Sănătate
Şantier în lucru cu pacienţi pe masă
• joi, 22 martie, activitatea în noul bloc operator a fost periclitată de nişte lucrări executate de firma “Carroponte” pe holul pe care sunt transportaţi pacienţii spre şi dinspre sălile de operaţie • muncitorii au mutat uşa de acces în blocul operator şi au demontat geamurile de pe hol, cu scopul de a le astupa • în plin şantier, pacienţii au fost duşi în sălile de operaţie, în condiţiile respective • luaţi la întrebări, reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila au negat, spunând că activitatea medicală în sălile de operaţie a fost oprită pe durata lucrărilor de modernizare a holului • potrivit unor surse, în timp ce muncitorii de la “Carroponte” îşi vedeau nestigheriţi de treaba lor, medicii au efectuat 9 operaţii, dintre care una de urgenţă • toate acestea s-au întâmplat în plin control de la DSP
Situaţie bizară la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila! Dat în folosinţă pe jumătate, în cursul lunii august 2017, noul Bloc Operator s-a transformat, din nou, în şantier deschis. Concret, holul prin care sunt transportaţi pacienţii spre şi dinspre sălile de operaţie suferă modificări. Joi dimineaţă, în jurul orei 9.00, zi în care era anunţat cod portocaliu de ninsoare şi viscol, lucrătorii firmei “Carroponte” au început să demonteze geamurile şi tâmplăria uşii de acces în noul Bloc Operator, deşi afară erau temperaturi negative, specifice anotimpului de iarnă. Potrivit unor surse, în acele condiţii ar fi fost transportaţi pacienţii înveliţi doar cu un cearşaf, la şi de la sala de operaţie, trecând cu targa pe lângă muncitori, prin frig, moloz şi praf. Reporterii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au mers în spital, unde au văzut, într-adevăr, că se lucrează, geamurile şi uşa de acces erau deja demontate, iar praful se simţea în atmosferă încă de cum intrai în holul cu lifturile comune. Puşi faţă în faţă cu acuzaţiile, reprezentanţii spitalul, printre care inclusiv dr. Laurenţiu Lupu, medic primar chirurg, ne-au declarat că, de fapt, în cursul zilei de joi, toate operaţiile ar fi fost amânate până la terminarea lucrărilor, deci niciun pacient nu ar fi fost operat în cele şase săli ale noului Bloc Operator, în data de 22 martie 2018. În realitate, în toate sălile de operaţie a existat activitate medicală, efectuându-se nouă intervenţii chirurgicale, potrivit unor surse demne de încredere. Ba mai mult, în această perioadă se desfăşoară un control încrucişat al DSP, la nivel naţional, care se va încheia pe 30 martie 2018.
Aşa cum am scris mai sus, informaţia care a sosit la redacţie a sunat cam aşa: “La Spitalul Judeţean s-au apucat să demonteze geamurile de la holul pe care se transportă bolnavii. Acum, practic, holul are toate geamurile scoase şi e un frig de -1 grad. În momentul ăsta, se operează la săli! Pacienţii sunt transportaţi, prin frig!”. Reporterii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au reuşit să urce la etajul 3, acolo unde câţiva aparţinători aşteptau pe holul scării, iar pe holul “reclamat” exista un paznic şi lucrătorii care munceau nestingheriţi, dând jos geamurile. Uşa de acces în Blocul Operator fusese deja demontată, astfel că se puteau vedea găurile din perete, acolo unde fuseseră geamuri. Era frig, iar praful se simţea în aer de cum intrai pe holul respectiv. E acelaşi hol unde opresc şi cele două lifturi, cu aparţinători şi pacienţi. Am reuşit să realizăm câteva fotografii, apoi am mers la dr. Alina Neacşu, purtătorul de cuvânt şi director medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. Fusese deja anunţată de vizita pe “nepusă masă” a reporterilor “Obiectiv”. Iniţial, ne-a spus că acolo doar a fost mutată uşa de acces. Rugată să meargă împreună pe secţie cu reporterii, aceasta a refuzat, spunând că “Merg unde vreţi voi, dar doar să fim însoţiţi de cineva de la Tehnic”. Am fost invitaţi, între timp, în sala de conferinţe. După câteva momente de aşteptare, în încăpere şi-au făcut apariţia dr. Neacşu, medicul chirurg Laurenţiu Lupu şi un angajat de la serviciul tehnic.
