Economie
Scenariu roșu, afaceri pe butuci
* de duminică, 22 martie, municipiul Brăila a intrat în scenariul roșu, iar restaurantele, cafenelele și alte afaceri din zona HoReCa au fost nevoite să pună din nou lacătul pe ușă * de un an de zile astfel de localuri care își desfășoară activitatea la interior se chinuie să supraviețuiască, iar măsura închiderii totale nu face decât să le ruineze și mai mult * nu doar restaurantele, barurile sau cafenelele au fost închise, ci și sălile de spectacol
Municipiul Brăila a depășit pragul de 3 cazuri Covid-19 la mia de locuitori și a intrat în scenariul roșu. Conform măsurilor stabilite de autorități pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu virusul SARS-CoV-2, în această situație se impun măsuri mai restrictive, cum este închiderea restaurantelor, cafenelelor, barurilor și a altor afaceri în care activitatea se desfășoară în interior. De atfel, aceste afaceri sunt și cele care au avut cel mai mult de suferit din cauza pandemiei. După ce o perioadă au funcționat cu 30% sau 50% din capacitate și doar până la o anumită oră, aceste business-uri sunt iar ”lovite” de noile restricții impuse. Și chiar dacă restaurantele se vor deschide odată ce rata de infectare va scădea, pierderile semnificative nu vor mai putea fi recuperate, reclamă patronii acestora.
Pierderi și datorii, efectele închiderii și redeschiderii restaurantelor
Din martie anul trecut, de când a început pandemia de coronavirus, restaurantele s-au chinuit să se mențină pe linia de plutire. Însă, cum sunt închise și redeschise periodic în funcție de scenariul în care se află orașul, această situație nu face decât să ducă la pierderi tot mai mari.
”Efortul de a susține activitatea după atâta amar de vreme de când suntem pe piață este foarte mare și foarte costisitor. Pentru că închiderile acestea și deschiderile și toate modificările care au avut loc de un an încoace ne-au condus la niște pierderi foarte mari și la niște datorii foarte mari la buget cu care am rămas neachitate. De fiecare dată când redeschidem, noi trebuie să facem reaprovizionarea, să avem preparate proaspete, adică bani băgați în materia primă. Ultima dată când am făcut aprovizionarea nici prin cap nu ne-a trecut că o să ajungem din nou să fim restricționați și să se închidă iar restaurantele la interior. Ca să nu mai spunem de facturile la utilități ce trebuiesc achitate. Funcționăm la un sfert sau jumătate din capacitate, dar căldura merge în tot restaurantul”, ne-a declarat Manuela Papadopol, managerul restaurantului Zahana Brăila.
Cum în perioada pandemiei restaurantele au funcționat la 30% sau 50% din capacitate, automat încasările s-au diminuat, iar datoriile la buget s-au acumulat.
”Vizavi de buget, Finanțele, imediat la 1 ianuarie, au avut grijă să ne blocheze conturile, când datoriile se văd că s-au acumulat de când a început pandemia, din martie anul trecut. Imediat mi-au blocat conturile. Ne-am trezit că nici șomajul angajaților nu-l puteam plăti. Da, statul mi-a dat banii pentru șomajul tehnic dar n-am putut să le plătesc având contul blocat din cauza unor datorii din urmă. Despre ce vorbim? Cu mare chin am reușit să deblocăm contul. O nebunie! Ne bulversează tot mai mult aceste închideri și redeschideri. Ca să putem funcționa și să ne plătim datoriile ar trebui să facem cel puțin 2.000-2.500 lei pe zi, iar eu, de când a venit pandemia, am avut încasări mult mai mici. Maximul a fost de 1.400 lei într-o zi”, ne-a mai precizat aceasta.
Managerul restaurantului Zahana ne-a declarat că s-a gândit de mai multe ori pe parcursul pandemiei să închidă afacerea, însă spune că nu își poate lăsa angajații pe drumuri.
”Dacă n-aș fi avut pasiunea aceasta pentru oameni și n-aș fi avut un colectiv atât de sudat și să lucrăm împreună de ani de zile, dacă aș fi fost cu oameni care veneau și plecau și nu eram așa cum suntem noi acum, eu nu l-aș mai fi deschis. Pur și simplu! Îl țineam închis până trecea și covidul brazilian și tot. În afară de impozitul pe spațiu nu aveam nicio altă cheltuială. Dar când știu că fiecare dintre angajați trăiește din acest salariu și lucrează ambii soți aici și au 4 copii, cum să închid? Am tot adus bani de acasă dar dacă situația va continua astfel nu știm cât mai putem continua așa și probabil în final vom fi nevoiți să închidem”, ne-a mai spus aceasta.
