Social Media

Social

Sătenii din Scorţaru Nou, obligaţi de Curtea de Conturi să plătească gunoiul

Timp de citire: 6 minute

• fostul primar, Gheorghe Chivereanu, i-a scutit pe localnici de plata taxei de salubrizare, dar Curtea de Conturi a dispus în urma unui control ca banii să fie recuperaţi de la populaţie, cu tot cu penalităţi • gogoaşa fierbinte, cu încasarea banilor, a fost plasată, acum, noului primar, Nicuşor Vasilache, care a trebuit să semneze somaţiile de plată • pe bună dreptate, oamenii din comună sunt revoltaţi: “De ce ni se cer nouă banii, dacă ne-a scutit fostul primar? Să dea banii dumnealui!”
 
Sute de familii din Scorţaru Nou sunt revoltate şi nedumerite după ce s-au trezit acasă cu somaţii de plată pentru taxa de habitat, deşi chiar fostul primar, Gheorghe Chivereanu, le-a dat asigurări că nu trebuie să o plătească. Ba chiar i-a îndemnat să nu o achite, după cum susţin oamenii. Balonul de săpun al scutirii la plata taxei de habitat s-a spart anul trecut, când auditorii Curţii de Conturi au venit în control la Primărie, şi au dispus imediat măsura calculării şi încasării, inclusiv cu penalităţi, a acestei taxe în cuantum de 2,5 lei/lunar/persoană. “Fostul primar Chivereanu ne-a spus să nu plătim taxa asta, aşa că nimeni nu a achitat vreun ban. În schimb, oamenii au plătit cu conştiinciozitate celelate taxe şi impozite. Acum ne-am trezit cu somaţie că avem de plată pe vreo 3 ani taxa de habitat. Pentru familia noastră este vorba de suma de 207 lei, cu tot cu penalităţi. Noi nu mai înţelegem nimic: dacă ni s-a spus că nu trebuie să o plătim, acum de ce ni se cer aceşti bani? Nu e ca şi cum ne-ar fi spus să nu plătim taxa femeia care mătură în primărie, ci chiar primarul ne-a dat asigurări că suntem scutiţi. De ce ni se cer nouă banii, dacă ne-a scutit fostul primar? Să dea banii dumnealui!”, se arată într-una dintre reclamaţiile sosite pe adresa redacţiei, semnată de un grup de localnici din Scorţaru Nou.
Nu mică ne-a fost mirarea când am constatat că scenariul scutirii la plată s-a dovedit a fi cât se poate de real. În urma discuţiei cu actualul primar al comunei, Nicuşor Vasilache, acesta ne-a confirmat că a fost martor la câteva dintre discuţiile fostului primar cu oamenii din comună, când acesta îi îndemna să nu plătească taxa de habitat. “Oamenii s-au trezit buni de plată, câteva milioane de lei vechi, pentru taxa de habitat pe anii din urmă, deşi fostul primar îi îndemnase să nu o mai plătească. Într-adevăr, fostul primar le-a zis să nu plătească această taxă, am asistat la astfel de discuţii. Numai că anul trecut am avut control de la Curtea de Conturi, care a constatat că s-a făcut o ilegalitate, drept pentru care a imputat comunităţii suma de 600 milioane de lei vechi, plus penalităţile aferente din 2013 până la zi pentru taxa de habitat. În urma deciziei Curţii de Conturi suntem obligaţi să trimitem la cetăţeni aceste somaţii de plată. Eu le-am spus oamenilor: «Credeţi că mie-mi place să vin acum, în mandatul meu, cu aşa ceva?» Mulţi nu înţeleg fenomenul şi ajung la concluzia greşită că «uite domnule, a venit ăsta acum nou primar şi ne face şi ne drege» şi este o bilă neagră pentru mine, dar asta din punctul lor de vedere. Eu le-am spus că nu am ce să fac, este decizia Curţii de Conturi. (…) Oamenii au dreptate , fostul primar le-a spus, într-adevăr, să nu dea niciun ban pentru această taxă şi oamenii n-au dat bani. În plus, nimeni nu s-a dus la ei să le încaseze aceşti bani. (…) După ce au primit somaţiile şi înştiinţările de plată, unii dintre cetăţeni au venit deja şi au plătit, alţii au venit şi au întrebat la primărie ce e cu acele adrese. Noi le-am explicat şi au constatat că au de plată sume de la 1 milion de lei în sus, în funcţie de câţi membri sunt în familia respectivă. Eu le-am spus să plătească în rate, cum pot, dar să plătească, pentru că altfel, Doamne, fereşte!, au nevoie de vreun act sau ceva de la primărie şi nu le vom putea da”, ne-a declarat Nicuşor Vasilache, vădit indignat de umbra pe care o aruncă peste mandatul său de primar, “dărnicia” fostului conducător al comunei. De asemenea, sursa citată a precizat că se va consulta cu juristul primăriei pentru a se stabili dacă se va formula o plângere în instanţă împotriva fostului primar pentru recuperarea banilor din taxa de habitat.
 
