Social Media

Învățământ

Scad mediile de admitere la liceu

Timp de citire: 19 minute

• anul acesta se va intra cu medii mai mici la liceu, chiar şi la cele mai căutate specializările • motivul: ponderea mediilor de admitere între 8 şi 10 a scăzut, iar cea între 5 şi 8 a crescut • în comparaţie cu anul trecut, numărul mediilor peste 9.50 s-a redus cu 30% • în schimb, avem de două ori mai multe medii de 10 ca în 2017 • sunt patru absolvenţi care se pot lăuda cu  media de admitere perfectă, trei de la “M. Eminescu” şi unul de la “Murgoci” • în ceea ce priveşte planul de şcolarizare pentru anul 2018-2019, sunt mai puţine locuri la liceele teoretice, iar la şcolile profesionale sunt mai multe
 
Au mai rămas două zile şi se va da startul înscrierii la liceu. Deja absolvenţii de clasa a VIII-a cam ştiu deja unde vor să îşi petreacă următorii 4 ani însă un singur lucru mai aşteptau: publicarea ierarhiei judeţene. Acest lucru s-a petrecut ieri, însă, spre dezamăgirea multora, ierarhia este disponibilă pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila şi pe admitere.edu.ro doar 48 de ore. Pe 28 iunie, la ora 12.00, “prăvălia se închide”, după cum anunţă Ministerul Educaţiei pe site-ul admitere.edu.ro. De unde această decizie? Politica datelor cu caracter personal îi “împiedică” pe oficialii din minister ca ierarhia judeţeană să poată fi studiată mai mult de 48 ore. Legea a intrat în vigoare pe 25 mai, dar nici până în ziua de azi nu au apărut normele de aplicare, însă ministerul a hotărât şi “Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Spunem aceste lucruri deoarece, aşa cum cu siguranţă deja ştiţi, cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” a făcut o tradiţie din a edita gratuit, de ani de zile, un supliment dedicat special admiterii la liceu. De 15 ani, suplimentul a fost conceput ca un ghid în care elevii puteau găsi toate informaţiile esenţiale la un loc: ierarhia judeţeană, codurile specializărilor, ultimele medii de admitere etc, plus o analiză în care estimam care vor fi mediile cu care se va intra la liceu în anul respectiv, analiză ce a ajutat generaţii întregi să poată completa fişele de admitere în deplină cunoştinţă de cauză. Din păcate, din motive ce nu ţin de noi, anul acesta nu vă vom putea oferi acest supliment în forma în care ne-am fi dorit-o şi pe care o aşteptaţi. Am primit “interzis” de la Inspectoratul Şcolar, pe linia Ministerul Educaţiei. Aşadar o lege care trebuia să ne protejeze tuturor datele personale a ajuns, în România, să afecteze dreptul la informaţie al elevilor, într-un moment extrem de important pentru ei. C-aşa-i la noi! Picăm dintr-o extremă în alta! În schimb, ne-am gândit să vă oferim o alternativă şi să publicăm în ediţia print şi online a cotidianul nostru cât mai multe informaţii care să le fie de folos elevilor şi părinţilor. Cum se vor ghida anul viitor copiii care vor susţine admiterea având în vedere că ierarhia din 2018 nu se va mai găsi, rămâne de văzut. De regulă, cum aceasta este publicată, copiii verifică pe ce poziţie sunt, se uită apoi să vadă anul trecut ce medie figura la poziţia lor şi de aici încep socotelile. Ca să nu mai vorbim că nici ierahia din 2017 nu mai este publică. În aceste condiţii există riscul să rămână copii buni pe dinafară, pentru că nu vor şti cum să-şi completeze opţiunile tocmai din lipsa informaţiilor.
 
