Sănătate
Salvare fără ambulanţe
• doar şapte ambulanţe duc “greul” în oraş şi câte o ambulanţă în fiecare substaţie, după ce 17 autospeciale au cedat şi se află în prezent în service, iar alte 2 au fost propuse pentru casare • situaţia este gri, momentan, căci echipajele medicale fac tot ce e omeneşte posibil să se descurce în aceste condiţii, însă problema se va agrava şi va fi resimţită acut de către pacienţi în maximum 2 luni, când vor fi Sărbătorile de iarnă, iar numărul solicitărilor se dublează • se poate însă şi mai rău, adică până atunci să cedeze şi alte maşini, deoarece sunt vechi, au rulaj mare, iar uzura este pe măsură • autorităţile centrale tot anunţă de câteva luni că primele 500 de ambulanţe vor ajunge în parcurile SAJ şi SMURD din ţară până la finele acestui an, însă până în prezent nu se ştie nici câte, nici când, nici dacă vor veni şi la Brăila
Situaţie critică la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila, după ce autospecialele vechi şi cu grad mare de uzură cedează din ce în ce mai des. Faptul că parcul auto este învechit, iar maşinile vizitează service-urile cu regularitate era bine cunoscut de cel puţin un an, însă în prezent totul s-a agravat. Municipiul şi localităţile învecinate sunt deservite de doar 7 ambulanţe, iar substaţiile din judeţ au doar câte o autospecială funcţională, în condiţiile în care SAJ are în evidenţă 42 de maşini. Concret, din numărul total, două sunt propuse la casare şi doar 23 sunt funcţionale. Celelalte 17 s-au defectat şi sunt trase pe dreapta. Se poate şi mai rău de atât! Spre exemplu, pe la mijlocul lunii trecute, municipiul a fost deservit de doar 5 ambulanţe! Iar anual, miliarde de lei vechi se duc pe reparaţii…Pe lângă solicitările obişnuite, cam 100 pe zi în medie, ambulanţele transferă şi pacienţi între spitale. Situaţia se anunţă şi mai neagră, căci se apropie sărbătorile de iarnă, când numărul chemărilor se dublează. În două luni, autospecialele vor fi şi mai uzate, defecţiunile se vor agrava şi vor ceda. Iar cei care vor avea de suferit vor fi tot brăilenii, care vor aştepta zeci de minute până când va veni salvarea.
“Troncăne, nu accelerează. E periculos!”
Managerul SAJ Brăila, dr. Viorica Iuga, a stat de vorbă cu reporterii “Obiectiv – Vocea Brăilei” despre această problemă care persistă de mult timp şi care se agravează pe zi ce trece şi la fiecare kilometru parcurs de autospeciale. “În activitatea noastră, avem situaţii bune şi rele. Bune sunt cele referitoare la personal, iar cele rele, în privinţa maşinilor care au problemele lor: vechime, uzură, reparaţii, complicaţii, cheltuială. În ceea ce priveşte personalul, avem 184 de angajaţi, dintre care 6 medici şi aici fac o paranteză: de la 1 octombrie avem o colegă nouă, venită prin concurs, care ne ajută extraordinar de mult la asigurarea activităţii în ture, la gărzi şi asigurarea prezenţei unui echipaj medical la activităţi sportive, şcolare, religioase, culturale etc. Revenind la angajaţi, mai avem 81 de asistenţi, 86 de ambulanţieri şi 11 operatori dispeceri. Aici vorbim atât de municipiu, cât şi de judeţ. Toţi lucrează în ture. De exemplu, sunt 8-10 echipaje în municipiu şi 1-2 echipaje pe tură, în judeţ. Ar fi fost ideal ca numărul maşinilor să fie egal cu cel al echipajelor pe tură. Din păcate, nu este posibil în ultima perioadă, din cauza defecţiunilor care se produc în mod repetat, concomitent şi care presupun mult timp pentru reparaţii. Până se aduc piese, până se montează, plus manopera, plus activitatea greoaie de la service-uri…Avem contract cu 2 service-uri”, ne-a declarat dr. Iuga.
