Economie
Salariaţii brăileni din mediul privat au scăpat cu lefurile intacte
• patronii de la “Promex”, “VARD”, “Yazaki”, “Hercules”, “Braiconf” au făcut pasul în majorarea salariului brut pentru ca, în final, propriii angajaţi să încaseze cel puţin aceiaşi bani ca în decembrie 2017 • anterior şi institutul de cercetare “Ceprohart” anunţase că a făcut acelaşi demers în cazul angajaţilor săi
Marii angajatori din mediul privat au încheiat sau sunt pe cale să încheie actele adiţionale la contractele individuale sau colective de muncă ale propriilor salariaţi astfel încât oamenii să regăsească atât pe fluturaşul de salariu, dar şi în cardul bancar, cel puţin aceeaşi leafă netă pe care au încasat-o în luna decembrie 2017. Practic angajatorii mari şi cu notorietate precum şantierul naval – “VARD Brăila”, “Promex”, “Yazaki Brăila”, sau “Braiconf” au făcut pasul să majoreze salariul brut pentru a compensa efectul transferului sarcinii fiscale salariale de la angajator la angajat. “Pentru companiile locale din mediul privat cu sindicate afiliate Blocului Naţional Sindical am semnale clare că actele adiţionale la contracte s-au încheiat deja sau sunt pe cale de a fi finalizate în sensul majorării salariilor brute ale angajaţilor pentru a nu avea aceştia de suferit ca urmare a măsurii fiscale privind trecerea obligaţiilor fiscale privind contribuaţia la fondurile speciale de la angajator la angajat. La «VARD Brăila», de exemplu, actele au fost deja perfectate. La fel, au fost semnate actele adiţionale şi la «Promex», «Braiconf», «Yazaki», în timp ce la operatorul portuar «Hercules» sindicatul este, la acest moment, în negociere cu patronatul dar nu se anunţă a fi probleme dat fiind faptul că angajatorul şi-a manifestat intenţia de a majora salariile brute astfel încât angajaţii să încaseze cel puţin aceleaşi salarii ca în decembrie 2017”, ne-a declarat Alexandru Gurgu, preşedintele structurii locale a confederaţiei sindicale Blocul Naţional Sindical (BNS).
La rândul său, liderul organizaţiei sindicale a angajaţilor grupului “Yazaki”, Andrei Bogdan, a explicat că pasul spre protecţia salariaţilor a fost făcut deja, urmând ca departamentul de Resurse Umane al firmei să perfecteze lucrurile la nivel de contracte individuale de muncă. “La noi s-a semnat pentru toate fabricile Yazaki, unde suntem noi ca sindicat, un adiţional la contractul colectiv de muncă încă din decembrie, prin care se ajustează brutul cu 20% ca să nu scadă netul ca urmare a măsurii fiscale aplicabile din ianuarie anul acesta. De altfel, şi compania avea în plan să facă acest pas adică totul s-a produs natural, pentru ca toţi salariaţii să fie protejaţi pe toate palierele organigramei. Iar protecţia este valabilă inclusiv la sporurile permanente şi cele ocazionale ale salariaţilor din sistem şi au fost ajustate. Noi urmărim implementarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă şi n-am sesizat vreo greşeală sau vreo scăpare în sensul ca vreunul dintre salariaţi să piardă vreun ban la salariu”, ne-a declarat sursa citată.
Întrebaţi unde cred că ar exista riscul ca patronii să nu-şi protejeze salariaţii aşa cum s-a întâmplat la marile companii locale, cei doi lideri sindicali au spus că, cel mai probabil, acest lucru s-ar putea întâmpla în cazul firmelor mici, indiferent de domeniul de activitate, tentaţia angajatorilor fiind aceea de a oferi totuşi oamenilor o compensaţie sub forma unor bonusuri sau prime de completare a salariului.
Reamintim că Guvernul Tudose a aprobat, pe finalul anului trecut, proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede, printre altele, trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%. De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut au scăzut cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25% însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului (contribuţia la pensie şi la sănătate), iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