Numărul mediilor peste 9, în scădere
Anul acesta, “lupta” pentru un loc la un liceu de top nu va fi la fel de “strânsă” ca în 2017. Ponderea mediilor mari de admitere, între 8 şi 10, a scăzut, crescând însă mediile între 5 şi 8. Modul de calcul al mediei de admitere, în care Evaluarea Naţională are o pondere de 80%, a făcut departajarea la vârf, dar a determinat şi scăderea numărului de medii mari şi, implicit, a mediilor finale de admitere la liceu. Inclusiv la şcolile cu prestigiu se va intra cu medii mai mici decât anul trecut pentru că procentul mediilor peste 9,50 a scăzut semnificativ. Dacă anul trecut erau 35 de medii peste 9.90, anul acesta doar 20 de copii se pot lăuda cu această performanţă, cu 40% mai puţine astfel de medii. De asemenea, anul trecut au fost 211 elevi cu medii peste 9,50, însă acum numărul lor este de 146, ceea ce înseamnă o scădere de 30%. Tot în aceeaşi proporţie s-a micşorat şi numărul mediilor peste 9.00. Dacă anul trecut erau 460 de medii peste 9, anul acesta sunt doar 326, mai puţine chiar şi decât în 2016 când au fost 340 de astfel de medii. Tot în scădere se află şi mediile peste 8.50, de la 600 în 2017 la 534 anul acesta.
Asta înseamnă că la “trio-ul” liceelor de top – “Murgoci”, “Bălcescu” şi “Iorga”, cele mai vânate de către absolvenţi, ultimele medii de admitere nu vor mai fi la fel de mari ca anul trecut, îndrăznim să spunem că vor scădea chiar şi cu 0,30 puncte. La cele trei unităţi de învăţământ sunt 476 de locuri disponibile, ceea ce înseamnă că elevii care au o medie de peste 8.65 vor intra la unul din cele trei licee, dacă nu ţin cont de o specializare anume. Anul trecut, la poziţia 476 ultima medie era 8.95. Desigur, calculul este unul orientativ şi poate suferi modificări în funcţie de opţiunile elevilor.
Per total, statistica mediilor între 8 şi 10 arată astfel: 727 anul acesta şi 902 în 2017.
Însă chiar dacă sunt mai puţine medii mari, un lucru e sigur: tot se va intra cu medii extrem de ridicate la clasa de matematică-informatică-bilingv engleză de la “Murgoci”, acolo unde pentru unul din cele 28 de locuri se dă o adevărată “bătălie”. Dacă anul trecut ultimul admis a avut 9.90, anul acesta e posibil ca linia să se tragă la 9.85 sau chiar să mai coboare puţin.
Pe de altă parte, numărul mediilor de 10 s-a dublat. Anul acesta sunt patru medii perfecte, anul trecut doar doi absolvenţi având media maximă. 
Trebuie precizat şi că numărul elevilor care au participat la examen a fost de 1.856, cu peste 100 de elevi mai mulţi ca anul trecut când au fost 1.743.
 
Mai multe medii între 5 şi 8
Aşa cum spuneam mai devreme, în timp ce numărul mediilor de admitere peste 8 au scăzut, numărul celor între 5 şi 8 au crescut. Vorbim de peste 1.000 de absolvenţi care se încadrează în acest interval, cu circa 15% mai mulţi ca anul trecut. Astfel, mediile între 7 şi 8 au urcat de la 370 în 2017 la 457 anul acesta. Cele între 6 şi 7 sunt cu 35% mai multe ca în anul anterior, crescând de la 249 în 2017 la 382 anul acesta. În ceea ce priveşte mediile între 5 şi 6, anul acesta sunt 200 de copii cu medii în acest interval, faţă de 163 acum un an.
În ceea ce priveşte mediile de admitere sub 5, dintre cei 1.856 de elevi care au susţinut anul acesta Evaluarea Naţională, 86 nu au reuşit să scoată o medie de admitere egală cu 5, adică un procent de 4,69%, mai mare în comparaţie cu anul trecut când a fost de 3,3%. Marea majoritate provin din şcolile din mediul rural, dar sunt şi aproape 30 de elevi de la şcolile din municipiu. 
Trebuie precizat că, la vârf, diferenţa între mediile de la EN şi cele din gimnaziu sunt foarte apropiate, înregistrându-se diferenţe, cu aproximaţie, de maxim 0.40 sau 0.50 puncte. În schimb, spre coada clasamentului diferenţele dintre media din gimnaziu şi cea de la examen este de 4 sau 5 puncte, întâlnindu-se situaţii în care elevi care au terminat gimnaziul cu medii de 8 şi 9 au luat 4 la Evaluarea Naţională.
Opt elevi nu vor putea prinde un loc la liceu. Anul acesta s-au prezentat 1.856 de candidaţi la Evaluarea Naţională, iar numărul de locuri în învăţământul liceal este de 1.848. Aşadar, opt elevi vor rămâne sigur pe dinafară şi, probabil, vor trebui să se reorienteze către şcolile profesionale.
 