Aceasta şi-a continuat ideea afirmând că service-urile nu lucrează noaptea şi nici în weekend, ceea ce pentru ambulanţe înseamnă un timp foarte mare de aşteptare, în condiţiile în care boala nu aşteaptă reparaţia maşinilor. “Pe lângă asta, toate maşinile au o vechime mare pentru rulajul pe care-l efectuează. Una e să am maşina personală care la 5 ani e ca nouă, alta înseamnă 5 ani pentru o ambulanţă, care este mult prea greu încercată. Acum, fac sute de kilometri pe zi. În oraş sunt multe chemări pe distanţe mai scurte, dar uzura în oraş e una şi uzura în judeţ este alta, pe drumurile care nu-s aşa bune, plus că acolo este rulaj mare. De exemplu, cel mai îndepărtat punct al nostru este Ciocile, 100 de km dus, 100 km întors. Se duce la bolnav, îl aduce la Brăila, la spital, apoi se întoarce la substaţie”, a adăugat managerul SAJ Brăila.
Nici cele 23 de ambulanţe funcţionale în prezent nu sunt chiar atât de “sănătoase”. “Troncăne, nu accelerează. E periculos! Trebuie să ajungem repede la solicitare şi nu putem, pentru că maşinile se mişcă bătrâneşte. E o artă a urâtului, a compromisului de a conduce în situaţiile astea. Ori dacă faci vreun eroism, eşti în pericol să se defecteze. Scârţâie ceva, se aprinde vreun martor. La service, rar este primită în momentul ăla. Dacă-i primită pe loc, trebuie să-i facă o diagnoză, îţi spune de ce piese ai nevoie şi, mai rar, se întâmplă să se apuce de reparat în acea zi. Nici service-urile nu au suficienţi oameni”, ne-a mai spus dr. Viorica Iuga.
Cheltuielile pentru reparaţii sunt mari. Anual, miliarde de lei vechi se duc la service-uri. Cu aceşti bani, s-ar fi putut cumpăra autospeciale noi. Şi nu numai pentru judeţul Brăila, ci şi pentru toate judeţele din ţară, deoarece situaţia de la Brăila nu e una izolată. Toate serviciile de ambulanţă se confruntă cu aşa ceva. Toate astea se întâmplă sub privirile autorităţilor centrale, care tot aruncă în spaţiul public informaţii despre achiziţia de noi autospeciale, însă până acum nimic nu s-a concretizat. Procesul de achiziţie a început încă din vara lui 2017. În iulie 2018, Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi secretar de stat, a declarat că speră ca, până la sfârşitul anului, să fie cumpărate 500 de maşini noi. Acesta a recunoscut că majoritatea ambulanţelor existente acum în toată ţara trebuie scoase din uz, căci ultima achiziţie a fost în urmă cu 10-11 ani. “Suntem în finalizare, suntem chiar în ultimele etape ale procedurilor, au fost contestaţii, au fost discuţii ca în orice fel de licitaţie. Noi sperăm că anul acesta o să ajungem cel mai probabil cu 500 de ambulanţe în ţară, de diferite tipuri. Până la sfârşitul anului viitor, totalul ambulanţelor pe care le vom lua prin primul proiect pe fonduri europene, POR, va fi de 1.250 de ambulanţe atât pentru SAJ, cât şi pentru SMURD, iar preţul total este 120 milioane de euro. Sper că primele sute din ele să ajungă până în luna decembrie anul acesta”, a spus Raed Arafat, la finele lunii iulie a acestui an, fix de Ziua Ambulanţei.
La sfârşitul lunii august 2018, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a emis un comunicat în care anunţa că primele 500 de ambulanţe încep să vină…
Cert este că nici până la această oră nici măcar o autospecială nu a ajuns la Brăila şi, mai mult, nici măcar nu se ştie câte ambulanţe au fost repartizate judeţului nostru. Întrebată despre necesar, dr. Viorica Iuga ne-a spus că 20 de maşini ar fi suficiente pentru moment, deşi ideal ar fi să fie înnoit tot parcul auto.
Legat de acest subiect, “Obiectiv – Vocea Brăilei” a tras un semnal de alarmă încă de anul trecut, când, în articolul “«Medici» bolnavi pe patru roţi” vă informam că la SAJ Brăila, din cele 42 de ambulanţe, 30 “suferă” în tăcere din cauza anilor de vechime şi a sutelor de mii de kilometri parcuşi.
Sănătate
BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi
O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.
Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.
Mulți pacienți ajung târziu la medic
BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.
Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.
La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.
Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.
Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate
Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.
La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.
Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.
Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.
O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii
Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.
În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.
Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.
Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.
Sănătate
Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente
România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.
Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.
România, printre țările care consumă prea multe antibiotice
Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.
Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.
Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.
Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.
Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile
Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.
Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.
Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.
Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.
Antibioticele nu tratează răcelile și gripa
Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.
Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.
De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.
Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.
O problemă care poate afecta generațiile viitoare
Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.
România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.
Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.





















