Politică
România, un stat independent din punct de vedere energetic şi alimentar?
• răspunde Antonel Tănase, Secretarul General al Guvernului Orban
Aflat în Brăila, recent, cu ocazia punerii în funcţiune a ultramodernei Staţii de comprimare gaze din Siliştea, aparţinând de Transgaz, Secretarul General al Guvernului, Antonel Tănase, ne-a acordat un interviu în exclusivitate. Originar din Galaţi, Tănase este liberal din 1991 şi până în prezent a ocupat o sumedenie de funcţii politice. La ora actuală este trezorier naţional al PNL şi preşedintele PNL sector 3 din Bucureşti. Are două facultăţi (Istorie şi Finanţe Bănci) şi este doctor în economie. În interviu, Tănase vorbeşte despre Transgaz, despre securitatea energetică, dar şi despre securitatea alimentară a României, despre necesitatea unui pact naţional între partidele politice având în vedere situaţia la nivel global. Sănătatea, Educaţia, Administraţia sunt punctele nevralgice unde este nevoie de o reformă profundă, crede Tănase.
– Este aproape un an de când reprezentaţi statul atât în acţionariatul Transelectrica cât şi la Transgaz. Care a fost raţiunea Guvernului Orban de a scoate cele două mari companii de sub tutela ministerelor?
– Normele europene prevăzute în cadrul celui Al Treilea Pachet Energetic, intrate în vigoare în septembrie 2009, prevăd foarte clar obligativitatea unbundling, adică separarea furnizării şi producerii de energie de activitatea operatorilor de reţea de transport energie. Astfel, companiile ce produc energie trebuie separate de companiile care transportă energie, din perspectiva acţionariatului. Acest lucru a însemnat că cele două companii care sunt Operatori de Transport şi Sistem (OTS) în România, Transgaz în privinţa gazelor naturale şi Transelectrica în privinţa energiei electrice trebuie să aibă o Autoritate Publică Tutelară diferită de cea a companiilor care produc energie electrică sau gaze naturale. Astfel, Transgaz şi Transelectrica care anterior s-au aflat în portofoliul Ministerului Economiei, au fost translatate în portofoliul Secretariatului General al Guvernului odată cu fuzionarea Ministerului Economiei cu Ministerul Energiei, la momentul alcătuirii structurii Cabinetului Orban, care a optat pentru o formulă mai suplă, mai eficientă, cu mai puţine ministere de linie, Ministerul Economiei, după cum cunoaşteţi absorbind Ministerul Energiei, pe cel al Turismului şi pe cel al Mediului de Afaceri.
– Deşi sunt vremuri extrem de grele, având în vedere pandemia care a lovit economiile importante ale lumii, Transgaz a continuat să investească frenetic, am putea spune, nu s-a împotmolit şi nici nu s-a blocat din cauza îmbolnăvirilor cu Covid. Cum explicaţi această performanţă?
-Transgaz şi-a îndeplinit pe parcursul anului 2020, planul investiţional aprobat de către acţionari şi de către ANRE. Investiţiile Transgaz în dezvoltarea capacităţii de interconectare şi în proiecte naţionale care să permită conectarea unui număr cât mai mare de comunităţi locale la Sistemul Naţional de Transport gaze naturale reprezintă angajamentul companiei la crearea unei infrastructuri energetice care să permită dezvoltare economică sustenabilă. În anul 2020, SNTGN TRANSGAZ SA a reuşit finalizarea gazoductului Ungheni-Chişinău, a reuşit finalizarea Staţiei de Comprimare gaze naturale de la Bibeşti, iar până la sfârşitul acestei luni va finaliza şi lucrările de execuţie la gazoductul BRUA faza 1. La acestea se adaugă şi alte obiective de investiţii naţionale, destinate racordării localităţilor la reţeaua de gaze precum tronsonul Craiova-Segarcea, aferent gazoductului Craiova- Segarcea-Calafat, conducta Mintia-Brad, magistrala Pojorâta-Vatra Dornei, proiectul de conductă de transport gaze naturale Prunişor- Băile Herculane-Jupa-Obreja şi proiectul Sighetu Marmaţiei-Vişeu de Sus-Borşa.
