Învățământ
Şansă uriaşă pentru tineri
• după cele două etape de înscrieri, la clasa de învăţământ profesional dual de la Colegiul “P. Istrati” s-au ocupat doar 12 din cele 25 de locuri • elevii nu s-au arătat interesaţi să înveţe o meserie şi nu au profitat nici de facilităţile oferite de agentul economic care a dorit înfiinţarea acestei clase: burse de studiu, premii pentru stimularea performanţei, transport şi masă asigurată şi, cel mai important, un loc muncă garantat după absolvire • chiar şi în acest context, conducerea unităţii de învăţământ şi a firmei “Pronif” spun că este totuşi un prim pas, mai ales că se află la a treia încercare de a forma viitoarea generaţie de meseriaşi • ocupaţiile de strungar, frezor, lăcătuş sunt la mare căutare atât în România, cât şi în Europa
Deşi au şansa să fie angajaţi chiar de pe băncile şcolii, mulţi tineri dau cu piciorul unei oportunităţi uriaşe. Învăţământul profesional dual, o alternativă la sistemul clasic de învăţământ şi care combină pregătirea teoretică cu practica de specialitate la agentul economic, nu a reuşit să stârnească interesul absolvenţilor de gimnaziu. Prima clasă de învăţământul profesional dual din judeţul nostru, înfiinţată la Colegiul “P. Istrati”, nu a avut succesul scontat. După o campanie intensă de promovare atât în municipiu, cât şi în judeţ, s-au ocupat doar 12 din cele 25 de locuri oferite. Iar acestea doar la specializarea Strungar, pentru cele 10 locuri de la specializarea Frezor-Rabotor-Mortezor nu s-a arătat niciun doritor. Totuşi, reprezentanţii firmei brăilene “Pronif”, cea care a dorit înfiinţarea acestei clase, spun că acesta este un prim pas, mai ales că este al treilea an de când au demarat acest proiect. Nici şcolile profesionale nu o duc mai bine. La unităţile din Brăila au rămas aproximativ 300 de locuri libere, fiind clase întregi în care bate vântul. În timp ce tinerii fug de muncă, angajatorii din România, dar şi din Europa, îi caută în disperare.
Unde sunt meseriaşii de altă dată?
Tinerii fug de muncă! Deşi primesc o serie de beneficii şi un job asigurat, absolvenţii de gimnaziu nu s-au îngrămădit să se înscrie la clasa de învăţământ profesional dual de la Colegiul Tehnic “P. Istrati”, clasă înfiinţată la cererea unui agent economic din Brăila.
În total, anul acesta s-au pus la bătaie 25 de locuri: 15 pentru specializarea Strungar şi 10 pentru specializarea Frezor-Rabotor-Mortezor. După cele două etape de înscrieri s-au ocupat doar 12 locuri, iar acestea numai la specializarea Strungar.
“Avem 12 înscrişi şi mai avem un copil care s-a arătat interesat să se înscrie. Toţi sunt absolvenţi de gimnaziu. Este sub aşteptările noastre, dar ne oferă o rază de speranţă având în vedere că e al treilea an de când ne chinuim să facem clasa aceasta. Nu este un lucru rău că sunt 12, dar ar fi fost bine să fie mai mulţi. I-am grupat cu elevii de la clasa de Tinichigiu, că nici acolo nu s-au ocupat toate locurile. Vor face împreună materiile comune, adică română, matematică şi aşa mai departe, iar cele de specialitate, practica, se va face diferenţiat ca să îi putem duce mai departe. Sperăm că aceşti copii vor fi încântaţi, vor vedea că le este bine, că învaţă o meserie, poate vor prinde drag şi vor rămâne. Trebuie să ne păstrăm optimismul, acesta este un prim pas. Nu vom renunţa la acest proiect, mergem înainte şi vom încerca şi la anul o nouă clasă”, ne-a declarat Gabriela Panait, directorul Colegiului “P. Istrati”.
Prima clasă de dual din judeţul nostru a fost înfiinţată la cererea firmei “Pronif”, firmă specializată în fabricarea de produse şi echipamente mecanice, Colegiul Tehnic “P. Istrati” fiind singurul liceu tehnologic din sud-estul ţării care oferă acest tip de învăţământ. Chiar dacă s-a ocupat doar jumătate din numărul de locuri oferite, reprezentanţii firmei brăilene speră ca promoţia aceasta să fie un succes, iar anul viitor să fie cât mai mulţi doritori, mai ales că meseriaşii sunt “vânaţi” de angajatori şi foarte bine plătiţi.
“Nu avem clasa completă, dar suntem mulţumiţi că măcar avem 12 şi tot o pornim, că de 3 ani de când ne chinuim… Eu sper că cei pe care îi avem acum vor povesti pe parcursul anului ce învaţă, ce se întâmplă aici la noi şi la anul vom avea o clasă de 25 de elevi. Toată primăvara am umblat prin aproape toate şcolile din oraş şi din judeţ şi am promovat această clasă. Am văzut cum oamenii se mulţumesc cu salarii de 600-700 euro în nu ştiu ce ţări, muncind la cules. Copiii ăştia când vor termina, cred eu că în trei ani de zile, salariul lor va fi la pornire 900 euro. În domeniul acesta al metalurgiei aici se va ajunge. Pentru că nu sunt meseriaşi, sunt foarte căutaţi şi ca să-i ţii trebuie să îi stimulezi financiar. Chiar şi dacă un sfert din promoţia actuală va merge până la final, pentru noi tot ar fi o realizare. Ideal ar fi să fie toţi, dar nu se ştie. E prima generaţie, pornim cu ea şi vom vedea apoi cum vor evolua lucrurile”, ne-a spus Lucian Mitrofan, director asigurarea calităţii în cadrul firmei “Pronif”.