Mici schimbări în oferta liceelor
Planul de şcolarizare propus pentru anul 2018-2019 nu aduce schimbări majore în ceea ce priveşte numărul de locuri la clasa a IX-a. Faţă de anul trecut, numărul de locuri la liceu a scăzut puţin, fiind disponibile 1.848 de locuri, faţă de 1.876 câte erau în anul anterior, iar numărul de clase s-a redus de la 67 la 66. Totuşi, sunt câteva modificări în oferta liceelor, în sensul în care la câteva unităţi s-a pierdut o clasă iar unele specializări au fost înlocuite cu altele. Mai întâi, la Colegiul “Bălcescu”, clasa de Filologie s-a transformat în Ştiinţe Sociale, la fel ca acum doi ani. Apoi, Liceul “Perpessicius” schimbă clasa de Ştiinţe Sociale cu cea de Ştiinţe ale Naturii. Liceul “Cerna” râmâne cu o singură clasă de Ştiinţe ale Naturii, faţă de două câte erau anul trecut la această specializare. În aceeaşi situaţie se află şi Liceul cu Program Sportiv care pierde o clasă de Instructor sportiv şi rămâne cu 3 clase. În schimb, Liceul “A. Saligny” va avea anul viitor o clasă în plus, Mecanica fiind noua specializare la care se pot înscrie absolvenţii de gimnaziu.
Sunt câteva schimbări şi în oferta liceelor tehnologice în ceea ce priveşte specializările oferite, probabil influenţate de cerinţele de pe piaţa muncii. Concret, la “C. D. Neniţescu” dispare specializare “Mecanică” şi apare “Industrie alimentară”. La “Moisil” clasa de “Electronică şi automatică” devine clasă de “Electric”, iar la “Gh. K. Constantinescu” dispare clasa de “Estetica şi Igiena corpului” şi apare cea de “Industrie alimentară”. La “N. Oncescu” Ianca nu mai există specializarea “Turism şi alimentaţie”, care a fost înlocuită de “Comerţ”, în timp ce la “M. Basarab” Măxineni cea de “Industrie alimentară” se schimbă cu “Industrie textilă şi pielărie”.
 
Locuri mai puţine la liceele teoretice
La filiera teoretică sunt 1.008 locuri: 840 în municipiu (868 de locuri anul trecut) şi 168 la liceele din judeţ. Mai puţine locuri sunt şi la filiera vocaţională, numărul acestora fiind acum de 252 locuri (9 clase) după ce LPS a renunţat la o clasă de “Instructor sportiv”. Locurile la liceele vocaţionale sunt următoarele: 56 la “Perpessicius”, 84 la LPS şi 112 la Arte.
În consecinţă, putem spune că vor putea ocupa un loc la un liceu teoretic toţi candidaţii care ocupă poziţii până la 1.260 şi au media minim 6,85. Şi pe acest considerent putem estima că anul acesta se va intra cu medii mai mici dacă ne gândim că anul trecut, în dreptul poziţiei 1.260 figura media 7.03.
Referitor la statistica pe cele două mari profiluri, Real şi Uman, trebuie precizat că, în municipiu, numărul de locuri de la Real este de 560, la fel ca anul trecut. La acestea se adaugă cele 84 locuri de la liceele din judeţ. În schimb, la Uman, numărul acestora s-a redus. În municipiu sunt acum doar 280 locuri (308 locuri în anul şcolar 2017-2018). În judeţ nu sunt modificări, numărul locurilor fiind tot de 84.
Astfel, la profilul Real, specializarea Matematică-Informatică, unde “trag” mai toţi elevii cu medii mari, sunt 12 clase, 10 în municipiu şi 2 în judeţ. Astfel, Colegiul “Bălcescu” are 4 clase de mate-info, dintre care 2 mate-info simplu, una mate-info-intensiv limba engleză şi una intensiv-informatică, la fel ca în anul anterior. “Murgoci” are tot 3 clase de mate-info, una simplă, una biligv-engleză şi una intensiv- informatică. “Iorga” are în continuare 2 clase la această specializare, una de mate-info şi una biligv-engleză. La “Cerna” există o singură clasă de mate-info  intensiv-informatică. Aşadar, structura claselor la specializarea mate-info este următoarea: “Bălcescu” – 4, “Murgoci” – 3, “Iorga” – 2, “Cerna” -1, la care se adaugă cele din judeţ: “G. Vâslan” Făurei – 1 şi “C. Angelescu” Ianca – 1. Dacă sunt 336 de locuri la această specializare şi ne ghidăm după poziţia în clasament, teoretic, ar putea să opteze pentru o clasă de mate-info elevii cu medii peste 8.97. Anul trecut, la această poziţie media era  9.20.
La Ştiinţele Naturii sunt în planul de şcolarizare 11 clase, la fel anul trecut,  distribuite astfel: “Aslan” – 3, “Murgoci”, Bălcescu”, “Iorga”, “Perpessicius” şi “Cerna” – 1, “Sebastian” – 2.  Acestora li se adaugă încă o clasă de Ştiinţele Naturii la Liceul “N. Titulescu” Însurăţei.
La profilul Uman, la specializarea Ştiinţe Sociale au rămas 5 clase, toate la liceele din municipiu. Locuri disponibile sunt la “Murgoci”, “Bălcescu”, “Iorga”, “Cerna” şi “Sebastian”, fiecare având câte o clasă.
Specializarea Filologie are opt clase, la fel ca acum doi ani. Trei sunt în judeţ, la “G. Vâlsan” Făurei, “N. Titulescu” Însurăţei şi “C. Angelescu” Ianca – intensiv limba engleză, iar celelalte cinci sunt, câte una la: “Murgoci”, “Iorga”, “Cerna”, “Sebastian” şi “Perpessicius”.
În ceea ce priveşte filiera tehnologică, aici sunt alocate 588 de locuri în 21 de clase – 476 în municipiu (17 clase) şi 112 în judeţ  (4 clase), cu o clasă în plus faţă de anul trecut. Cele mai multe locuri sunt la Colegiul Economic “I. Ghica” – 140, după cum urmează: Economic – 84 locuri, Turism şi alimentaţie – 28 locuri, Comerţ – 28 locuri. Restul liceelor tehnologice au una sau 2 clase, specializările pentru care pot opta viitorii liceeni fiind: Turism şi alimentaţie, Industrie alimentară, Electronică şi automatizări, Mecanică, Electric, Fabricarea produselor din lemn, Agricultură, Electromecanică, Comerţ, Industrie textilă şi pielărie.
 