Transgaz a fost prima companie care a elaborat un “Plan de măsuri în situaţia declarării epidemiei generate de virusul de tip COVID-19, afectării sănătăţii salariaţilor societăţii şi activităţii companiei”, cu circa 10 zile înainte de declararea stării de urgenţă. Au fost dispuse măsuri interne pe 3 linii majore de acţiune şi anume: asigurarea continuităţii serviciului de transport gaze naturale şi siguranţa SNT, minimalizarea efectelor asupra sănătăţii şi securităţii angajaţilor şi asigurarea securităţii obiectivelor. Activitatea de dispecerizare şi echilibrare a funcţionat fără sincope, în condiţii de maximă siguranţă, atât pentru Sistemul Naţional de Transport gaze naturale, cât şi pentru personalul Transgaz, iar activitatea pe şantierele unde se execută lucrările de investiţii s-a desfăşurat în condiţii aproape normale, ţinând cont de actele normative pentru limitarea şi eliminarea contaminării. Este foarte important de subliniat faptul că nu s-au semnalat situaţii majore create de COVID 19 pe şantierele Transgaz, iar acolo unde au apărut astfel de situaţii, mobilizarea a fost exemplară astfel încât activitatea să se desfăşoare în mod continuu. Asta demonstrează că măsurile luate au fost eficiente şi au permis derularea în bune condiţii a proiectelor de investiţii.
– Valoarea lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru modernizarea staţiei de comprimare Siliştea este de 34,8 milioane euro. Sună uriaş pentru judeţul Brăila! Această investiţie este benefică pentru ţară, asta e clar, dar pentru comunitatea locală, numită Siliştea, dar pentru judeţul Brăila, explicaţi ce înseamnă.
– Orice investiţie în modernizarea şi dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport gaze naturale este oportună şi benefică şi pentru comunităţile locale unde se află respectivul obiectiv de investiţii, cât şi pentru economia şi societatea românească în general. Proiectul despre care faceţi vorbire devine necesar şi în contextul preluării în sistemul românesc de transport gaze naturale a zăcămintelor de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, pentru valorificarea acestora pe piaţa românească şi pe pieţele regionale, ceea ce se înseamnă, cu alte cuvinte, locuri de muncă şi dezvoltare economică pe orizontala economiei româneşti. În plus, creşte siguranţa în aprovizionare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale, ceea ce înseamnă efecte pozitive la nivelul întregii economii naţionale, deci implicit la nivelul judeţului Brăila.
“Independenţa energetică a României este un obiectiv extrem de important”
– Trăim vremuri extrem de complicate atât pe plan intern cât şi pe plan extern, criza sanitară fiind doar una dintre multele necunoscute. În acest context, cât de importantă este independenţa energetică a României?
– În prezent, la nivel internaţional, piaţa energiei se află într-o perioadă de tranziţie, din patru puncte de vedere: tehnologic, climatic, geopolitic şi economic. Aceste evoluţii au impact asupra sectorului energetic atât la nivel european, cât şi naţional. Astfel, România va trebui să se adapteze la aceste tendinţe de pe pieţele internaţionale, dar şi la reaşezările geopolitice ce influenţează parteneriatele strategice, având atât componente de securitate şi investiţii, cât şi de comerţ şi tehnologie. Independenţa energetică a României este un obiectiv extrem de important, un obiectiv de interes naţional strategic, iar toate aceste investiţii în infrastructura de transport gaze naturale au rolul de a permite diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, creşterea securităţii energetice şi reducerea dependenţei energetice a ţării. Politica energetică a României este asigurată, în principal, de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA). În acest sens, vă informăm că în vara acestui an, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a publicat Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, document pe care îl puteţi găsi pe site-ul acestei instituţii.
-Aşadar, cât de departe este România la acest moment de independenţa energetică? Pentru că în acest context mondial este clar că ne-ar prinde tare bine să fim independenţi din punct de vedere energetic.
– Păi, eu zic că în proporţie de 80% obiectivul acesta este atins. Şi în următorii cinci până la zece ani putem să vorbim de independenţa energetică a României. Ce înseamnă lucrul acesta? Că valorificăm practic potenţialul maxim pe care îl avem prin: reactoarele de la Cernavodă, prin valorificarea energiilor curate, pe care se pune accent în perioada următoare, inclusiv în Uniunea Europeană, şi dacă vreţi, valorificarea resurselor strategice pe care le avem la Marea Neagră. Acestea ar fi cele trei direcţii. Mai este o componentă care se numeşte eficienţă. Adică faptul că nu mai consumăm ca nebunii, ci consumăm inteligent. Iar pentru gospodării, punem accent în perioada următoare pe ceea ce înseamnă panouri, celule fotovoltaice şi aşa mai departe. Şi gospodăriile trebuie să aibă o autonomie din punctul acesta de vedere. Dar asta înseamnă şi o educaţie corespunzătore.
-Corect! Dar înseamnă şi bani. Guvernul va mări fondurile alocate pentru Casa Verde?
– Da! Suntem dispuşi să subvenţionăm, să spunem, aceste energii curate. Pentru că aduc eficienţă, şi socială, şi de mediu, şi din punct de vedere economic. Şi nu în ultimul rând, v-am spus, se pune accent pe educaţia sănătoasă a familiei. Adică acea situaţie din trecut în care noi eram obligaţi să facem reciclare cu borcane, hârtie şi aşa mai departe, acum o facem la un alt nivel. Şi de data aceasta, statul investeşte în chestiuni sustenabile, care aduc, în timp, economii şi dezvoltare.
