Învățământ
Scandal la BAC! Examenul nedreptății
* deși făcuse o lucrare de cel puțin 8.50 la matematică, a primit doar 5.60 * asta susține un absolvent brăilean care a contestat rezultatul inițial, tânărul considerând că profesorii corectori și-au bătut joc de munca sa * mai mult, nu doar că nu a primit nota dorită, dar a fost ținut și cu nervii întinși la maximum până să afle rezultatul final * motivul: cei de la centrul de examen au încurcat “borcanele” și în loc să trimită spre reevaluare lucrarea sa au trimis-o pe cea a unui candidat cu nume asemănător * ferm convins că a fost depunctat pe nedrept, tânărul a cerut să își vadă lucrarea
Un absolvent brăilean care a susținut recent bacalaureatul a simțit pe pielea lui ce înseamnă să te lupți cu morile de vânt într-un sistem de educație unde profesorii decid “din pix” viitorul copiilor, fără a exista însă posibilitatea ca elevii să îi poată trage în vreun fel la răspundere. Ne referim la modul în care sunt corectate lucrările la “examenul maturității”, atât în prima fază, cât și la contestații, tânărul în cauză acuzând că a fost grav nedreptățit. Concret, la proba de matematică, conform evaluării proprii făcute împreună cu un profesor de specialitate, acesta susține că ar fi trebuit să primească nota 8.50, chiar 9. Când au venit rezultatele, surpriză: 5.60. Atât au considerat profesorii corectori că merită. Bineînțeles că absolventul nu a stat cu mâinile în sân și a depus contestație însă s-a lovit de o situație cel puțin ciudată. Membrii centrului de examen unde a susținut testarea au încurcat “borcanele”, în sensul în care în loc să trimită lucrarea sa la reevaluare au trimis-o pe cea a unui candidat cu nume asemănător. Aici intervine comicul de situație: candidatul care nu a depus contestație la matematică s-a trezit că din nota 5 a primit nota 4.6. Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila ne-a declarat că încurcătura s-a produs pe fondul unei erori materiale și a remediat situația. A fost trimisă lucrarea “bună” la reexaminare însă nota la matematică a tânărului nu s-a modificat și a rămas tot 5.6. Acest lucru nu a făcut decât să îl dezamăgească și mai mult, el fiind convins că și al doilea lot de profesori corectori a trecut superficial prin lucrarea sa. Iar nota finală îi afectează media de admitere la facultate. Pentru că este sigur că merita mai mult, tânărul a cerut să își vadă lucrarea.
“Meritam cel puțin 8.50”
Ionuț, nume pe care i l-am dat tânărului care ne-a sesizat cazul pentru a-i proteja identitatea, este unul dintre cei peste 1.700 de absolvenți brăileni care au susținut recent examenul de bacalaureat. La fel ca restul colegilor, acesta își făcuse deja planurile de admitere la facultate și aștepta cu nerăbdare să afle ce note a obținut la “examenul maturității”. Dacă unii au fost în extaz atunci când și-au văzut notele, Ionuț a fost pur și simplu șocat: 5.60 la matematică, în condițiile în care se aștepta la o notă în jur de 8.50-9.
“Imediat după proba la matematică am fost să vorbesc și să mă verific cu profesorul cu care m-am meditat. I-am arătat exact ce am făcut, ne-am consultat și nota mea era undeva la un 8.5-9, asta în cazul în care dădeam de corectori care mi-ar fi punctat absolut tot. Și am făcut și corectarea la sânge. Ce înseamnă la sânge? Au fost cerințe la care nu m-am punctat deloc, gândindu-mă că vor fi profesori care nu îmi vor puncta absolut nimic și îmi ieșea undeva la 7.50. Minimul minim. Și când au venit rezultatele nota a fost una de 5.60”, ne-a povestit tânărul.
Acesta nu a stat pe gânduri și a depus contestație la centrul de examen de la “Bălcescu”, acolo unde a susținut probele, convins că profesorii care îi vor corecta lucrarea a doua oară îi vor acorda nota la care se aștepta.
Unde dai și unde crapă
După ce a depus contestația, absolventul a așteptat cu inima la gură rezultatele finale. Pe 9 iulie – “ziua decisivă” șocul a fost și mai mare: în dreptul numelui său nu figura nicio notă, ca și cum el nu ar fi depus niciodată cerere pentru reexaminarea lucrării. Abia apoi și-a dat seama că la mijloc a fost vorba de o confuzie, numele său de familie fiind asemănător cu cel al altui candidat, absolvent care și el depusese contestații însă la română și proba la alegere. Iar ca toată această încurcătură să fie și mai mare, tânărul care a căzut la mijloc în toată această poveste s-a trezit că din 5 a primit 4.6 la matematică.
