va fi realizată o analiză completă pentru a decide dacă modelul va fi continuat și după încheierea perioadei de pilotare.
Directorul Colegiului Național ”Gh. M. Murgoci”, profesor Mihaela Giurcă, afirmă că liceul aplică un model similar din anul 2022, prin care elevii de clasa a XII-a parcurg trei module cu curriculum integral și două module finale adaptate, dedicate pregătirii pentru Bacalaureat. ”Acest model răspunde nevoilor reale ale elevilor, le permite o concentrare mai bună și o gestionare eficientă a timpului de studiu”, explică profesor Giurcă. ”De când am început, din 2022, pilotarea modelului curricular inspirat de Lazăr, am urmărit constant ca schimbările să fie nu doar formale, ci să producă rezultate reale pentru elevi. Obiectivul nostru a fost să oferim un cadru în care elevii de clasa a XII-a să se concentreze în ultimele module pe materiile de Bacalaureat, iar disciplinele care nu intră la examen să fie susținute prin proiecte sau online, după o structură flexibilă. Rezultatele din Bacalaureat confirmă că direcția este bună: media colegiului a fost în topul județului — spre exemplu, în 2024-2025 am avut media 9,25, ceea ce ne plasează printre elevii de vârf, nu doar în ceea ce privește promovabilitatea (100%), ci și în notele medii, fiind poziționați la nivel național pe locul 17. Am observat, de asemenea, o implicare mai mare din partea elevilor, mai multă responsabilitate față de materia pe care o studiază pentru examen, și o colaborare mai bună între profesori pentru coordonarea proiectelor transdisciplinare. Programul mai flexibil le permite elevilor să-și gestioneze mai bine timpul, iar pentru disciplinele care nu sunt de examen, proiectele le dau un cadru de lucru activ, nu pasiv. Desigur, există și provocări: trebuie să ne asigurăm că nici disciplina, nici conținutul nu sunt neglijate la materiile non-examen; trebuie să existăm evaluați bine și online și fizic. Și este important să monitorizăm cum influențează acest model starea de bine și nivelul de stres al elevilor. În concluzie, pilotarea continuă ne-a adus beneficii vizibile. Vom folosi datele pe care le strângem până la finalul anului școlar 2025-2026 pentru a decide dacă acest model va fi consolidat sau ajustat, astfel încât să servească cel mai bine interesului educațional al elevilor noștri”, atransmis profesor Mihaela Giurcă, directorul colegiului.
Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” Brăila – un model flexibil de învățare și evaluare
La Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, proiectul pilot se concentrează pe organizarea modulară a anului școlar și adaptarea ritmului de învățare la nevoile claselor terminale.
Profesor dr. Silvia Petrescu, directorul colegiului, explică structura aplicată: ”Elevii claselor a XII-a și a VIII-a vin fizic la școală zilnic în primele trei module. În modulele 4 și 5, vin trei zile pe săptămână, timp în care se concentrează pe disciplinele de examen și pe cele pentru competențele lingvistice și digitale. Celelalte discipline se desfășoară online, în sistem sincron sau asincron, după un program flexibil”. Pentru disciplinele desfășurate online, elevii nu sunt evaluați prin teste tradiționale, ci prin proiecte transdisciplinare, ale căror teme sunt comunicate încă din modulul 3. Conform datelor oferite de instituție, rezultatele obținute în 2024 și 2025 sunt remarcabile: promovabilitate de 100% la Bacalaureat și Evaluarea Națională; locul al doilea în județ la Evaluarea Națională 2025; scădere semnificativă a absențelor la clasele terminale.
”Această structură le oferă elevilor libertatea de a-și organiza mai bine timpul și de a-și asuma responsabilitatea pentru învățare. În același timp, profesorii pot observa mai clar progresul elevilor și pot ajusta demersul didactic”, subliniază profesor dr. Silvia Petrescu, directorul colegiului.
Liceul Teoretic „Constantin Angelescu” Ianca – pilotare la nivel liceal
Liceul Teoretic ”C-tin Angelescu” din Ianca a fost inclus, începând cu 1 septembrie 2022, în lista școlilor care pilotează descentralizarea curriculară la nivel gimnazial și liceal, conform OME nr. 4872/30.08.2022. Pentru unitatea din Ianca, pilotarea se aplică doar la nivel liceal, având ca scop eficientizarea procesului instructiv-educativ și îmbunătățirea rezultatelor elevilor. Directorul liceului, profesor Emil Ștefănuț Dragomir, explică faptul că, începând cu anul școlar 2022–2023, orele au fost organizate în 6 module a câte 6 săptămâni. Disciplinele cu 1–2 ore/săptămână se studiază modular, adică pe 2–3 module succesive. Disciplinele cu 3–4 ore/săptămână, precum și educația fizică, limbile străine, dirigenția și opționalele, rămân în format tradițional. ”Principalul avantaj este acela că elevii se pregătesc mai intens la un număr mai mic de discipline, ceea ce sporește concentrarea și implicarea. În același timp, profesorii au mai puține clase în încadrare, dar cu un număr mai mare de ore, ceea ce permite o relație pedagogică mai apropiată”, a precizat directorul Liceului Teoretic „Constantin Angelescu”, profesor Emil Ștefănuț Dragomir. Pentru susținerea programului, liceul a încheiat parteneriate cu Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, care a elaborat chestionare aplicate anual elevilor, părinților și profesorilor pentru a evalua percepțiile asupra reformei curriculare.
În fiecare an, aproximativ 400 de elevi și 25 de cadre didactice au fost implicați în pilotare. Anul școlar 2025–2026 este ultimul an de pilotare, urmând ca analiza finală să stabilească dacă modelul va fi continuat. Pentru anul școlar 2026–2027, conducerea liceului are în vedere noi direcții de modernizare: integrarea inteligenței artificiale în procesul instructiv-educativ; pilotarea noilor planuri-cadru pentru liceu; înlocuirea specializării ”matematică-informatică” cu profilul ”științele naturii”.
Perspectivele viitoare
Toate școlile pilot din Brăila se pregătesc pentru evaluarea finală a programelor inovative la sfârșitul acestui an școlar, urmând ca, dacă rezultatele confirmă eficiența metodei, pilotarea să continue și în anul școlar 2026-2027. Prioritățile includ integrarea inteligenței artificiale în procesul educațional, pilotarea noilor planuri-cadru pentru liceu și adaptarea specializărilor la cerințele actuale ale pieței muncii.
Prin aceste modele, Brăila se alătură orașelor care experimentează abordări inovatoare în educație, punând elevul în centrul procesului instructiv și pregătindu-l mai eficient pentru examenele naționale și bacalaureat, dar și pentru viață.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