Învăţământul profesional dual combină pregătirea teoretică cu practica de specialitate la agentul economic, iar la final elevii obţin un certificat de calificare. Dar, pe lângă faptul că învaţă o meserie direct de la profesionişti în domeniu, elevii beneficiază şi de o serie de facilităţi: burse de studiu de la stat şi de la agentul economic, fiecare în valoare de 200 lei, transport şi masă asigurată, stagii de practică plătite sau premii pentru stimularea performanţei. Iar cel mai mare avantaj este că după finalizarea studiilor, care durează trei ani, elevii sunt imediat angajaţi în cadrul firmei şi li se face contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Deci, practic, elevii care au ales anul acesta învăţământul dual, vor avea un loc de muncă şi nu vor îngroşa rândul şomerilor cum se întâmplă cu foarte mulţi absolvenţi de liceu sau facultate.
Conducerea Colegiului “P. Istrati” ne-a spus că tinerii care, din diverse motive, nu au fost cuprinşi până acum în învăţământul liceal sau profesional, se mai pot înscrie la clasa de dual. Detalii se pot obţine la sediul liceului.
Şi în şcolile profesionale bate vântul
Şcolile profesionale nu par să fie nici ele pe placul absolvenţilor. Meseriile de lăcătuş, electronist sau sudor, ocupaţii care sunt la mare căutare pe piaţa muncii, nu au reuşit să-i atragă pe tinerii adolescenţi. Mai exact, conform situaţiei înscrierilor în învăţământul profesional pentru anul şcolar 2017-2018, din cele 921 de locuri aprobate în planul de şcolarizare, după cele două etape de înscriere s-au ocupat doar 630 locuri. Aşadar au rămas neocupate 291 de locuri, adică s-au “pierdut” aproape 300 de posibili muncitori calificaţi.
Mai mult, sunt şase clase de profesională unde nu s-a înscris niciun elev. Adolescenţii nu s-au arătat interesaţi să urmeze una din următoarele calificări: Lăcătuş construcţii navale, Lăcătuş construcţii metalice, Sudor, Tapiţer, Electronist aparate şi echipamente sau Brutar. Culmea, toate aceste meserii sunt la mare căutare!
Motivele care îi determină pe elevi să “fugă” de învăţământul profesional sunt diverse. Totuşi, nu putem să ignorăm faptul că elevii care nu promovează Evaluarea Naţională pot intra la liceu, deoarece legislaţia le permite acest lucru, fapt ce îngreunează şi mai mult misiunea şcolilor profesionale. Spre exemplu, anul acesta, 19 absolvenţi au intrat la o clasă de liceu cu medii de admitere sub 5, cea mai mică medie fiind 3,95. Din păcate, realitatea arătă că elevii care au intrat la liceu cu medii mici ajung la finalul clasei a XII-a în imposibilitatea de a promova examenul de bacalaureat, nu au ales nici o şcoală profesională şi, în final, ajung muncitori necalificaţi sau şomeri.
Cât câştigă meseriaşii? Chiar şi 3.000 de euro
Tinerii fug de şcolile profesionale, iar angajatorii caută în disperare muncitori.
Uitându-ne pe cel mai recent buletin statistic al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila, vom observa că din totalul locurilor de muncă oferite de angajatori, circa 70% îi vizează pe meseriaşi. Se caută electricieni, faianţari, fierar-betonist, frezor univesal, lăcătuş mecanic, macaragiu, oţelar, tâmplar universal, strungar, chiar şi ucenici-strungar.
De asemenea, meseriaşi se caută în toată Europa, nu doar în România, iar salariile oferite ajung şi la 3.000 euro. Spre exemplu, prin reţeaua EURES, în Germania, un sudor poate câştiga 3.024 euro/lună, un betonist 3.200 euro/lună, un zidar 2.508 euro/lună, iar un operator utilaje pentru construcţii 3.024 euro/lună. Pe lângă salariile oferite, companiile europene vin cu o serie de beneficii, cum ar fi cazarea gratuită.
Guvernul taie bani de la investiţii şi dă la ajutoare sociale
Guvernul Tudose a aprobat, recent, prima rectificare bugetară din acest an. Au fost tăiaţi bani de la domenii importante, precum Transporturi şi Dezvoltare Regională, şi s-au suplimentat banii pentru ajutoarele sociale şi pensii.
“Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziţie, ceea ce a condus la un grad redus al execuţiei bugetare pe primele 8 luni din acest an”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.
În schimb, Ministerul Muncii şi Justitiei Sociale a primit aproape 800 de milioane lei pentru plata pensiilor şi drepturilor de asistenţă socială.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