Cum s-a ajuns în această situația? Explicația este una simplă: din cauza unei greșeli umane. Mai exact, așa cum ne-au explicat reprezentanții ISJ Brăila, atunci când cei de la centrul de examen au introdus în aplicația internă numele celor care au cerut recorectarea lucrărilor, în loc să bifeze numele lui Ionuț, l-au bifat pe cel al candidatului cu nume asemănător.
“A fost o eroare materială înregistrată în rețeaua noastră internă Bacalaureat 2018 la unul dintre centrele noastre de examen, în perioada de depunere a contestațiilor. Doi elevi au nume relativ asemnătoare. Unul dintre ei a vrut să conteste proba la română și proba la alegere, iar altul proba obligatorie a profilului, respectiv matematica. La proba de matematică, copilul care a depus contestație a observat în ziua publicării rezultatelor finale că teza nu a fost reevaluată. Ni s-a adus la cunoștință, noi imediat am anunțat comisia națională. Aceasta a venit în sprijinul nostru în rezolvarea situației, s-a făcut o nouă comisie și s-a trimis lucrarea la reevaluare. Reevaluarea s-a efectuat pe 9 sau 10 iulie, astfel încât noi în aplicația noastră internă Bacalaureat 2018 vedem îndreptarea acestei erori, însă pe site-ul public al bacalaureatului nu apare reactualizarea rezultatelor finale. De asemenea, precizăm că și nota copilului care nu a depus contestație la matematică a fost îndreptată în aplicație. Fiind o perioadă aglomerată nu au avut timp să facă reactualizarea datelor pe site-ului public bacalaureat.edu.ro”, ne-a declarat prof. Daniela Petre, președintele comisiei județene de bacalaureat.
Pentru a nu exista confuzii și interpretări, șefa comisiei de BAC de la Brăila a ținut să precizeze că atât în primă fază, cât și la contestații, lucrările au fost corectate în alt județ, așa cum prevede metodologia. Iar tot acest proces s-a desfășurat prin corespondență, adică nimeni din Brăila nu a văzut lucrările elevilor din județul nostru. “Noi nu facem evaluarea. Evaluarea se face în alt județ și nu ține de competența și atribuțiile noastre. Noi primim doar rezultatele, așa cum noi rezolvăm lucrările din alt județ și ale noastre au plecat în țară pentru a fi rezolvate. Datele despre centrele de evaluare rămân confidențiale tocmai pentru o mai corectă evaluare a lucrărilor. Asta este viziunea celor care au stabilit procedura”, ne-a explicat sursa citată anterior.
Întrebată dacă se vor lua măsuri împotriva celui care a produs această eroare, prof. Daniela Petre ne-a spus că se analizează situația însă nu crede că se impun sancțiuni atât timp cât lucrurile s-au rezolvat pentru ambii candidați.
“Noi trebuie să constatăm de unde a provenit această greșeală. Noi încă nu am putut demara de unde a pornit această operațiune, abia s-a încheiat examenul, am fost ocupați cu emiterea diplomelor și cu înregistrarea tuturor documentelor și a raportului final. Menționăm în raportul final această disfuncție, dar urmează să vedem care sunt măsurile care se impun. Dar considerăm că atât timp cât situația a fost remediată la timp, copilul nu a fost afectat în sensul în care nu i-a fost eliberată diploma de bac, comisia națională ne-a transmis rezultatul prin poșta militară, urmează să intrăm în posesia catalogului final, mai mult de atât noi nu vedem ce am putea face”, susține aceasta.
După contestații nota a rămas neschimbată
Într-un final lucrarea lui Ionuț a fost reevaluată însă nota la matematică a rămas la fel: 5.60, situație la care nu se aștepta nicio clipă. Mai mult, acesta este de părere că ar fi existat posibilitatea să primească o notă mai mare dacă lucrarea sa se corecta în perioada alocată soluționării contestațiilor, la “grămadă” cu restul tezelor.
