Cultură
“SCLAVI” – Cum (nu) se face teatru în mod etic
Prin 2016 sau 2017 s-a jucat la Brăila spectacolul „București. Instalație umană”, un proiect al ARCUB București, primul spectacol pe teme sociale pe care l-am văzut. În acea perioadă abia începusem să urmăresc știrile în mod conștient, să am un oarecare spirit civic, să înțeleg cum deciziile politice ne afectează viețile private, iar „București. Instalație umană” se adresa unor preocupări și neliniști de-ale mele pe care nu învățasem, încă, să le verbalizez.
Mai mult, nu știam că ai voie să faci teatru în acest fel: nu exista un fir narativ, era mai degrabă un montaj de momente care făceau referire la evenimente foarte actuale, printre altele incendiul de la Colectiv sau clădirile care se vor dărâma la primul cutremur. Mi se părea, pentru prima oară, că teatrul poate schimba ceva, că e curajos și necesar.
Cred în continuare că teatrul social e curajos și necesar, dar entuziasmul meu s-a mai temperat și atitudinea mea s-a mai nuanțat. Nu mai sunt convinsă că teatrul schimbă ceva pe cont propriu, ci că e mai mult în poziția de a acompania măsuri pe mai multe nivele – de asemenea, în măsura în care schimbă ceva, nu e necesar să fie explicit social. Între timp, am fost expusă la mai multe spectacole de acest gen și pentru că ele apar din ce în ce mai des. E bine că se creează un context favorabil lor, dar această evoluție vine cu riscurile sale.
Iată că mă întâlnesc din nou cu o reprezentație care vorbește unor griji de-ale mele: cum se face teatru în mod etic, cum/dacă e posibil să reprezinți membrii ai unei comunități defavorizate din care nu faci parte, cât profită un artist de pe urma unui astfel de demers, care este efectul asupra persoanelor aflate în situația expusă. Sunt unele din temele pe care le pune în discuție „Sclavi”, producție a Teatrului Municipal „Matei Vișniec” din Suceava. Un tânăr actor bucureștean în căutarea succesului dorește să pună în scenă un caz real de sclavie de la o stână din România. Dorind să o facă într-un mod cât mai autentic, invită o victimă a incidentului, un bărbat tânăr, la București, ca să joace în spectacol și să contribuie la scrierea scenariului prin mărturiile sale.
Totuși, procesul este mai complicat decât se aștepta actorul, căci acesta nu reușește să înțeleagă poziția în care se află tânărul bărbat – reacționează agresiv și îl jignește atunci când el nu își expune cu maximă disponibilitate traumele prin care a trecut. Insinuează că oamenii care rămân pasivi în cazul situațiilor de abuz ar trăi, de fapt, un caz și mai grav de sclavie, ar fi „adevărații sclavi”, și mereu își justifică furia prin motive egoiste: bărbatul ar fi un obstacol în calea succesului. Partenera actorului îi reproșează toate acestea într-un mod aproape tezist. Dar nici ea nu e nevinovată, căci încercând să îl facă pe bărbat să mărturisească, îl atrage într-o dinamică sexuală cu tente de exploatare. Atunci când devine clar că cei doi parteneri își proiectează problemele de cuplu asupra lui și îl fac, astfel, să sufere, bărbatul pleacă și reacționează cel mai matur dintre ei trei, deși partenerii îi subestimează constant capacitățile cognitive. Cu toate acestea, victima nu este idealizată și spectacolul nu îi cere să se comporte exemplar ca să fie demnă de compasiune, deși, din păcate, multe produse artistice cad în această capcană a purității morale.
Un posibil comentariu personal ar fi că abuzul în astfel de contexte se produce, adeseori, în moduri mai subtile, și mi-ar fi plăcut o explorare și a acestora. În orice caz, „Sclavi” deschide conversații foarte necesare fără pretenția de a oferi soluții prescriptive, ci atrăgând atenția asupra unor realități care, de prea multe ori, rămân nechestionate.
Teatrului Municipal “Matei Vișniec” Suceava
“SCLAVI” de Maria Manolescu Borșa
Regia artistică: Cosmin Panaite
Scenografie: Réka Oláh
Atmosferă sonoră: Oana Hodade
Mișcare scenică: Andreea Belu
Grafică: Benedek Levente
Distribuția: Horia Andrei Butnaru, Diana Lazăr, Costin Bucătaru, Cătălin Ștefan Mîndru, Cristina Florea
* Corina Andreea PREDA este absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2022 -șefă de promoție), iubitoare de teatru și colaboratoare a cotidianului “Obiectiv”.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