Nici afacerile care presupun livrări la domiciliu nu o duc grozav.
”Ne-a afectat și pe noi faptul că nu mai putem servi în interior, că noi mai aveam puncte de lucru și veneau clienții în localurile noastre. Acum facem numai delivery dar și forța de cumpărare a scăzut foarte mult. Oamenii își cumpără doar strictul necesar și nu își mai permit un produs de gen fast food, așa cum o făceau înainte de pandemie. Deci sunt doi factori care afectează vânzările”, ne-a declarat Athena Bondoc, managerul ”La Grecu” Pizzerie & Fast Food.
Primarul Marian Dragomir: ”Restricțiile au ca efect distrugerea afacerilor locale”
Și primarul Marian Dragomir este de părere că restricțiile au consecințe majore asupra economiei locale. Nici măsura unei eventuale carantinări a municipiului nu este susținută de acesta, dând exemplu municipiul Timișoara.
”Introducerea carantinării nu va conduce la scăderea ratei de infectare având în vedere situația reală de la Timișoara. Municipiul Timișoara a fost carantinat la un indice de 7,3 la mia de locuitori și scos din carantină după 10 zile la un indice de 8,15 la mia de locuitori. Astfel, se observă foarte clar că instituirea carantinei, în loc să conducă la scăderea ratei de infectare, are ca efect direct distrugerea afacerilor locale prin instituirea unor restricții și mai mari”, ne-a transmis Dragomir.
Rămași fără spectacole, actorii brăileni lucrează la audio-books-uri pentru Inspectoratul Școlar
Reprezentanții teatrului „Maria Filotti” ne-au transmis că actorii vor reveni pe scenă atunci când situația epidemiologică va permite acest lucru. Concret, pe perioada scenariului roșu, care se va derula la Brăila în următoarele 14 zile, actorii nu se vor îndepărta de scenă, dar vor lucra la diverse proiecte, în interiorul instituției. Astfel, în baza parteneriatului încheiat între teatrul brăilean și Inspectoratul Școlar Județean, actorii vor lectura în această perioadă diverse opere literare din programa școlară, titluri de cărți solicitate de Inspectoratul Școlar și înscrise la categoria audio-books.
Spectacolele care urmau să fie prezentate în această lună – Viața nu te întreabă niciodată nimic! – One Woman Show cu Wanessa Radu, regia Anca Cismaru, de la Sala Bujor Macrin, din 26 martie, Pasărea măiastră, adaptare după Petre Ispirescu de Daniel Chirilă, spectacol prezentat de Teatrul „Guliver” din Galați, care urma să se joace la Sala Mare sâmbătă, 27 martie, de Ziua Mondială a Teatrului, și piesa de duminică, 28 martie de la Sala Mare – Conversație după înmormântare de Yasmina Reza -, regia Vlad Massaci, vor fi reprogramate. Potrivit conducerii Teatrului brăilean, peste 14 zile, dacă scenariul roșu va fi depășit, actorii vor reveni pe scenă cu repertoriul actual, cât și cu noi proiecte.
Restricțiile vor continua cel puțin două săptămâni
Cât timp va fi municipiul Brăila în scenariul roșu e greu de spus, mai ales că numărul îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 continuă să crească. Prefectul județului, Nicușor Ciocan, ne-a declarat că peste două săptămâni se va putea face o nouă analiză a incidenței cazurilor de Covid-19 din ultimele 14 zile. În funcție de rata de infectare, Brăila va continua să figureze în scenariul roșu sau, dacă numărul de cazuri va scădea, se vor relaxa restricțiile.
”Se va face o nouă verificare și se va calcula incidența. În funcție de cazurile din zilele următoare, ulterior vom stabili ce se va întâmpla mai departe. Analizăm și apoi propunerea se va vota în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și vom emite un nou ordin. Oricum, zilnic, în funcție de incidență, unele localități ies din scenariul roșu, altele intră. Nu este un număr de cazuri dintr-o zi, ci este o incidență cumulată care se calculează de către DSP pe ultimele 14 zile”, ne-a declarat prefectul Brăilei.
În ceea ce privește școlile, în scenariul roșu vor continua să meargă la școală preșcolarii, elevii din clasele primare și elevii din ultimii ani de gimnaziu și liceu care vor susține în vară examenele naționale. Așa cum ne-a precizat inspectorul școlar general, prof. Cătălin Canciu, simulările naționale care se desfășoară în aceste zile nu sunt afectate de trecerea în scenariul roșu, iar elevii vor putea susține probele.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