– Apropo de cele două linii mari despre care am vorbit, cumva există nişte discuţii cu PSD-ul, cu partidele, în general? Desigur, un partid este de dreapta, altul de stânga, dar este vorba despre o strategie de ţară. Dumneavoastră faceţi nişte lucruri, apoi să spunem că vine PSD-ul la putere şi spune: «Stai că sunt prea mulţi bani la Casa Verde! Mai bine dăm la Maşina Nouă»! Aşadar, luaţi în calcul să discutaţi cu celelalte partide?
– După integrarea în Uniunea Europeană şi aderarea noastră la NATO cred că un astfel de proiect de ţară la care să adere întreaga clasă politică ar fi de dorit. S-a vorbit despre pact pe Educaţie, despre pact pe Autostrăzi, s-a vorbit de tot felul de puncte din acestea de convergenţă de la care niciun partid să nu facă rabat, să urmeze o linie strategică… Nu s-a reuşit! Aici aveţi dreptate, dar cred că în esenţă, trei-patru puncte strategice are orice partid din România. Acum, aţi văzut, Sănătatea este primordială! Am constatat pe lângă problemele de Sănătate, problemele din Educaţie! Şi după cele din Educaţie am constatat că sunt nişte probleme şi în Administraţie. Deci sunt trei mari sisteme care au nevoie de reformă şi de ajustări din mers. Şi astea se fac printr-un singur element, care se numeşte digitalizare. Aceasta, cum aţi văzut şi la Staţie (n.r. – Staţia de comprimare gaze naturale Siliştea), practic duce la robotizare şi la intervenţia cât mai inteligentă a omului. Pentru că nu mai e nevoie de foarte mulţi angajaţi, ci de monitorizare inteligentă, de verificare şi de a supraveghea, practic, anumite procese. Nu se poate înlătura cu totul intervenţia omului, dar omul trebuie să fie cât mai digital. Şi aici, trebuie să investim în tehnologii, în inteligenţă artificială, în domenii de vârf care să ne aducă cât mai multă prosperitate, cât mai mult confort. Dar în partea cealaltă se produc nişte mutaţii. Cum ar fi în zona socială: distanţarea. Şi se schimbă practic modelul de societate. Asta ne-a învăţat pandemia aceasta. Pe care nu ştim când o vom depăşi.
Securitatea alimentară în atenţia Guvernului
– Securitatea energetică este de importanţă maximă! Dar vine din spate, puternic, securitatea alimentară. Aici, dumneavoastră, la nivel de Guvern aveţi, nu neapărat o strategie, dar măcar o imagine de ansamblu? Pentru că dacă ne uităm la judeţul nostru, ai spune că am supravieţui, pentru că avem Insula Mare. Dar la nivel de ţară, până la urmă, dacă se întâmplă ceva, “Doamne Fereşte!”, trebuie să fii pregătit să rezişti. Noi am rezista în România?
– Rezistăm! Pentru că România, ştiţi, are un potenţial. Şi acesta nu e de poveste. Poate hrăni peste 80 milioane de locuitori. Guvernul investeşte în agricultură. Susţine fermierii. Susţine tot ce înseamnă industriile care acţionează în agricultură. De la culturile de cereale, ferme, acordăm subvenţii, sprijinim fermierii. Avem un plan foarte ambiţios pentru a reface sistemul de irigaţii. Prin îmbunătăţiri funciare şi extinderea sistemelor de irigaţii. Inclusiv marele proiect Siret – Bărăgan, în următorii ani, va fi repus pe tapet. Un proiect gigant de peste 2 miliarde euro, care va aduce o sustenabilitate în agricultură şi pe zona de canale interioare de transport, şi pe zona de agrement, şi pe zona de pescuit. Acestea sunt proiecţiile mari, ca să spun aşa. În afară de asta, cu privire la securitatea alimentară, noi avem un sistem de rezerve de stat bine pus la punct. Inclusiv anul acesta, am reîmprospătat cu peste 100.000 tone de cereale capacităţile. Producţia este, să spun, acoperitoare pentru ceea ce avem nevoie în perioada următoare. Şi din punctul acesta de vedere nu avem derapaje sau semne de a ne îngrijora. Deci securitatea alimentară a României, ca şi securitatea energetică este asigurată. Problemele noastre majore sunt pe cele două sisteme despre care v-am spus: Sănătatea, care este aproape la limită şi sistemul educaţional. Nu ne putem permite să nu asigurăm educaţie copiilor. Şi bineînţeles, forţa de muncă pregătită pentru economie. Dar o economie care se vrea cât mai digitală, mai performantă, cât mai eficientă şi cât mai sigură. (A consemnat Monica PARASCHIV)
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