Taxa de habitat, venituri neîncasate de 100.000 lei
Raportul Curţii de Conturi Brăila menţionează în cazul Primăriei Scorţaru Nou, la capitolul Abateri, “Nestabilirea, neînregistrarea în evidenţa tehnico-operativă şi contabilă şi neraportarea în situaţiile financiare încheiate pentru perioada 2013 – 2015 a veniturilor din taxa specială pentru salubrizare”, cu un impact asupra bugetului comunal de 100.000 lei (1 miliard lei vechi), în sensul nerealizării veniturilor cuvenite. În subsidiar, auditorii au stabilit ca fiind plăţi ilegale sumele achitate către operatorul de salubritate din comuna Scorţaru Nou (peste 89.000 lei), fără a fi încasat, în prealabil, de la populaţie acea taxă de habitat.
Ca măsură de intrare în legalitate, în raportul CC Brăila se precizează: “Dispunerea de către ordonatorul de credite al UAT Comuna Scorţaru Nou a măsurilor pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi pentru recuperarea acestuia, în sumă totală estimată de 89.392,6 lei, ca urmare a efectuării de plăţi nelegale din credite bugetare în valoare de 61.822,6 lei, în perioada 2013 – 2015, reprezentând contravaloarea serviciului public de salubrizare prestat persoanelor fizice, urmare a faptului că, nu au fost stabilite şi încasate veniturile din «taxa specială pentru salubritate», de la persoanele fizice beneficiare, care să asigure resursele financiare necesare pentru stingerea obligaţiilor faţă de prestatorul serviciului public de salubrizare, pentru care au fost estimate foloase nerealizate sub forma majorărilor de întârziere în sumă de 27.570 lei, cu obligaţia recalculării acestora până la recuperarea integrală a prejudiciului. Totodată se va proceda la extinderea aplicării acestor măsuri şi pentru anul 2016”.

Social

Crescuți de stat, sprijiniți pentru viitor

• tinerii care au crescut în sistemul de protecție specială și care încearcă să își construiască un drum independent pot beneficia de un sprijin financiar lunar de 3.168 de lei, până la împlinirea vârstei de 26 de ani • în Brăila, 143 de tineri care au ieșit din sistemul de protecție între octombrie 2022, când au fost publicate normele de aplicare ale legii, și septembrie 2026, au depus documentația pentru acordarea sprijinului financiar • alți 124 de tineri ar putea beneficia retroactiv, aceștia fiind ieșiți din sistem în perioada ianuarie 2018 -septembrie 2022 • indemnizația este condiționată de continuarea studiilor sau de existența unui loc de muncă

Publicat

în

Crescuți de stat, sprijiniți pentru viitor
3.168 de lei lunar pentru tinerii care au ieșit din sistemul de protecție. Câți beneficiari sunt în Brăila

Trecerea de la sistemul de protecție specială la viața independentă vine, de multe ori, cu provocări importante. Găsirea unui loc de muncă, continuarea studiilor, plata chiriei și acoperirea cheltuielilor de zi cu zi sunt doar câteva dintre dificultățile cu care se confruntă tinerii după încetarea măsurilor de protecție.

Pentru a le oferi un sprijin în această perioadă de tranziție, legislația prevede acordarea unei indemnizații lunare tinerilor care au beneficiat de protecție specială și care îndeplinesc anumite condiții.

Suma de 3.168 de lei lunar poate reprezenta un ajutor important pentru cei care își caută stabilitatea financiară, își continuă educația sau încearcă să își consolideze poziția pe piața muncii. Banii nu se acordă însă automat tuturor tinerilor care au părăsit sistemul de protecție. Pentru a beneficia de indemnizație, aceștia trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de lege și să depună documentele necesare.

Câți tineri din Brăila au beneficiat de indemnizație după ieșirea din sistem

Datele furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila arată că, în ultimii ani, sute de tineri au părăsit sistemul de protecție specială, însă nu toți au depus documentația necesară pentru acordarea indemnizației în momentul încetării măsurii de protecție.

Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila, ne-a explicat că, de la apariția normelor care reglementează Indemnizația lunară pentru tineri (ILT), în septembrie 2022, instituția a urmărit aplicarea măsurii și informarea tinerilor cu privire la posibilitatea de a beneficia de acest sprijin financiar.

Potrivit datelor furnizate de DGASPC Brăila, în perioada octombrie 2022 – septembrie 2026, 219 tineri au părăsit sistemul de protecție specială din evidența DGASPC Brăila, dintre care 143 au depus documentația necesară pentru acordarea Indemnizației lunare pentru tineri. Datele arată că o mare parte dintre tineri au făcut demersurile pentru a beneficia de acest sprijin financiar, însă există și persoane care nu au solicitat indemnizația la momentul ieșirii din sistem.

Reprezentanții instituției precizează însă că tinerii care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate în momentul încetării măsurii de protecție nu sunt excluși definitiv de la acest drept. Aceștia pot solicita indemnizația ulterior, dacă ajung să îndeplinească cerințele legale, respectiv dacă își continuă studiile sau obțin un loc de muncă.

Datele arată că o mare parte dintre tinerii care au părăsit sistemul au făcut demersurile necesare pentru obținerea sprijinului financiar. Totuși, faptul că unii nu au depus documentele la acel moment nu înseamnă neapărat că au pierdut definitiv posibilitatea de a beneficia de indemnizație.

Directorul general al DGASPC Brăila atrage atenția asupra unei situații importante: există tineri care, la momentul încetării măsurii de protecție, nu îndeplineau condițiile necesare pentru acordarea indemnizației, dar care pot deveni eligibili ulterior.

”Tinerii care, la momentul încetării măsurii de protecție specială, nu urmau o formă de învățământ și nu desfășurau activități lucrative în baza unui contract individual de muncă pot beneficia de această indemnizație din momentul în care îndeplinesc una dintre condițiile prevăzute de lege, respectiv sunt elevi sau studenți ori au un loc de muncă”, a precizat Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila.

Cu alte cuvinte, situația unui tânăr la momentul ieșirii din sistem nu trebuie privită ca un criteriu definitiv. Dacă acesta își continuă ulterior studiile sau se angajează, poate solicita acordarea indemnizației, cu respectarea condițiilor legale aplicabile.

Această posibilitate este importantă mai ales pentru tinerii care au nevoie de o perioadă de adaptare după încetarea protecției speciale, înainte de a reuși să își găsească un loc de muncă sau să se înscrie într-o formă de învățământ.

Una dintre cele mai importante noutăți îi vizează pe tinerii care au părăsit sistemul de protecție specială înainte de apariția normelor din septembrie 2022.

Aproximativ 124 de tineri din Brăila ar putea solicita banii retroactiv

Potrivit informațiilor transmise de conducerea DGASPC Brăila, tinerii care au ieșit din sistem în perioada ianuarie 2018–septembrie 2022, la împlinirea vârstei majoratului sau ulterior, și care nu au împlinit încă 26 de ani pot fi eligibili pentru acordarea indemnizației, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

La nivelul județului Brăila, instituția estimează că aproximativ 124 de tineri s-ar putea afla în această situație. Pentru aceștia, modificările legislative reprezintă o oportunitate de a solicita un sprijin financiar de care nu au beneficiat până acum, deși au crescut în sistemul de protecție specială.

”Estimăm un număr de 124 de tineri care se află în această situație. Dintre aceștia, 11 tineri s-au adresat deja DGASPC Brăila pentru eliberarea unor adeverințe din care să reiasă că au beneficiat de o măsură de protecție specială”, a declarat Simona Daniela Cimpoae.

Solicitarea adeverinței este unul dintre demersurile necesare pentru pregătirea documentației. Tinerii trebuie să dovedească faptul că au beneficiat de o măsură de protecție specială și că îndeplinesc condițiile referitoare la studii sau la desfășurarea unei activități profesionale.

Reprezentanții instituției îi încurajează, astfel, pe cei care cred că s-ar putea încadra în criteriile de eligibilitate să se informeze și să verifice ce documente trebuie să depună. Pentru mulți dintre acești tineri, sprijinul financiar poate face diferența în perioada în care încearcă să își găsească un loc de muncă stabil, să își continue studiile sau să își asigure cheltuielile necesare traiului independent.

Cine poate primi indemnizația lunară de 3.168 de lei

Indemnizația lunară pentru tineri se adresează persoanelor care au beneficiat de o măsură de protecție specială, precum plasamentul, și care nu au împlinit vârsta de 26 de ani.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de legislație, inclusiv condiția de a urma o formă de învățământ sau de a avea un loc de muncă, în condițiile stabilite de lege.

Dreptul poate fi solicitat atât de tinerii care părăsesc în prezent sistemul de protecție specială, cât și de cei care au ieșit din sistem în anii anteriori și care se încadrează în criteriile de eligibilitate.

Este important de reținut că indemnizația nu se acordă exclusiv în funcție de situația tânărului din ziua în care a încetat măsura de protecție. În cazul persoanelor care nu îndeplineau atunci condițiile necesare, dreptul poate fi solicitat ulterior, din momentul în care acestea ajung să îndeplinească cerințele legale.

Sprijinul poate fi acordat până la împlinirea vârstei de 26 de ani, atât timp cât sunt respectate condițiile aplicabile.

Ce documente trebuie depuse pentru obținerea indemnizației

Pentru acordarea indemnizației, tinerii trebuie să depună o cerere însoțită de documentele justificative solicitate de autorități.

În funcție de situația fiecărui solicitant, dosarul cuprinde:

  • cererea pentru acordarea indemnizației
  • copia actului de identitate
  • o adeverință eliberată de DGASPC, care să ateste că persoana a beneficiat de o măsură de protecție specială
  • o adeverință de la unitatea de învățământ, dacă solicitantul își continuă studiile
  • o adeverință de la angajator, dacă solicitantul are un loc de muncă

Documentele trebuie să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În anumite situații, autoritățile pot solicita informații sau clarificări suplimentare pentru stabilirea dreptului la indemnizație.

Cererile se depun la agenția județeană pentru plăți și inspecție socială competentă în funcție de domiciliul solicitantului sau la agenția din București, după caz. În condițiile procedurii aplicabile, documentele pot fi transmise și în format electronic.

Tinerii din Brăila care au nevoie de informații despre situația lor pot lua legătura cu DGASPC Brăila pentru eliberarea documentelor care atestă măsura de protecție specială de care au beneficiat și cu agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială pentru clarificarea condițiilor de acordare.