Şcolile profesionale câştigă teren
Anul acesta sunt mai multe locuri la şcolile de meserii. Vorbim de 910 locuri în 32,5 clase alocate învăţământului profesional, faţă de 896 anul trecut. Astfel,
pentru domeniul de formare profesională “Turism şi alimentaţie” sunt locuri la “I. Ghica”, “C. D. Neniţescu” şi “Ed. Nicolau”. La “Comerţ” există locuri doar la Liceul Însurăţei. Pentru “Mecanică” elevii se pot înscrie la “P. Istrati”,  “Neniţescu”, “A. Saligny”, Liceul Făurei, “N. Oncescu” Ianca şi Şcoala Profesională “E. Drăgan” Grădiştea. Clase de “Electric” găsim la “A. Saligny” şi “G. Moisil”, iar “Electromecanică” la Însurăţei. Pentru domeniul de formare profesională “Construcţii, instalaţii şi lucrări publice” sunt locuri la “Ed. Nicolau”, iar pentru “Agricultură” la “Gh. K. Constantinescu” şi Şcoala Profesională Gradiştea. Clase de “Industrie Alimentară” se găsesc la “Neniţescu”, “Ed. Nicolau”, iar de “Industrie textilă şi pielărie” tot la “Ed. Nicolau”. De asemenea, există şi o clasă de “Fabricarea produselor din lemn” la “Moisil” şi una de “Estetica şi Igiena corpului” la “Gh. K. Constantinescu.
Elevii care vor să opteze pentru învăţământ profesional particular au la dispoziţie 28 de locuri la Liceul Tehnologic UCECOM “Spiru Haret”, domeniul de formare profesională “Estetica şi igiena corpului”, calificarea frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist.
Pentru tinerii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) sunt în planul de şcolarizare două clase de profesională – una Industrie textilă şi pielărie şi Agricultură la Centrul Şcolar de Educaţie Inclusivă, câte 14 la fiecare.
Detalii despre calendarul de înscrieri se găsesc pe site-ul Inspectoratului Şcolar, secţiunea Admitere.
 