«Trebuie să adaptezi activitatea de şantier cu activitatea ta, la maximum de siguranţă»
Puşi în faţa sesizării şi a ceea ce au putut observa reporterii “Obiectiv”, reprezentanţii unităţii sanitare ne-au declarat că operaţiile din noul Bloc Operator au fost amânate până la terminarea lucrărilor. Ulterior, în încercarea a a afla cine este autorul sesizării, reprezentanţii spitalului au ajuns la concluzia că “Nu poate să fie decât cineva din spital. Cum la ora asta sunt doar doi medici în sală, e clar că unul din ei!”, remarcă ce dovedeşte faptul că, totuşi, la ora 10.30-11.00 (ora documentării articolului), existau doctori în sala de operaţie, cel mai probabil aceştia având şi activitate medicală.
Vizibil iritaţi de prezenţa presei în spital, reprezentaţii spitalului au încercat să explice situaţia blocului operator, însă fără a răspunde concret întrebărilor jurnaliştilor. “Nu poţi opri activitatea Spitalului Judeţean. El este o instituţie strategică. În consecinţă, ca să poţi face nişte lucrări care sunt excepţionale, adică sălile actuale de operaţie nu se compară cu nimic, trebuie să adaptezi activitatea de şantier cu activitatea ta, la maximum de siguranţă. Că s-a adaptat bine, noi nu avem niciun caz de infecţie nosocomială. Totdeauna există un moment când constructorul se apropie atât de mult, încât totul să se întâmple în condiţii de maximă siguranţă. Şi lucrul ăsta se petrece. Accesează acel culoar, pentru că altfel nu poate să meargă înainte cu lucrarea. Ei, adică cei de la «Carroponte». Ei trebuie să astupe acele geamuri, mă rog, e o procedură pe care trebuie să o urmeze, conform planului lor de construcţie, pentru că altfel trebuie să stea pe loc. Geamurile se astupă! Ăsta e tronsonul 3 pe care-l construiesc ei acum. Dacă eu nu le dau acces în zona asta, ei nu pot termina tronsonul 3. Ei astupă geamurile astea, am mutat uşa, dar se mătură permanent, se spală permanent, se aspiră permanent. E o perioadă foarte scurtă, când ei trebuie să facă ce trebuie să facă pentru tronsonul 3. Accesul se face tot pe aici, pentru că nu există altă posibilitate!”, ne-a declarat dr. Laurenţiu Lupu, medic primar chirurg.
«Pentru moment, nu trece niciun bolnav pe aici»
După ce am insistat să ni se răspundă dacă pe acel hol sunt duşi pacienţii către săli pentru intervenţii chirurgicale, am primit răspunsul că activitatea Blocului Operator a fost sistată, pe perioada lucrărilor. “Astăzi au început lucrările. Lucrarea asta durează câteva ore. La ora 1 (ora 13.00 – n.r.), trebuie să opresc activitatea pentru că se face o adaptare la apă. (…) Activitatea am oprit-o, ca să poată face lucrarea. Pentru moment, nu trece niciun bolnav pe aici. Ei închid aici, permanent fac curat, aspiră, spală. Ce se întâmplă aici nu e o chestie dezordonată. Ei trebuie să facă lucrarea asta. Sunt două geamuri pe care ei le astupă. Vrei să transformi Spitalul Judeţean, o construcţie veche, într-un spital modern, trebuie să accepţi că există nişte restricţii, nişte constrângeri. Ideal ar fi aşa: activitatea să se oprească, iar ei să-şi facă treaba. Păi asta ar fi însemnat că de vreo 3 ani spitalul nu mai exista”, a adăugat dr. Lupu.