Indemnizația poate fi solicitată și pentru perioade anterioare

Procedura actualizată în 2026 deschide posibilitatea acordării indemnizației și pentru anumite perioade anterioare, începând cu data de 10 aprilie 2026, în condițiile stabilite de actul normativ.

Potrivit informațiilor prezentate în cadrul noilor reguli, cererile pentru plata retroactivă trebuie depuse în termenul legal prevăzut de procedură. Pentru persoanele care se încadrează în situațiile reglementate, termenul-limită indicat este 10 decembrie 2026.

Tinerii interesați trebuie să verifice însă dacă situația lor concretă se încadrează în prevederile legale și ce documente sunt necesare pentru recunoașterea dreptului.

Dacă cererea este depusă după expirarea termenului special pentru plata retroactivă, acordarea drepturilor se face potrivit regulilor aplicabile, inclusiv în ceea ce privește momentul de la care se stabilește plata.

Citește articolul complet

Social

Viza de flotant – Cât timp este valabilă și ce documente sunt necesare pentru prelungire

Publicat

în

Viza de flotant - Cât timp este valabilă și ce documente sunt necesare pentru prelungire

Persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea trecută în actul de identitate trebuie să fie atente când expiră viza de flotant. Documentul care atestă reședința temporară se acordă pentru o perioadă de cel mult un an și nu se prelungește automat, chiar dacă persoana continuă să locuiască în aceeași locuință.

Potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, cei care doresc să își mențină reședința la aceeași adresă după expirarea perioadei aprobate trebuie să solicite înscrierea unei noi mențiuni.

Cât timp este valabilă viza de flotant

Viza de flotant este documentul prin care se înregistrează reședința unei persoane la o adresă diferită de cea a domiciliului. Aceasta este utilă pentru persoanele care locuiesc temporar în altă localitate sau într-o altă locuință decât cea declarată oficial.

Reședința se poate înregistra pentru perioada solicitată, dar nu mai mult de un an. La expirarea termenului, mențiunea trebuie reînnoită dacă persoana continuă să locuiască la adresa respectivă.

Faptul că locuința nu s-a schimbat nu înseamnă că viza rămâne valabilă. Pentru prelungirea perioadei, este necesară depunerea unei noi cereri la serviciul de evidență a persoanelor competent.

Ce documente sunt necesare pentru reînnoire

Pentru înscrierea reședinței, solicitantul trebuie să prezinte cererea, actul de identitate și documentele care justifică dreptul de a locui la adresa respectivă.

În funcție de situație, dovada adresei poate fi făcută printr-un document privind dreptul de folosință asupra locuinței sau prin declarația de primire în spațiu a persoanei care găzduiește solicitantul, însoțită de documentele justificative.

Poate fi necesară și o declarație pe propria răspundere privind locuirea efectivă la adresa respectivă. În anumite situații, dovada adresei se poate face și cu un extras de carte funciară, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii.

Dacă proprietarul nu poate fi prezent la ghișeu, acordul său poate fi exprimat anterior printr-o declarație întocmită în condițiile prevăzute de lege.

Unde se depune cererea și cât costă

Cererea pentru stabilirea sau reînnoirea reședinței se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor de la adresa unde solicitantul locuiește.

Potrivit informațiilor publicate pe platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne, procedura este gratuită. Termenul mediu indicat pentru soluționare este de cinci zile calendaristice, iar termenul maxim este de 30 de zile calendaristice.

Pentru persoanele care dețin o carte electronică de identitate sau o carte de identitate simplă, dovada adresei înregistrate se eliberează printr-o adeverință. În cazul cărții de identitate model 1997, mențiunea privind reședința se aplică printr-o etichetă autocolantă.

Este important de reținut că obținerea online a unui certificat care confirmă adresa înregistrată nu înlocuiește procedura de reînnoire a vizei de flotant.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