“Faptul că s-a produs acea încurcătură a fost o treabă urâtă. M-a deranjat că au încurcat numele pentru că eu cred că atunci când s-a trimis doar lucrarea mea la reevaluare nu s-a corectat absolut deloc. S-a pus nota care s-a pus și înainte ca să nu se zică că nu a fost corectată. Că dacă ar fi fost o diferență foarte mare, de 3 puncte cum consider eu, ar fi fost un scandal uriaș fiind singura lucrare corectată în afara perioadei alocate. Și chiar nu știu cum s-au încurcat numele că mie mi se par destul de diferite. Când am mers să cer explicații în legătură cu acest incident la centrul de examen, acolo am aflat că au fost două doamne care se ocupau de contestații, adică cele care notau cine a făcut contestație. Una dintre ele ar fi fost grăbită și voia să plece acasă, nu a vorbit corect și coerent și au încercuit pe altcineva. Asta mi s-a spus mie atunci. Eu cred că dacă nu se întâmpla acest incident ar fi fost șanse mult mai mari să primesc mai mult dacă lucrarea mea se recorecta odată cu restul contestațiilor”, susține tânărul.
Acesta este hotărât să meargă până în pânzele albe pentru a demonstra că el merita mai mult și a depus cerere pentru a-și putea vedea lucrarea. Însă asta e tot ce poate face: doar să o vadă. Nu are posibilitatea să conteste nota finală, nici măcar să își ia notițe sau să ceară vreo lămurire dacă observă că nu a fost punctat corect la anumite exerciții.
“Eu am depus cererea pentru vizualizarea lucrării și mi se pare absurd că nu am voie să vin cu un profesor de matematică să fac o evaluare pe lucrare. Să fiu singur acolo între alte persoane și să nu am voie să corectez pe teza mea, să pun întrebări despre cât mi s-a punctat sau de ce s-a punctat așa, mi se pare absurd. Este dreptul meu să mi se explice unde și ce am greșit. Eu știu de ce nivel sunt și dacă nu știam nu mai făceam atâta scandal. Pentru ce mă agitam? Cât timp eu știu sigur că mai puțin de 7.5 nu aveam cum să iau, vă dați seama că a fost un șoc pentru mine să văd 5.6. Norocul meu este că am părinți înțelegători. Pentru că sunt mulți părinți care ar face destul de urât dacă ar fi într-o astfel de situație și sunt cazuri în care copiii au plecat de acasă sau s-au sinucis, Doamne ferește! Asta din cauza unei chestii banale. Că nu sunt oameni competenți acolo unde trebuie”, afirmă acesta.
Așadar, chiar dacă își va putea vedea lucrarea, Ionuț este legat de mâini și nu poate schimba nimic. Practic, acesta este nevoit să se resemneze și să rămână cu o notă mică, o notă nedreaptă, după cum susține. Iar acest lucru îi va afecta media de admitere la faculatate, tânărul dorind să intre la Universitatea Maritimă din Constanța. Acesta ne-a explicat că modul de calcul al mediei este următorul: 60% media la testul scris (matematică) și 40% media la BAC. Iar în cazul în care există egalitate de punctaj între doi candidați, departajarea se va face în funcție de media obținută la proba de matematică a bacalaureatului.
“Da, e posibil să fiu întrecut de o persoană care a avut noroc de un corector bun și are o notă mult mai mare ca a mea. Oricum, eu știu că o să mă descurc la admitere pentru că știu cât m-am pregătit și bănuiesc că acolo sunt oamenii mult mai competenți. Iar corectarea o să se facă pe moment de față cu mine, testul fiind grilă. E altceva”, spune absolventul.
“Noi nu mai suntem generația căreia să i se pună pumnul în gură”
Tânărul absolvent ne-a mărturisit că a rămas cu un gust amar în urma acestei experiențe numite “examen de bacalaureat”, dezamăgit de sistemul de învățământ și de oamenii de care depinde viitorul lui. Dacă ar avea ocazia să îi întâlnească pe dascălii care i-au corectat lucrările în prima și a doua tură, Ionuț le-ar spune atât: nu vă bateți joc de munca noastră!
“Profesorii ar trebui să corecteze cu mai mult simț de răspundere și să se gândească că noi suntem viitorul țării și nu ar trebui să își bată joc de noi. Noi nu mai suntem generația căreia poți să îi pui pumnul în gură ca să nu spunem ceea ce nu ne convine. Poate dacă ar fi mai mulți tineri care ar ieși în față și ar avea curaj să își spună nemulțumirile ar fi mult, mult mai bine și benefic pentru această țară. Dar sunt foarte puțini pentru că încă de la școală nu suntem lăsați să ne exprimăm și de aici încep toate. Pentru că încă de la școală se induce frica în copii și asta nu e bine”, concluzionează acesta.
În final, Ionuț speră ca bacalaureatul să rămână “o amintire neplăcută”.
Tot doar cu o amintire neplăcută speră să rămână și sutele, chiar miile de absolvenți de liceu care, în fiecare an, descoperă că “examenul maturității” este de fapt “examenul nedreptății”.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