Întrebat cum vor fi rezolvate cazurile urgente care au nevoie de intervenţii chirurgicale, medicul ne-a declarat că urgenţa nu presupune ca pacientul să vină la spital şi să urce imediat în sala de operaţie, chiar şi în cazul unui accident rutier grav. Pacientul este, mai întâi, investigat, i se face Computer Tomograf, RMN şi alte analize, abia apoi este dus în sala de operaţie. Iar aceste investigaţii durează. “Deci urgenţa nu înseamnă că el (pacientul – n.r.) vine jos şi în trei secunde trebuie să-l urc (în sala de operaţie – n.r.). Orice urgenţă ar fi, el este dus la explorat, la CT, la RMN, nu intri direct cu el în sala de operaţie, că presupui tu nu ştiu ce. Nuuu, întâi îl explorezi. (…) Oricât de mare ar fi urgenţa, ea presupune un interval suficient de mare de timp, ca să lămureşti exact dacă are sau nu hemoragie, are sau nu risc vital, are sau nu o ruptură de organ. Practic, urgenţa nu înseamnă că a venit, l-ai luat de mână şi îl duci în sală să-l operezi. Nuuu, niciodată! Dacă e nevoie de o hemostază, se face jos, există trusă de chirurgie la UPU (Unitatea de Primiri Urgenţe – n.r.), vine chirurgul, intervine. (…) Dacă trebuie o operaţie mare, nicio problemă. Dar încă o dată, ei curăţă permanent, nu se întâmplă nimic! Aici e curăţenie perfectă! Eu vă explic că nu există niciun caz de infecţie nosocomială, pentru că am lucrat prudent. Care e culpa?
Realitatea e că această curăţenie este exemplară, cum au dat jos o bucăţică, pac, au aspirat-o! “, ne-a explicat medicul chirurg.
Şi, totuşi, era praf când au urcat reporterii… “Cum îmi propuneţi să facem? Când dărâmi un zid, e praf. Ceea ce se întâmplă, e cel mai bun lucru posibil din toate pe care poţi să le faci! Sau poţi să nu faci nimic! Şi dacă a fost o sesizare, ce? Noi ce să facem acum? (…) Hai să-i lăsăm pe cei care vor să facă ceva, să facă. Să arătăm că lucrurile se petrec într-un mod foarte controlat şi ok, deci nu se întâmplă nimic rău”, a comentat dr. Lupu.
În momentul în care am cerut să urcăm la etajul 3, pentru a vedea care mai e stadiul lucrărilor şi dacă, într-adevăr, este curăţenie exemplară, am fost refuzaţi. Asta, deşi iniţial ni spus că vor urca la etajul 3, doar însoţiţi de personalul de la serviciului tehnic. “Să vedeţi ce? Când se termină, veniţi. Pacienţii pot să meargă prin spital, pentru că sunt pacienţi. Încă o dată, eu vă întreb, să ilustraţi ce? Când sunt orele de vizită, totul va fi gata. Mi se pare tendenţios faptul că vreţi să ilustraţi articolul cu … Eu v-am explicat că ei dărâmă geamurile puţin, ca să le astupe”, ne-a răspuns doctorul chirurg.
În realitate, blocul operator a fost funcţional toată ziua
În cele din urmă, dr. Laurenţiu Lupu a afirmat că, în cazul în care nu ar fi oprit activitatea medicală din blocul operator, tot nu ar fi fost pus nimeni în pericol. “Şi dacă nu le-aş fi sistat, în momentul în care ei curăţă permanent, eu pot să trec cu acel pacient pe acel culoar. Voi spuneţi că e frig, dar muncitorii astupă…deja geamurile sunt pregătite pentru a fi astupate! Dar va veni o perioadă şi mai grea, când se va construi liftul ăsta! Pentru că liftul ăsta presupune o lucrare destul de complicată! Trebuie să găsim o soluţie şi pentru acea perioadă. Sigur că, teoretic, când te uiţi bate vântul, dar în secunda aia nu trece pacientul pe acolo!”, a declarat cadrul medical.