Mare atenţie când completaţi fişa de înscriere!
Pentru a fi siguri că vor intra la liceul mult dorit, elevii şi părinţii trebuie să fie foarte atenţi când completează fişa cu opţiuni, pentru a nu se ajunge astfel la situaţii în care candidatul este repartizat la un alt liceu decât cel vizat.
Fişele de înscriere se completează în perioada 29 iunie-6 iulie, la sediul unităţilor de învăţământ. Acolo, părinţii şi elevii, sub supravegherea diriginţilor, vor completa cel puţin 30 de opţiuni, pentru ca elevul să fie repartizat într-o clasă, să nu rămână în afara sistemului şi să ajungă în etapa a doua, pe locurile rămase libere. Dirigintele clasei, care participă la înscrierea opţiunilor elevilor, atenţionează părinţii asupra faptului că trebuie să facă opţiuni realiste, alegând licee la care media de admitere din anii precedenţi este apropiată
de media de admitere a candidatului. Cum ultimele medii de admitere de anul acesta vor fi mai mici decât cele de anul trecut, este posibil ca la anumite specializări să apară surprize.
Candidaţii completează pe fişa de înscriere, în ordinea descrescătoare
a preferinţelor, codurile opţiunilor pentru profilurile, specializările sau domeniile de pregătire dorite. Pe fişă trebuie trecute cele 30 de opţiuni, însă alegerile trebuie corelate cu media de admitere.
Codurile trebuie completate cu mare atenţie, de la stânga la dreapta, aceasta fiind ordinea în care le va citi computerul. Fişele completate de către candidat în prezenţa părintelui şi a dirigintelui clasei se vor depune la şcoli în perioada 29 iunie-3 iulie, iar în aceeaşi perioadă aceste fişe vor fi introduse în baza de date computerizată. Tot în perioada 29 iunie – 3 iulie fişele trebuie verificate de către părinţi şi elevi. Pe 9 iulie se vor afla rezultatele repartizării computerizate, care vor fi afişate la şcoli şi licee. Între 10-13 iulie se vor depune dosarele de înscriere la unităţile şcolare la care candidaţii au fost repartizaţi. Cei care nu vor fi repartizaţi în prima etapă vor mai avea la dispoziţie o singură etapă de admitere, în luna septembrie, şi vor putea opta doar pentru locurile rămase după prima etapă, dacă vor mai fi.
 
Mai multe şanse de admitere în învăţământul dual
Învăţământul profesional în sistem dual începe să prindă contur în judeţul nostru. Dacă anul trecut, după multe încercări, s-a pus piatra de temelie şi s-a format prima clasă, anul acesta elevii au la dispoziţie două clase de dual, după cum urmează: una la “P. Istrati” – 15 locuri pentru calificarea “Strungar” şi una la “Ed. Nicolau” – 20 locuri pentru “Confecţioner produse textile”.
Reamintim că învăţământul profesional dual combină pregătirea teoretică cu practica de specialitate la agentul economic, iar la final elevii obţin un certificat de calificare. În plus, au o serie de beneficii, cum ar fi bursele de studiu de la stat şi de la agentul economic. Iar după finalizarea studiilor, în funcţie şi de implicarea elevilor, aceştia sunt direct angajaţi în cadrul firmei.
Prima etapă de înscrieri s-a realizat în perioada 15-19 iunie iar pe 4 iulie  unităţile de învăţământ vor afişa situaţia locurilor rămase libere, urmând să se organizeze o nouă etapă de admitere. Înscrierea candidaţilor se face la unităţile de învăţământ care organizează învăţământ dual.
 
Clasele de seral şi frecvenţă redusă, a doua şansă de a termina liceul
La fel ca în anii anteriori, elevii care au abandonat studiile şi nu se mai pot înscrie în învăţământul obligatoriu pentru că au depăşit limita de vârstă, au la dispoziţie clasele de seral şi frecvenţă redusă, alternativă care le oferă o şansă în plus pentru a-şi găsi un loc de muncă.
La seral, în planul de şcolarizare pentru clasa a IX-a sunt propuse 3 clase, la fel ca anul trecut. În total, sunt disponibile 84 de locuri, câte 28 pentru fiecare din următoarele specializări: “Protecţia mediului” – “C. D. Neniţescu”, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice” – “Ed. Nicolau” şi “Turism şi alimentaţie” – “Gh. K. Constantinescu”.
La frecvenţă redusă, faţă de anul trecut, sunt disponibile mai puţine clase, mai exact doar 2 din 5, rămânând 56 de locuri din  112 locuri. La “C.D. Neniţescu” o clasă de Ştiinţe ale Naturii şi una de Filologie. 
Centrul de înscriere şi repartizare a candidaţilor din învăţământul liceal seral şi frecvenţă redusă este la Inspectoratul şcolar Judeţean Brăila. Perioada de depunere a dosarelor de înscriere este 10 – 13 iulie 2018, iar repartizarea candidaţilor va avea loc în perioada 16 – 18 iulie 2018.
 
Patru eleve de 10
Anul acesta Brăila are nu una, nu două, ci patru medii maxime de admitere.
Cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” păstrează tradiţia şi le va premia pe cele patru absolvente de clasa a VIII-a care au avut media de admitere 10, adică media 10 la Evaluarea Naţională, respectiv media 10 la finalul ciclului gimnazial.  Decarii sunt: Olivia Ingrid Androniu, Maria Iordache, Daria-Alexia Miron şi Anca-Georgiana Moise. Olivia, Maria şi Daria sunt absolvente a Şcolii “Mihai Eminescu”, iar Anca a Colegiului “Gh. M. Murgoci”. Mai multe despre performanţa reuşită de aceste fete minunate veţi putea citi într-o ediţie viitoare.
 
91 de locuri rezervate elevilor de etnie romă
Pentru anul şcolar 2018-2019, la clasa a IX-a, cursuri la zi, elevilor de etnie romă  li s-au alocat 91 de locuri, 60 la filiera teoretică şi 31 la cea tehnologică. Astfel, la “Bălcescu” sunt alocate 6 locuri, la “Murgoci” ca la “Bălcescu”, la “A. Aslan” sunt 3 locuri, la “Iorga” 10 locuri, câte 2 pentru fiecare din cele 5 specializări, la “Cerna” 8 locuri, câte 2 pe specializare, la “M. Sebastian” sunt 4 locuri, la “Perpessicius” sunt 8, din care 4 pentru “Învăţător-educator”, la LPS sunt 6 locuri iar la Arte încă 4.
 
Ultimele medii de admitere cu care s-a intrat anul trecut la cele mai bune licee din Brăila
 
Colegiul Naţional “Gh. M. Murgoci”
Matematică-informatică-bilingv engleză – 9.70.
Matematică-informatică – 9.54
Ştiinţele Naturii – 9.63
Ştiinţe Sociale – 9.40
Filologie – 9.06
Colegiul Naţional “N. Bălcescu”
Matematică-informatică (4 clase) – 8.82
Ştiinţe ale Naturii – 8.87.
Filologie (anul acesta Ştiinţe Sociale) – 8.49.
Liceul Teoretic “N. Iorga”
Matematică-informatică – 9.08
Ştiinţe ale Naturii – 9.09
Ştiinţe Sociale – 9.01
Filologie – 8.38
Colegiul Naţional “A. Aslan”.
Ştiinţe ale Naturii (3 clase) – 8.34
Liceul Pedagogic “P. D. Perpessicius”
Ştiinţe Sociale (anul acesta Ştiinţe ale Naturii) – 8.31
Filologie – 8.15
Liceul Teoretic “P. Cerna”
Matematică-informatică – 8.09
Ştiinţe Sociale – 8.05
Ştiinţe ale Naturii (2 clase anul trecut) – 7.80
Filologie – 7.92.
Liceul Teoretic “M. Sebastian”.
Ştiinţe Sociale – 7.41
Filologie – 7.33
Ştiinţe ale Naturii – 6.79
Colegiului Economic” I. Ghica”
Turism şi alimentaţie – 6.9
Comerţ – 6.73
Economic – 6.56
Liceul Teoretic “C. Angelescu” Ianca
Filologie – 6.69
Matematică-informatică – 5.63
 
 

Învățământ

Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli

• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ

Publicat

în

Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
Candidații față-n față cu evaluatorii

De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.

La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.

În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.

Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.

După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.

Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.

Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.

Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.

Contestațiile au schimbat situația unui candidat

În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.

Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.

Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.

În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.

45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!

Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.

Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.

Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.

Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.

Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.

În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală

Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.

Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.

Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.

Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.

Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.

În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.

Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.

Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.

De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?

La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.

La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.

Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.

Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.

Verdictul final, în decembrie

În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.

Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.

Citește articolul complet

Învățământ

Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani

• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari

Publicat

în

Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani

Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.

La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.

Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.

Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată

Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.

Situația burselor la nivelul județului este următoarea:

  • 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
  • 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
  • 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
  • 22 de burse pentru mame minore;
  • 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.

Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.

Ce sume vor primi elevii

Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată  în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.

Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.

După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.

Mai puțini beneficiari ai burselor de merit

Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.

În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.

La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.

Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.

Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