Potrivit surselor, medicii chirurgi ai Spitalului Judeţean Brăila au intrat în săli şi au operat pacienţii, chiar în timp ce lucrătorii de la “Carroponte” demontau geamurile şi le pregăteau pentru a fi astupate. Pe 22 martie 2018, au fost efectuate patru operaţii la chirurgie generală (sala 3 şi sala 4), o intervenţie chirurgicală la Urologie (sala 5), una la neurochirurgie (sala 6), una la chirurgie vasculară (sala 7) şi două operaţii la ORL (sala 8). Una dintrele cele 9 intervenţii chirurgicale a fost considerată urgentă, fiind vorba de un ulcer perforat.
Trebuie menţionat că spitalul este vizat în această perioadă, de un control încrucişat al Direcţiei de Sănătate Publică, care se va încheia pe 30 martie, aşa cum ne-a informat chiar dr. Alina Neacşu, directorul medical al SJU. Inspectorii nu ar fi brăileni. “Mai multe detalii despre control o să aflaţi în momentul în care acesta se va încheia. Momentan, nu putem da niciun detaliu”, ne-a declarat aceasta.
Sănătate
Galațiul marchează Ziua Mondială de Combatere a Diabetului printr-o amplă campanie de informare, prevenție și testare gratuită
Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale prezentului, cu un impact semnificativ asupra calității vieții și asupra sistemului medical.
Creșterea numărului de persoane afectate, asocierea frecventă cu obezitatea și complicațiile pe care le poate genera transformă prevenția, diagnosticarea precoce și educația pentru sănătate în priorități esențiale.
Ziua Mondială de Combatere a Diabetului, marcată anual la 14 noiembrie, reprezintă un prilej de a atrage atenția asupra importanței unui stil de viață sănătos, a controalelor medicale periodice și a identificării timpurii a factorilor de risc. Este, totodată, un moment de solidaritate și responsabilitate, în care profesioniștii din domeniul sănătății și comunitatea sunt invitați să se implice activ în prevenirea și controlul acestei afecțiuni.
În acest context, Revista Repere Medicale organizează conferința „Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, un eveniment dedicat informării, dialogului interdisciplinar și promovării prevenției.
Conferința va avea loc în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați și va reuni profesioniști din domeniul medical, într-un demers de conștientizare a legăturii dintre diabetul zaharat și obezitate, precum și a implicațiilor acestora asupra sănătății individuale și publice.
Evenimentul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Galați, Colegiului Medicilor Galați, Facultății de Medicină și Farmacie Galați și OAMMR, având ca parteneri GL – PHARMA, NATURALIS de la CATENA, Scan Expert și Reuma Diagnostic.
Testare gratuită a glicemiei – prevenția începe cu un gest simplu!
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului vor continua printr-o campanie de testare gratuită a glicemiei, desfășurată în mai multe locații, pentru a facilita accesul populației la evaluarea unuia dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății metabolice.
Programul acțiunilor:
- 14 și 15 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – determinarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
- 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – acțiune de testare și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristina Chiriță Voineag.
- 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat.
Prin aceste inițiative, ne dorim să aducem prevenția mai aproape de oameni și să transmitem un mesaj simplu, dar esențial: diabetul zaharat poate fi ținut sub control, iar identificarea precoce a riscurilor poate face diferența.
Un test simplu poate fi primul pas către o viață mai sănătoasă.
Sănătatea începe cu informarea, continuă cu prevenția și se construiește prin responsabilitate și implicare.
Revista Repere Medicale
Împreună pentru sănătate. Împreună pentru prevenție.
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.






















